Rezoluția Parlamentului European din 28 februarie 2024 Punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune – raportul anual pe 2023 ()
Parlamentul European,
–având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
–având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special capitolul2 secțiunea2 privind dispozițiile referitoare la politica de securitate și apărare comună (PSAC),
–având în vedere Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29aprilie2021 de instituire a Fondului european de apărare (FED) și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092(1),
–având în vedere Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune(2),
–având în vedere Regulamentul (UE) 2023/2418 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 de instituire a unui instrument pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA)(3),
–având în vedere Regulamentul (UE) 2023/1525 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iulie 2023 de sprijinirea a producției de muniții (ASAP)(4),
–având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (),
–având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri de consolidare a solidarității și a capacităților în Uniune pentru detectarea amenințărilor și a incidentelor de securitate cibernetică, pregătirea legată de acestea și contracararea lor (),
–având în vedere decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante(5),
–având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22martie2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace (IEP) și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528(6),
–având în vedere Decizia (PESC) 2022/1970 a Consiliului din 17 octombrie 2022 de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia(7),
–având în vedere Decizia (PESC)2022/1968 a Consiliului din 17octombrie 2022 privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina)(8),
–având în vedere Decizia (PESC) 2022/2507 a Consiliului din 19 decembrie 2022 de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia(9),
–având în vedere Decizia (PESC) 2023/162 a Consiliului din 23 ianuarie 2023 privind o misiune a Uniunii Europene în Armenia (EUMA)(10),
–având în vedere concluziile Consiliului European din 14 și 15 decembrie 2023 privind decizia de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, de a deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina, odată ce va fi atins gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare, și de acordare a statutului de țară candidată Georgiei, cu condiția să fie luate măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023,
–având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 februarie 2024 privind o operațiune militară israeliană prevăzută în Rafah,
–având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind abordarea integrată în materie de conflicte și crize externe și din 24 ianuarie 2022 privind situația în materie de securitate europeană,
–având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2022 privind prelungirea și consolidarea punerii în aplicare a conceptului prezențelor maritime coordonate în Golful Guineei,
–având în vedere declarația de la Versailles adoptată la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din 11 martie 2022,
–având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare - Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”, aprobată de Consiliu la reuniunea sa din 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 25 martie 2022, precum și Raportul anual privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Busolei strategice pentru securitate și apărare, publicat în martie 2023,
–având în vedere Pactul privind PSAC civilă – Către misiuni civile mai eficace, aprobat de Consiliu la 22 mai 2023,
–având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2022 intitulată „Analiza decalajelor în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat” (JOIN(2022)0024),
–având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 martie 2023 privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și a planului de acțiune al acesteia intitulat „O strategie îmbunătățită a UE în materie de securitate maritimă pentru amenințări maritime aflate în continuă evoluție” (JOIN(2023)0008),
–având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și securitate din 10 martie 2023 intitulată „Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare” (JOIN(2023)0009),
–având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2022 intitulată „Planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0” (JOIN(2022)0048),
