Ϸվ

Index
ÎԲǾ
ÎԲԳٱ
Text integral
Procedură :
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0309/2023

Texte depuse :

B9-0309/2023

Dezbateri :

PV11/07/2023-20
CRE11/07/2023-20

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2023)0278

Stenograma dezbaterilor
XML39k
Marţi, 11 iulie 2023-Strasbourg

20. Aderarea la spațiul Schengen (prezentare succintă)
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
MPphoto

President. – The next item is a short presentation of the motion for a resolution tabled pursuant to Rule227(2) by Dolors Montserrat, on behalf of the Committee on Petitions, on accession to the Schengen area () (9—0309/2023).

MPphoto

Gheorghe Falcă, în numele autorului. – Domnule președinte, stimați colegi, am onoarea de a prezenta propunerea de rezoluție referitoare la accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen, adoptat de Comisia de Petiții în unanimitate. În urma colaborării excelente dintre doamna raportor Dolors Montserrat și toți raportorii din umbră a rezultat un text curajos și ferm.

Doamnelor și domnilor, din păcate, de peste 12 ani, România și Bulgaria sunt ținute abuziv și nemotivat la poarta Schengen. Spun acest lucru pentru că vorbele mele sunt susținute clar și ferm încă din 2011 de acest Parlament, de rezoluțiile sale, de evaluările Comisiei Europene, de experți, de verificări în teren, iar această stare de fapt este că România și Bulgaria sunt blocate la poarta Schengen. De aceea, corect, rezoluția exprimă susținerea fermă pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria. Aceste două state au îndeplinit criteriile de aderare, respectă și aplică explicit acquis-ul Schengen, ceea ce înseamnă că spațiul Schengen funcționează în acest moment. Rezoluția exprimă regretul cu privire la rezultatul dezbaterii din cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, în urma căruia a fost refuzată aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, fără să fi fost prezentată nicio justificare legală.

Refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen duce la încălcarea a cinci articole din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, și anume dreptul la demnitate umană, libertate și securitate, egalitate în fața legii, protecția mediului și libertatea de circulație. Rezoluția cere Consiliului să respecte articolul 4, alineatul (2) din Actul privind aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană și să voteze fără întârziere cel mai târziu până la sfârșitul anului 2023, în favoarea aderării celor două țări la spațiul Schengen.

Totodată, Consiliului i se cere să țină cont de faptul că emisiile de dioxid de carbon generate de milioane de vehicule care așteaptă multe ore la punctele de frontieră contrastează puternic cu obiectivele Uniunii Europene privind neutralitatea climatică. Rezoluția subliniază cu profundă îngrijorare faptul că deciziile negative privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este folosită ca propagandă anti-UE, inclusiv propagandă antirusească.

Comisia este invitată să estimeze pierderile financiare și daunele aduse mediului înconjurător din 2011 încoace. De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea mecanismelor de compensare a pierderilor financiare suferite de economia Bulgariei și a României din cauza deciziilor negative. Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este esențială ca Uniunea Europeană să devină mai puternică. Prin această rezoluție, Comisia este îndemnată să analizeze toate procedurile posibile pentru a apăra dreptul la libera circulație a cetățenilor din România și Bulgaria.

Ca europarlamentar român, vă rog să îmi permiteți o scurtă observație personală. Până în 2019, 15 ani am fost primarul celui mai vestic oraș din România. Orașul Arad se află la 50 de km de frontieră. Știu exact suferința oamenilor care conduc tirurile. Știu exact ce înseamnă punctul de frontieră. De aceea, ne punem încrederea în președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen este o prioritate deosebită și să se programeze un vot în Consiliul JAI până la finalul acestui an.