–având în vedere comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2023 intitulată „Către o Europă mai rezilientă, mai competitivă și mai durabilă” (),
–având în vedere cel de-al 8-lea raport intermediar privind punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliile UE și NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017, prezentat în comun de Vicepreședintele Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe (VP/ÎR) și Secretarul General al NATO pe lângă Consiliile UE și NATO la 16 iunie 2023,
–având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord,
–având în vedere Conceptul strategic NATO 2022 și comunicatul summitului NATO de la Vilnius din 2023,
–având în vedere declarația de la summitul de la Madrid, adoptată de șefii de stat și de guvern ai NATO care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Madrid, la 29 iunie 2022,
–având în vedere cele trei declarații comune privind cooperarea UE-NATO, semnate la 8 iulie 2016, la 10 iulie 2018 și la 10 ianuarie 2023,
–având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special articolul2 alineatul (4) care interzice utilizarea forței și articolul51 privind dreptul inerent la autoapărare individuală și colectivă,
–având în vedere rezoluțiile 1325 (2000), 1889 (2013), 2122 (2013), 2242 (2015) și 2493 (2019) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și rezoluțiile 2250 (2015), 2419 (2018) și 2535 (2020) privind tineretul, pacea și securitatea,
–având în vedere Convenția ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS),
–având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Cipru și declarația de presă a Consiliului de Securitate al ONU privind Ciprul din 21 august 2023,
–având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2022 referitoare la amenințările la adresa stabilității, a securității și a democrației în Africa de Vest și Sahel(11),
–având în vedere rezoluția sa din 18ianuarie2023 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune - raportul anual pe 2022(12),
–având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2023 referitoare la consecințele umanitare ale blocadei din Nagorno-Karabah(13),
–având în vedere rezoluțiile sale din 9 martie 2022(14) și din 1 iunie 2023(15) referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea,
–având în vedere rezoluțiile sale din 15 martie 2023 referitoare la relațiile UE-Armenia(16) și la relațiile UE-Azerbaidjan(17),
–având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2023 referitoare la punerea în aplicare a PSAC civile și a altor tipuri de asistență a UE în materie de securitate civilă(18),
–având în vedere recomandarea sa din 8 iunie 2022 adresată Consiliului și VP/VP privind politica externă, de securitate și apărare a UE după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei(19),
–având în vedere recomandarea sa din 5 octombrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și VP/ÎR privind relația strategică și parteneriatul UE cu Cornul Africii(20),
–având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și VP/ÎR privind noua strategie de extindere a UE(21),
–având în vedere rezoluția sa din 19 aprilie 2023 referitoare la Capacitatea de desfășurare rapidă a UE, grupurile tactice de luptă ale UE și articolul44 din TUE: calea de urmat(22),
–având în vedere recomandarea sa din 10 februarie 1999 privind înființarea unui Corp civil european de pace(23),
–având în vedere articolul54 din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0403/2023),
A.întrucât continentul european se confruntă cu cea mai complexă combinație de amenințări militare și nemilitare cauzate de războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a pus în pericol grav securitatea și stabilitatea UE; întrucât agresiunea Rusiei încalcă dreptul internațional, principiile Cartei ONU și Actul final de la Helsinki și reprezintă un atac la adresa ordinii internaționale bazate pe norme, punând în pericol principiul-cheie al nerecurgerii la forță în relațiile internaționale; întrucât războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, în paralel cu utilizarea ca armă a altor aspecte, cum ar fi energia, aprovizionarea cu alimente și informațiile, au semnalat apariția unui mediu geopolitic internațional mai competitiv și mai puțin sigur;
B.întrucât aceste amenințări nemilitare includ dezinformarea, atacurile cibernetice, presiunea economică, șantajul alimentar și energetic, instrumentalizarea migrației și influența politică subversivă pentru a căuta sprijin pentru operațiunile militare ilegitime ale Rusiei;