Catch-the-eye procedure

MPphoto

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Domnule președinte, felicit inițiatorii petiției, pe Răzvan Nicolescu și Asociația pentru Energie Curată și pe colegii din Comisia PETI pentru susținerea și adoptarea acestei petiții. Votul negativ al Austriei împotriva României este un vot împotriva drepturilor fundamentale și al statului de drept în Uniunea Europeană, o încălcare gravă a principiilor de bază din Tratatul UE.

Votul negativ nu a fost dat pe baza criteriilor Schengen, ci pe o vagă motivație legată de problema migrației, în condițiile în care România nu a fost niciodată o rută importantă pentru migrație. Este foarte important să cerem în numele Parlamentului European ca această decizie injustă să fie îndreptată cât mai curând. România și Bulgaria merită să fie în Schengen.

România și-a securizat frontierele, a modernizat legislația, a demonstrat în toți acești ani, din 2007 încoace, că este un partener dedicat și implicat în întărirea și îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene.

MPphoto

Victor Negrescu (S&D). – Domnule președinte, românii nu mai pot aștepta după mofturile politicienilor de dreapta de la Viena. Această rezoluție explică foarte clar de ce vetoul de anul trecut încalcă drepturile cetățenești și legislația europeană. Prin amendamentele noastre arătăm impactul negativ asupra mediului și pieței interne, subliniem discriminările create și solicităm aderarea până la finalul anului a României la spațiul Schengen.

Costurile blocajului trebuie compensate. Cei vinovați trebuie să plătească, așa cum se întâmplă când statele membre încalcă legislația europeană. Această rezoluție preia inclusiv argumentele petiției „România cere Schengen!” din 2015, pe care am inițiat-o și care a fost susținută atunci de peste 50.000 de persoane și de Parlamentul European. Și iată, astăzi ne cerem încă o dată acest drept, solicitând Comisiei și Parlamentului European să apere Uniunea Europeană, inclusiv prin atacarea vetoului Austriei în instanță. Acum ori niciodată.

MPphoto

Vlad Gheorghe (Renew). – Domnule președinte, a fost discriminare și nu o spun eu de data asta, o spune tot Parlamentul European. Vetoul împotriva României, fără niciun fel de motiv, este discriminare și acum avem asta într-o rezoluție a Parlamentului European. Și cine discriminează trebuie să plătească, pentru că România suferă cel puțin 11 miliarde de euro pagubă în fiecare an din cauza acestei discriminări.

De acum încolo, discutăm despre plata acestor despăgubiri, pentru că vine factura. Vine factura pentru cei care ne discriminează, pentru cei care votează împotriva României fără niciun fel de temei. Le mulțumesc din suflet colegilor mei că susțin rezoluția propusă de mine și le spun un lucru, asta nu este doar despre România și Bulgaria, este despre toate țările care au dreptul să fie egale cu celelalte din Uniunea Europeană, pentru că despre asta este Uniunea Europeană, despre egalitate. Suntem toți la fel și e momentul să se vadă acest lucru.

MPphoto

Nicolae Ştefănuță (Verts/ALE). – Domnule președinte, și eu vreau să mulțumesc asociațiilor, Asociația pentru Energie Curată, Acum, Liga Studenților, care au salvat și de data asta imaginea României. Mi-ar fi plăcut să fim mai mulți în sală care nu suntem români și bulgari. Am numărat, suntem 15 români și bulgari. Mulțumesc, Seán! Mulțumesc, Anna! Mulțumesc ție, Marc, pentru că ești cu noi. Dar asta arată o problemă, că nu știm încă să dialogăm foarte bine.

Și eu mai vreau să reduc un pic nivelul de așteptări, nu pentru că nu-mi doresc din toată inima să intrăm în Schengen, dar nu vreau nici să mint românii care așteaptă cu sufletul la gură această decizie în fiecare zi. Nu vreau să-i fac să creadă că imediat vom avea o decizie de la Curtea de Justiție, pentru că destinul lor, destinul românilor, ține de calitatea politicienilor care îi reprezintă, dar și de calitatea politicienilor care ne apără aici, în casa asta europeană. Pentru că nu este corect ca politicieni precum Nehammer sau Rutte, care acum iese din viața politică, să decidă așa despre destinul a milioane de oameni. Așa că, chiar vreau să ne audă domnul Nehammer în această cameră, în seara asta și să facă ceva, pentru că românii merită să fie în Schengen.