C.întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și asertivitatea sporită a altor actori regionali și globali, cum ar fi China, Iranul și anumite țări din Golf, destabilizează vecinătatea imediată a UE, inclusiv prin investiții strategice și campanii de dezinformare, dar și, în unele cazuri, prin acordarea de sprijin politic, financiar, operațional și logistic entităților ostile din regiune; întrucât UE trebuie să asigure un sprijin mai mare, în special pentru țările candidate, pentru a menține stabilitatea și securitatea și a intensifica cooperarea în domeniul apărării, în special în ceea ce privește combaterea dezinformării și a războiului hibrid; întrucât viitorul Balcanilor de Vest și al țărilor din vecinătatea estică este în UE;
D.întrucât încercările persistente ale Rusiei de a destabiliza UE și de a submina arhitectura de securitate europeană impun UE să consolideze în mod substanțial coeziunea și eficacitatea politicii sale externe, de securitate și de apărare și a suveranității sale strategice, să își stabilească propriile obiective strategice, să își apere interesele, valorile și cetățenii atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sale, în Balcanii de Vest și în vecinătatea sa estică și sudică imediată, să asigure pacea, securitatea umană, dezvoltarea durabilă și democrația și să își sprijine partenerii;
E.întrucât mediul strategic al continentului european în ansamblu este extrem de instabil, cu conflicte deschise sau latente în majoritatea regiunilor învecinate, de la Caucaz la Sahel și din Orientul Mijlociu până la anumite zone din Africa de Nord; întrucât, pe lângă anexarea Crimeei și a regiunilor Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie din Ucraina, Rusia ocupă în continuare regiunile Abhazia și Osetia de Sud din Georgia și regiunea Transnistria din Republica Moldova, ceea ce demonstrează necesitatea unei prezențe PSAC continue în regiune;
F.întrucât cooperarea UE cu anumite țări africane este contestată; întrucât UE și statele sale membre trebuie să evalueze eficacitatea misiunilor și operațiunilor PSAC ale UE;
G.întrucât Ucrainei trebuie să i se pună la dispoziție capabilitățile militare necesare atât timp cât este nevoie pentru a obține o victorie militară decisivă și pentru a pune capăt războiului ilegal de agresiune al Rusiei, pentru a-și restabili suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și pentru a descuraja orice agresiune viitoare; întrucât, apărându-se, Ucraina protejează și luptă și pentru valorile și interesele europene fundamentale în materie de securitate; întrucât cooperarea UE-NATO a fost fundamentală pentru coordonarea livrărilor de arme către Ucraina;
H.întrucât există o nouă urgență, aceea ca UE să își consolideze capabilitățile, inclusiv prin valorificarea sprijinului fără precedent acordat Ucrainei și prin creșterea finanțării Fondului european de apărare (FEA), a mobilității militare și în special a Instrumentului european pentru pace (IEP), prin care UE a furnizat Ucrainei echipamente militare în valoare de peste 5 miliarde EUR, precum și prin proiecte de cooperare structurată permanentă (PESCO) și misiuni militare și civile în cadrul PSAC; întrucât UE trebuie să încurajeze și mai mult cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea în domeniul securității și apărării, mai ales în domeniul securității cibernetice;
I.întrucât, în 2023, Parlamentul și Consiliul au încheiat acorduri privind industria europeană de apărare prin intermediul Actului privind achizițiile publice în comun (EDIRPA) și al actului legislativ privind sprijinirea producției de muniții (ASAP), care vizează încurajarea achizițiilor publice comune de produse din domeniul apărării, creșterea capacității de producție a industriei europene de apărare, refacerea stocurilor epuizate și reducerea fragmentării în sectorul achizițiilor publice pentru apărare; întrucât sunt necesare și alte inițiative pentru a stabili o veritabilă integrare europeană în domeniul apărării, inclusiv un Program european de investiții în domeniul apărării (EDIP) și o strategie industrială europeană în domeniul apărării;
J.întrucât, fără eforturi bugetare substanțiale, aceste instrumente de apărare nu vor avea efectul preconizat nici asupra sprijinului militar oferit Ucrainei, nici asupra dezvoltării unei autentice capabilități de apărare europene și a unei baze industriale și tehnologice de apărare europene competitive (EDTIB); întrucât cadrul financiar multianual (CFM) și revizuirea acestuia nu aduc nicio îmbunătățire bugetului alocat apărării europene; întrucât au fost formulate propuneri de creare a unui fond comun de apărare în valoare de 100 de miliarde EUR, care ar viza intensificarea imediată a producției interne de arme și muniții și ar fi finanțat prin obligațiuni europene;