MPphoto

Cristian Terheş (ECR). – Domnule președinte, domnule comisar, dreptul României și a românilor de a fi în Schengen nu se discută, se afirmă. Din 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană, a agreat în Tratatul de aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană că, odată ce își îndeplinește toate condițiile de a intra în Schengen, este primită în Schengen.

Comisia Europeană, pe care o reprezentați astăzi aici, din 2011 vine și spune că atât România, cât și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile de a intra în Schengen și cu toate acestea, astăzi, în 2023, încă discutăm despre necesitatea imperativă a intrării României și Bulgariei în Schengen.

Vă solicit, de aceea, prin urmare, să elevați acest subiect Președinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care are toate pârghiile legale la îndemână pentru a forța atât Austria, cât și eventual, Olanda să accepte în sfârșit intrarea României și Bulgariei de drept în Schengen.

MPphoto

Eugen Tomac (PPE). – Domnule președinte, domnule comisar, mă bucur că o inițiativă civică românească a devenit astăzi dezbatere în Parlamentul European pe o temă care este de interes major pentru 27 de milioane de cetățeni europeni. Mă bucur că amendamentul propus de președintele Băsescu se regăsește în această rezoluție prin care cerem ca Parlamentul să aibă curaj și să se alăture demersului pe care l-am făcut la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Trebuie să avem curaj să luptăm pentru libertățile și drepturile tuturor cetățenilor europeni, pentru că ceea ce face în prezent Consiliul Uniunii Europene, blocând dreptul nostru de a ne bucura de libera circulație, de facilitățile pieței unice europene, trebuie combătute la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Și de aceea cer ca Parlamentul să dea un vot în viitorul apropiat pentru a interveni în această cauză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe care am deschis-o împotriva Consiliului European. Este un conflict juridic care trebuie tranșat rapid.

MPphoto

Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi, din 2014, de când sunt în Parlamentul European, ridic problema intrării României și Bulgariei în Schengen și nu cerșim, domnule comisar. Este dreptul nostru, am semnat același tratat și nu putem rămâne - noi România și Bulgaria- doar cu obligații și fără drepturi.

Cu ce drept Austria - un singur stat, un singur om, se opune? Ce democrație este aceasta? Domnule comisar, spuneți-i doamnei președintă că atunci când România nu a rezolvat la timp o clauză dintr-un regulament a intrat în infrigement. Toate țările au fost pedepsite dacă nu au respectat un regulament. De ce permiteți Austriei să încalce un regulament? Distruge proiectul european, domnule comisar, și vă întreb dacă ați fi român ca mine, ce ați răspunde românilor de acasă la întrebarea: de ce nu se respectă tratatul? De ce regulamentul nu este respectat?

Eu cer, domnule comisar, și vă rog să-i transmiteți doamnei președintă, ca Austria să intre în infringement și să cereți să plătească despăgubirile și pierderile economice pe care România le-a suportat în acești ani. Atunci va fi un proiect european adevărat.

MPphoto

Илхан Кючюк (Renew). – Г-н Председател, това не е дебат за България и за Румъния, това е дебат за същността на Европейския съюз.

Искаме ли да оставим две страни извън Шенгенското пространство толкова много години, след като направиха за европейската интеграция? Не е справедливо това и никой не трябва да го подкрепя. Радостно е, че имаме подкрепата на Европейския парламент, на Европейската комисия, но е време Европейският съвет да прояви политическа зрялост и най-накрая двете страни, които са огромното препятствие пред присъединяването на България и Румъния към Европейския съюз, да дадат зелена светлина.