K.întrucât pentru maximizarea capabilităților de apărare ale UE și ale statelor membre e nevoie de cheltuieli mai inteligente și de achiziții comune mai ample; întrucât consolidarea capacităților și adaptarea acestora la nevoile militare necesită o cultură strategică comună, o percepție a amenințărilor și soluții care să fie dezvoltate și combinate în doctrine și concepte; întrucât UE trebuie să își pregătească viitorul cadru de cooperare în domeniul apărării în ceea ce privește capabilitățile militare, de la conceperea acestora, trecând prin dezvoltarea lor și până la activitatea lor operațională, pentru a ne mări gradul de pregătire în domeniul apărării într-un efort comun;
L.întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a reafirmat rolul NATO ca piatră de temelie a apărării colective a membrilor săi și caracterul indispensabil al unei legături transatlantice puternice; întrucât războiul a subliniat, de asemenea, lipsa investițiilor în securitate și apărare în numeroase state membre ale UE și NATO; întrucât decizia liderilor NATO de a aloca cel puțin 2% din PIB cheltuielilor pentru apărare a fost pusă în aplicare doar de câteva state membre ale NATO; întrucât obiectivul de 2% din cheltuieli ar trebui să reprezinte un minim pentru țările UE și NATO și nu un plafon pentru cheltuielile pentru apărare;
M.întrucât atacurile teroriste ale Hamas împotriva Israelului au evidențiat situația volatilă și dinamică în materie de securitate din Orientul Mijlociu și necesitatea ca UE și alți actori internaționali să își asume o mai mare responsabilitate și să ajute guvernele și organizațiile societății civile din regiune să ajungă la o pace durabilă și sustenabilă, în special sprijinind în continuare între Israel și Palestina soluția bazată pe coexistența a două state, precum și prin combaterea terorismului și a radicalizării în regiune; întrucât, la 7 octombrie 2023, 1 139 de israelieni și cetățeni străini au fost uciși și 240 de persoane au fost luate ostatice în timpul îngrozitorului atac terorist al organizației Hamas; întrucât zeci de mii de palestinieni nevinovați și sute de membri ai personalului ONU, personal medical și jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza ca urmare a răspunsului guvernului israelian; întrucât bombardarea continuă și evacuarea forțată a palestinienilor în sudul Fâșiei Gaza au creat o situație umanitară dezastruoasă și care se deteriorează rapid; întrucât atacurile lansate de forțele israeliene și coloniști au ucis cel puțin 330 de palestinieni în Cisiordania începând cu 7 octombrie 2023;
N.întrucât actualele atacuri din Marea Roșie lansate din zonele controlate de houthi din Yemen, cu sprijinul Iranului, reprezintă o amenințare considerabilă la adresa libertății de navigație, a securității maritime și a comerțului internațional; întrucât alte atacuri lansate în Irak și Siria de diferite miliții sprijinite de Iran agravează riscul de escaladare regională; întrucât riscul de escaladare în regiune este cel mai ridicat din ultimele decenii;
O.întrucât Busola strategică urmărește să doteze UE cu orientările strategice și cu instrumentele realiste și operaționale necesare pentru a trece la o politică de apărare coerentă și credibilă, bazată pe o cooperare militară semnificativ sporită între statele membre, și să transforme UE într-un furnizor de securitate eficace și capabil și un actor global asertiv, având în vedere, de asemenea, noul context de securitate, cu capacitatea de a răspunde rapid la crizele din afara UE; întrucât liderii UE s-au angajat să elaboreze modalități pentru un proces decizional mai flexibil, în special prin articolul44 din TUE, care permite „coalițiilor celor care doresc” să desfășoare misiuni și operațiuni în numele UE; întrucât, pentru a naviga în mediul internațional actual, UE trebuie să adopte o abordare holistă pentru a face față tuturor amenințărilor cu care se confruntă;
P.întrucât Busola strategică are o contribuție pozitivă la securitatea mondială și transatlantică și trebuie să fie coerentă și compatibilă cu conceptul strategic al NATO; întrucât cooperarea UE-NATO s-a îmbunătățit în mod semnificativ în ultima perioadă; întrucât articolul5 din Tratatul Atlanticului de Nord și articolul 42 alineatul (7) din TUE implică o clauză de apărare reciprocă pentru membri; întrucât articolul 222 din TFUE prevede, de asemenea, o „clauză de solidaritate” între statele membre ale UE;
Q.întrucât, astfel cum s-a subliniat în Busola strategică, UE trebuie să avanseze în ambiția sa de a obține o autonomie strategică deschisă și suveranitatea tehnologică, consolidându-și totodată parteneriatele cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a-și proteja valorile și interesele, precum și pe cele ale aliaților și vecinilor săi;
R.întrucât PSAC are 9 misiuni militare și 13 misiuni civile, cu un personal în număr de peste 4000 de membri; întrucât în cadrul misiunilor și operațiunilor PSAC adesea nu se iau decizii rapide și ele sunt afectate de micromanagementul excesiv practicat de Consiliu, precum și de resursele financiare, logistice și umane limitate; întrucât statele membre desfășoară mai puțin personal pentru misiuni și operațiuni; întrucât aceste obstacole limitează eficacitatea globală a misiunilor și operațiunilor PSAC; întrucât unul dintre obiectivele Busolei strategice este de a consolida misiunile și operațiunile civile și militare ale UE în cadrul PSAC, oferindu-le mandate mai solide și mai flexibile, promovând un proces decizional rapid și mai flexibil și asigurând o mai mare solidaritate financiară;
S.întrucât misiunile și operațiunile PSAC au drept scop să consolideze reziliența și stabilitatea vecinătății europene, cum ar fi în Mediterana, în Caucazul de Sud, în regiunea Mării Negre, în Balcanii de Vest și în Cornul Africii, prin furnizarea de servicii precum cele militare, de poliție, pază de coastă, instruirea în domeniul gestionării frontierelor și consolidarea capacităților; întrucât, pentru ca misiunile PSAC să își atingă obiectivele, ele trebuie să înceapă să ofere consiliere și formare pentru a face față tehnologiilor emergente și disruptive care pătrund rapid în mediul de „conflict înghețat”;
T.întrucât abordarea integrată a UE în materie de conflicte și crize externe prevede o utilizare coerentă a diferitelor capacități ale UE, în cadrul căreia politica sa de securitate și apărare ar trebui să completeze și să fie completată de alte instrumente civile pentru a contribui la securitatea umană și la pacea sustenabilă în Europa și în întreaga lume;
U.întrucât conflictele afectează în mod disproporționat femeile și fetele și, printre altele, intensifică violența de gen, fapt demonstrat și de războiul de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât femeile sunt puternic subreprezentate în misiunile PSAC civile, misiunile militare și operațiunile militare; întrucât participarea femeilor la operațiunile militare și de menținere a păcii ar trebui încurajată și consolidată;
V.întrucât misiunea UE de asistență militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM) a demonstrat impactul pozitiv pe care îl au misiunile și operațiunile PSAC cu resursele și contribuțiile necesare din partea statelor membre; întrucât EUMAM a atins deja obiectivul de pregătire a 30000 de soldați ucraineni; întrucât, pe baza rezultatelor și tendințelor actuale, EUMAM este pregătită să formeze mai mult personal militar ucrainean pentru a atinge obiectivul de 60000 de soldați; întrucât misiunea este pregătită, de asemenea, să integreze formarea în domeniul aerian și maritim, după caz, și să reacționeze la orice alte cereri urgente de formare ale Ucrainei;
W.întrucât misiunile și operațiile PSAC sunt adesea vizate de amenințări hibride, inclusiv de campanii străine de manipulare a informațiilor și de ingerințe (FIMI), care le pun în pericol eficacitatea în stabilizarea țării în care sunt desfășurate; întrucât Capacitatea UE de planificare și desfășurare a misiunilor civile (CPCC) și Capacitatea UE de planificare și desfășurare a misiunilor militare (MPCC) trebuie să analizeze modalitățile prin care forțele desfășurate pot fi protejate împotriva amenințărilor hibride;
X.întrucât Rusia recurge la firme militare private, cum ar fi Grupul Wagner, ca parte a unui set de instrumente pentru războiul hibrid, pentru a-și putea în continuare nega în mod plauzibil implicarea, exercitând în același timp influență în diferite regiuni și obținând acces la resurse naturale și infrastructuri critice; întrucât se pare că grupul Wagner a comis atrocități în Ucraina, Mali, Libia, Siria și Republica Centrafricană; întrucât a consolidat sentimentele antieuropene, în special în țările cu o prezență puternică din partea UE sau care găzduiesc misiuni PSAC; întrucât în Mali, Burkina Faso și Niger situația este marcată de atitudinea necooperantă a puciștilor față de alți parteneri, inclusiv față de Misiunea UE de instruire (EUTM) Mali, organizațiile regionale, precum și față de MINUSMA;