Не може да стигматизираме европейските граждани. Никога не сме поощрявали това да има двойно качество европейски граждани - едни, които са с по-големи привилегии и други, които нямат привилегии. Точно това постигаме в момента с Шенген. В момент, в който в Европейският съюз трябва да има политическо и морално единство. Трябва да подкрепяме тези, които са извън Съюза, за да направим възможното той да бъде силен и сигурен, но в същото време не може да затваряме вратите пред България и пред Румъния. Аз не искам да стигматизирам тези граждани, те не са по-малко граждани от всички останали - германци, французи, австрийци, холандци. Затова нека да призовем всички с огромна подкрепа да подкрепим тази петиция на Европейския парламент.

MPphoto

Daniel Buda (PPE). – Domnule președinte, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este un act de minimă igienă morală care trebuie asumat de toate cancelariile europene.

România a avut un rol crucial în consolidarea graniței de est, furnizând constant stabilitate și securitate pentru Uniunea Europeană. Și cu toate acestea vă întreb care este răsplata, domnule comisar? Încălcarea unor drepturi câștigate în vremuri complicate și dificile. Austria trebuie să ceară scuze cetățenilor României, care astăzi încă stau la cozile umilinței în punctele de trecere a frontierei, dar și să plătească despăgubiri. Mediul economic și de afaceri românesc pentru pierderile incomensurabile cauzate de refuzul nejustificat al accesului în spațiul Schengen.

Tocmai de aceea, consider că orice amânare nu este doar profund nedreaptă, dar este și o încălcare inacceptabilă a tratatelor europene. Consecințele acestor încălcări trebuie să fie resimțite din plin de statele care se opun, iar Curtea Europeană de Justiție trebuie să își îndeplinească rolul de garant al respectării dreptului european

MPphoto

Цветелина Пенкова (S&D). – Г-н Председател, на първо място искам да поздравя колегите от Комисията по петиции за предложената резолюция. Да, за пореден път Европейският парламент признава, че България и Румъния имат пълното право да са част от Шенгенското пространство. Двете страни изпълняват всички технически критерии повече от 10 години, но въпреки това ние над десетилетие сме на вратите на Шенген.

Ясно е, че членството на България и Румъния се блокира заради вътрешнополитически причини и няма нищо общо с изпълнението на техническите критерии. Само че по този начин се пренебрегват европейските интереси за сигурност, икономически ползи и най-важното свободата и възможността на всички европейски граждани да се движат свободно в рамките на Съюза. Равни сме по изисквания и по задължения, но не и по постигнати резултати. Този двоен стандарт не бива да съществува.

Аз съм убедена, че испанското председателство ще положи всички усилия това дискриминационно отношение към български и румънски граждани веднъж завинаги да бъде прекратено.

MPphoto

Андрей Ковачев (PPE). – Г-н Председател, български и румънски граждани се обръщат към нас със справедливо недоволство, че за повече от 10 години нищо не се случва и в Съвета не се взима решението за приемането на България и Румъния в Шенгенското пространство.

Винаги има някакво извинение, някакво лицемерно аргументиране на това. Миналата седмица отпадна и последното лицемерие, което използваше Нидерландия, а това е официалното прекратяване на Механизма за сътрудничество и проверка спрямо България и Румъния. Това забавяне или това нежелание от страна на Нидерландия и на Австрия да приемат решението трябва да бъде преодоляно. Не може да се извиняваме също така и с някакви, било то местни избори в Австрия или било то сега предсрочни парламентарни избори в Нидерландия.

Призовавам Комисията, в лицето и на председателя на Комисията да говори със сега служебното правителство на Нидерландия. Ние не можем повече да чакаме които и да било избори където и да било. България и Румъния трябва да бъдат част от Шенгенското пространство и то тази година.