Y.întrucât, în urma loviturii de stat din iulie din Niger, puciștii au luat decizia de a pregăti un caz de urmărire penală a președintelui legitim nigerian, Mohamed Bazoum, pentru „înaltă trădare”; întrucât Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) a urmat o politică „dublă” – mediere, aplicând în același timp sancțiuni (comerciale, bancare și individuale); întrucât UE și-a exprimat sprijinul ferm pentru ECOWAS, disponibilitatea de a pregăti un regim autonom de sancțiuni și disponibilitatea de a examina orice cerere care ar putea veni din partea ECOWAS pentru un sprijin suplimentar; întrucât, în urma loviturii de stat, ambele misiuni PSAC (misiunea UE de consolidare a capacităților EUCAP Sahel Niger și Misiunea de parteneriat militar EUMPM a UE în Niger) și-au suspendat activitățile operaționale și au păstrat doar personalul de bază necesar în țară; întrucât cele patru măsuri de asistență în curs din partea IEP (74 milioane de EUR în total) au fost suspendate; întrucât misiunile EUTM și EUCAP în Sahel și în Republica Centrafricană nu au dat rezultatele scontate;
Z.întrucât instabilitatea și insecuritatea din vecinătatea sudică și regiunea Sahel sunt strâns legate între ele și rămân o provocare permanentă pentru gestionarea frontierelor externe europene; întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia și operațiunea Forțelor navale ale Uniunii Europene în Marea Mediterană (IRINI) contribuie la eforturile depuse pentru asigura pacea, securitatea și stabilitatea sustenabilă, prin punerea în aplicare a embargoului asupra armelor și prin combaterea traficului ilicit de arme și de ființe umane;
AA.întrucât ingerințele străine răuvoitoare și campaniile de dezinformare, în special finanțate de Rusia și în unele cazuri de alți actori, cum ar fi China și Iranul, reprezintă o provocare semnificativă la adresa politicii externe a UE;
AB.întrucât intensificarea utilizării atacurilor și amenințărilor hibride, după cum o demonstrează activitățile Rusiei în UE, în Ucraina, în Africa și în alte părți ale lumii, impune crearea unor instrumente cuprinzătoare pentru a detecta, a preveni și a reacționa la astfel de incidente și pentru a proteja cetățenii și bunurile Uniunii, prin transformarea capacităților militare tradiționale, îmbunătățirea securității infrastructurii critice, combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine și dezvoltarea în continuare a unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică; întrucât China a demonstrat, de asemenea, o utilizare sporită a tacticilor de război hibrid, inclusiv în regiunea indo-pacifică și în Marea Chinei de Sud, tactici menite să submineze stabilitatea și securitatea UE;
AC.întrucât amenințările hibride din anii următori vor consta tot mai mult într-o combinație sistematică de elemente de război informațional, manevre agile ale forțelor, război cibernetic în masă și tehnologii emergente și disruptive, de pe fundul mării până în spațiu, cu desfășurarea unor sisteme avansate de supraveghere și de atac situate în spațiu, toate acestea fiind facilitate de inteligența artificială (IA) avansată, informatică cuantică, tehnologii din ce în ce mai inteligente de „roiuri” de drone, capabilități cibernetice ofensive, sisteme de rachete hipersonice, nanotehnologie și război biologic;
AD.întrucât aproximativ 90% din comerțul exterior al Uniunii se realizează prin intermediul transportului maritim; întrucât aproximativ două treimi din petrolul și gazele folosite în aprovizionarea mondială sunt extrase din mare sau transportate pe mare; întrucât până la 90% din transferurile internaționale de date și comunicații sunt efectuate prin cabluri submarine; întrucât crima organizată și traficanții de droguri își desfășoară o parte semnificativă a activităților pe mare, chiar folosind vehicule sau echipamente submersibile sau semi-submersibile care sunt dificil de reținut de către agențiile de aplicare a legii;
AE.întrucât cooperarea în materie de securitate și apărare cu partenerii și aliații este esențială pentru ambiția UE de a deveni un furnizor internațional de securitate; întrucât cooperarea cu organizații precum ONU, NATO, Uniunea Africană (UA), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, precum și numeroși aliați și parteneri care împărtășesc aceeași viziune este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a PSAC;