MPphoto

Juan Fernando López Aguilar (S&D). – Señor presidente, señor comisario, una vez más este Parlamento Europeo insiste, con una polifonía coral, en que Rumanía y Bulgaria se incorporen finalmente a Schengen y disfruten plenamente de ese derecho fundamental tan preciado por la ciudadanía europea que es la libre circulación en igualdad de condiciones con todos los demás. Han cumplido con todos los criterios, han hecho sus deberes, su tarea para disfrutar de Schengen, y aún no lo disfrutan pese a que este Parlamento Europeo ha apoyado esa pretensión justa desde hace mucho tiempo.

Pero uno este debate con el que sosteníamos en este Pleno hace veinticuatro horas: la necesidad de superar la regla de la unanimidad y sustituirla por la mayoría cualificada. Porque —que se entere todo el mundo— si Rumanía y Bulgaria aún no están en Schengen es porque hay dos Estados miembros de veintisiete que todavía se oponen, y uno solo de ellos a uno de los dos países.

Por tanto, resulta inconcebible que, porque dos Estados de veintisiete todavía se opongan, Rumanía y Bulgaria tengan pendiente esa cuenta con el pleno disfrute de su ciudadanía europea que es Schengen.

MPphoto

Seán Kelly (PPE). – Mr President, I fully support Bulgaria and Romania in their quest to be in Schengen. They are full members of the European Union, they are valued members of the European Union and they are entitled to the same freedoms as the other members. And we cannot have a situation where we have a two tier Member State – those in Schengen and those being kept out of it. So I think that has to change as soon as possible.

Having said that, my own country, Ireland, we were never in Schengen because we were tied to the United Kingdom, to the common travel area. But now that the United Kingdom have left the European Union, maybe there might be an element of creativity which would allow us perhaps to be in Schengen. Because having travelled, particularly with the EPP Group and with ITRE from Brussels to places within the European Union on missions, there is a huge difference when you can travel freely without checks as opposed to when you have to show your passport et cetera at the border. And that can take a lot of time and you can miss meetings as a result. So Romania and Bulgaria, and look at Ireland.

(End of catch-the-eye procedure)

MPphoto

Virginijus Sinkevičius, Member of the Commission. – MrPresident, honourable Members, the Schengen area is the largest area of borderless travel in the world, including so far 27 countries and benefiting 425 million people since the accession of Croatia earlier this year.

As stated in this year’s State of Schengen report, the area is functioning well overall and was the most visited destination in the world last year. Schengen brings liberty and prosperity, and the absence of border checks between our Member States is cherished by Europeans and is part of European identity.

It is both a legal expectation and a European promise that Member States acceding to the Union participate fully in the Schengen area once all the agreed conditions are met and – as the Commission has underlined repeatedly since 2011 – Bulgaria and Romania have continued to meet all the necessary conditions to join the Schengen area.

Controls at the Romanian and Bulgarian internal borders bring extra economic and environmental burden to all EU citizens, as underlined in the petition we discussed today. Therefore, it is urgent to finalise the process that started 12 years ago and let Bulgaria and Romania become full members of Schengen.

Both Member States have constantly acted as essential actors for the continuous development of the Schengen acts. They have gone beyond what was required of them and agreed on a voluntary basis to the fact—finding missions of October and November 2022 – missions which further confirmed their readiness to join the Schengen area.

The Commission regrets that the Council did not reach unanimity on the decision on Romania’s and Bulgaria’s accession to the area in December 2022.

Not only are these two Member States ready to become full members of the Schengen area, but equally the area is today stronger than ever before, with many challenges on their way to being addressed. Just to give a few examples, our work on the Western Balkans with the EU Action Plan we proposed in December 2022 is producing excellent results. Overall pressure on the Western Balkans route has decreased by 25% in the first five months of 2023, compared to the same period in 2022.

On visas, significant decisions have been taken by the partners to align the visa policy. On border management, tangible progress has been made on the two pilot projects set up in March by Bulgaria and Romania showcasing good practices at European level in this area.