AF.întrucât Statele Unite sunt cel mai important aliat al UE; întrucât cooperarea, parteneriatul și prietenia comune UE-SUA, reflectate, printre altele, prin cooperarea noastră comună în cadrul NATO, reprezintă coloana vertebrală a libertății, prosperității, democrației și securității noastre comune;
AG.întrucât America Latină este un partener strategic pentru UE și întrucât există un mare potențial neexploatat pentru construirea unui veritabil parteneriat strategic, inclusiv în domeniul cooperării în materie de securitate;
AH.întrucât Comisia și Parlamentul s-au angajat să consolideze rolul UE ca actor extern, capabil să acționeze într-un mod mai strategic și mai autonom;
AI.întrucât regiunea arctică devine din ce în ce mai importantă în domenii precum geopolitica, dezvoltarea economică și transporturile și, în același timp, se confruntă cu provocări legate de schimbările climatice și militarizare;
AJ.întrucât comportamentul tot mai agresiv al Chinei, în special în vecinătatea sa, cum ar fi în Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, reprezintă un risc pentru securitatea regională și mondială; întrucât China promovează de mulți ani un discurs alternativ, punând la îndoială valorile democratice, piețele deschise și ordinea internațională bazată pe norme; întrucât influența tot mai mare a Chinei în cadrul organizațiilor internaționale a împiedicat realizarea de progrese pozitive și a exclus și mai mult Taiwanul de la participarea semnificativă la care are dreptul;
AK.întrucât Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud au organizat o primă reuniune trilaterală istorică la 18 august 2023; întrucât cooperarea reciprocă între țările care împărtășesc aceeași viziune, în special în regiunea indo-pacifică, este fundamentală pentru a asigura dezvoltarea pașnică și prosperă a regiunii; întrucât UE ar trebui, de asemenea, să depună eforturi pentru a-și consolida colaborarea în materie de securitate cu aceste țări din regiune care împărtășesc aceeași viziune;
AL.întrucât Kosovo și dialogul Belgrad-Priștina facilitat de UE se confruntă cu amenințări de destabilizare; întrucât operațiunea EUFOR Althea joacă un rol central pentru securitatea și stabilitatea Bosniei și Herțegovinei și a întregii regiuni;
AM.întrucât patrimoniul cultural are o dimensiune universală, fiind o mărturie a istoriei, inseparabil de identitatea popoarelor, iar comunitatea internațională trebuie să îl protejeze și să îl păstreze pentru generațiile viitoare;
AN.întrucât este necesară o abordare cuprinzătoare de consolidare a păcii, care să implice specialiști civili pentru a pune în aplicare măsuri practice pentru pace; întrucât organizațiile neguvernamentale locale și internaționale desfășoară activități esențiale menite să prevină conflictele și să soluționeze conflictele în mod pașnic și este extrem de important să se valorifice la maximum experiența lor,
1.își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea rapidă a situației securității la nivel mondial și consideră că, în această perioadă de mare incertitudine, unitatea europeană și transatlantică, precum și colaborarea strânsă cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume sunt mai necesare ca niciodată pentru a aborda provocările create de multiplele crize mondiale, a acționa proactiv și a reacționa decisiv la amenințările la adresa ordinii internaționale bazate pe norme și pentru a facilita punerea în aplicare efectivă a PSAC;
2.își exprimă solidaritatea cu Ucraina și condamnă cu fermitate războiul ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune al Rusiei; regretă consecințele globale ale războiului ilegal de agresiune al Rusiei, care afectează țările și societățile vulnerabile din întreaga lume prin creșterea prețurilor la energie și penuria de alimente și care, de asemenea, încalcă grav și pune în pericol dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea europeană și mondială; recunoaște că Rusia își continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei cu sprijinul Belarusului, Iranului și Coreei de Nord și menține o prezență militară activă acolo unde consideră că este important din punct de vedere strategic;