Moreover, new Frontex status agreements are well under way. New operations started in mid-April in North Macedonia. We signed a new agreement with Montenegro in May, and expect to sign one with Albania in September. Negotiations are ongoing with Serbia and we expect Bosnia and Herzegovina to appoint a chief negotiator during the summer.

Finally, the Regional Anti-smuggling Cooperation Partnership, launched in Tirana in November 2022, is also bringing results with increased engagement at operational level between EU Member States and the Western Balkans.

We are delivering on all fronts of managing migration, and this makes our area stronger. It is high time the EU honour its commitment to grant the two Member States full membership and further strengthen the European Union in doing so.

Schengen enlargement remains a political priority for this Commission, and we welcome that this is a priority also for the Spanish Presidency. The Commission is working closely with the Spanish Presidency to prepare for a decision to be taken by the Council to lift internal border controls as soon as possible this year.

MPphoto

President. – The debate is closed.

The debate will take place tomorrow.

Written statements (Rule 171)

MPphoto

Dacian Cioloş (Renew), în scris. – Este trist și revoltător că ajungem să votăm încă o rezoluție pentru a întări poziția acestui Parlament că România trebuie să intre în Schengen. România merită să intre în Schengen.

România are dreptul legal, conform tratatelor, să fie în Schengen. E nu doar imoral, ci și împotriva tratatelor Uniunii Europene ca cetățeni europeni să fie discriminați și lipsiți de un drept, ca rezultat al unor jocuri și interese politice care n-au nimic de-a face cu buna funcționare a Uniunii. Dacă acest lucru continuă, toată Uniunea Europeană va avea de pierdut. Pentru că cei care ne blochează acum accesul, în speță Austria, alimentează curentul extremist în România și pun în pericol chiar proiectul european prin încăpățânarea aceasta și pentru câștiguri politice interne.

MPphoto

Dan-Ştefan Motreanu (PPE), în scris. – Comisia Europeană trebuie să își ia în serios rolul de „gardian al tratatelor” și să demonstreze încălcarea acestora la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește refuzul fără temei juridic, de peste un deceniu, al aderării României la Spațiul Schengen.

Doresc să mulțumesc tuturor colegilor pentru sprijinul în unanimitate în Comisia PETI pentru proiectul de rezoluție prin care solicităm Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare înregistrate de România din anul 2011 până în prezent ca urmare a neapartenenței la Spațiul Schengen și să analizeze totodată posibilele mecanisme de compensare.

Ceea ce nu va putea compensa, însă, Uniunea Europeană este discriminarea suferită de cetățenii români în toți acești ani la frontierele sau în aeroporturile statelor membre, discriminare ce se va reflecta din păcate în rezultatele alegerilor europarlamentare de la anul viitor.

MPphoto

Rovana Plumb (S&D), în scris. – Aderarea la Spațiul Schengen este o obligație pentru România. O obligație pe care ne-am asumat-o cu entuziasm. Și suntem membrii ai Acordului Schengen dar numai în ceea ce privește obligațiile, căci în ceea ce privește drepturile suntem excluși. Nu pentru că nu îndeplinim standardele și nu ne-am facem temele, ci pentru că unii jucători politici din diverse state europene cred că a trata astfel un întreg popor le poate aduce un câștig politic domestic. Și aceasta opțiune nu se bazează nici măcar pe evidențe, ci doar pe speculații.

Dacă cineva mi-ar fi spus în 2004, când Guvernul din care făceam parte încheia negocierile de aderare la UE, ca aproape 20 de ani mai târziu ne vom confrunta cu o astfel de situație, as fi spus ca e imposibil, că Uniunea nu se poate degrada la un asemenea nivel. Nu vrem un cadou, vrem ceea ce suntem obligați sa avem și, mai mult, suntem îndreptățiți sa obținem.

Ultima actualizare: 12 octombrie 2023Aviz juridic-Politica de confidențialitate