3.condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste îngrozitoare comise de gruparea teroristă Hamas împotriva Israelului, inclusiv luarea de ostatici; își exprimă sprijinul pentru Statul Israel și poporul său, precum și pentru civilii palestinieni din Fâșia Gaza și Cisiordania; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor luați de gruparea teroristă Hamas și returnarea rămășițelor ostaticilor decedați; recunoaște dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul internațional umanitar; insistă că toate părțile trebuie, în permanență, să facă o distincție între combatanți și civili și că părțile nu pot ataca decât combatanții și țintele militare; cere guvernului israelian să nu întreprindă acțiuni militare în Rafah care ar agrava o situație umanitară deja catastrofală și ar împiedica furnizarea urgentă de servicii de bază și de asistență umanitară; își exprimă profunda tristețe și deplina solidaritate cu victimele nevinovate de ambele părți și cu familiile și apropiații acestora; solicită tragerea la răspundere a celor responsabili de acte teroriste și de încălcări ale dreptului internațional; solicită o anchetă amănunțită asupra rolului jucat de țările terțe, inclusiv de Iran și Qatar, și de entitățile nestatale în furnizarea de sprijin financiar, material și operațional către Hamas;
4.condamnă cu fermitate actualele atacuri asupra activităților maritime din Marea Roșie lansate din teritoriile controlate de houthi din Yemen, cu sprijinul Iranului; salută decizia statelor membre de a lansa o operațiune PSAC maritimă, sub denumirea ASPIDES, pentru a proteja navele comerciale, consolidând cunoașterea situației maritime și escortând navele pentru a descuraja atacurile; condamnă, de asemenea, atacurile lansate din Liban, Siria și Irak de grupările militare sprijinite de Iran;
Dotarea Ucrainei cu capabilitățile de apărare de care are nevoie
5.confirmă că UE va continua să sprijine Ucraina prin furnizarea mijloacelor militare necesare pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, permițându-i să își exercite în mod efectiv suveranitatea, să își protejeze cetățenii, să documenteze și să investigheze crimele de război și să îi aducă pe cei responsabili în fața justiției și să îndeplinească dorința poporului ucrainean de integrare euro-atlantică, în special aderarea la UE, bazată pe o identificare puternică cu valorile europene ale libertății, democrației și statului de drept, precum și aderarea la NATO; subliniază că victoria militară a Ucrainei și apartenența sa la UE și la NATO sunt necesare pentru securitatea generală, stabilitatea și pacea sustenabilă pe continentul european;
6.subliniază importanța Instrumentului european pentru pace (IEP), care a sprijinit forțele armate ucrainene prin finanțare și furnizarea de echipamente militare și instruire, asigurând totodată coordonarea tuturor părților interesate prin intermediul mecanismului de schimb de informații găzduit de Statul-Major al UE (EUMS); încurajează statele membre să stabilească un inventar previzibil și bazat pe scenarii al capabilităților militare care pot fi furnizate în cadrul IEP pentru a asigura aprovizionarea rapidă cu capacități pe termen scurt și lung; solicită să se asigure sustenabilitatea financiară și durabilitatea IEP pentru a oferi Ucrainei și altor parteneri ai UE din întreaga lume sprijinul pe care îl solicită; cere să se mărească și să se accelereze mai mult asistența financiară și militară acordată Ucrainei și desfășurarea imediată a echipamentelor moderne, a armelor și a sistemelor de apărare aeriană de nouă generație, precum și a sistemelor sol-sol;
7.îndeamnă statele membre mai mari, care au capacități importante ale industriei de apărare, cum ar fi Franța, Spania și Italia, să crească în mod semnificativ și urgent asistența militară acordată Ucrainei;
8.îndeamnă guvernele statelor membre să inițieze imediat un dialog cu companiile din domeniul apărării pentru a garanta că producția și livrarea, în special, de muniții, obuze și rachete pentru Ucraina au prioritate față de comenzile din alte țări terțe;
9.salută propunerea inițială a VP/ÎR Borrell, bazată pe solicitarea anterioară a Parlamentului, de a crea un fond de asistență în valoare de 20 de miliarde EUR în cadrul IEP, dedicat sprijinirii forțelor armate ucrainene cu până la 5 miliarde de EUR pe an în perioada 2023-2027; regretă că statele membre au redus această ambiție la o sumă suplimentară de 5 miliarde EUR și le îndeamnă să ajungă la un acord rapid în acest sens; condamnă cu fermitate eforturile făcute de Ungaria pentru a bloca recentele încercări de a suplimenta IEP și propunerea VP/ÎR privind fondul special de asistență pentru Ucraina; subliniază că întreaga asistență militară și livrările de arme de către IEP trebuie să respecte pe deplin Poziția comună a UE privind exporturile de arme, dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul umanitar și de asemenea, să asigure transparența și responsabilitatea adecvate; regretă întârzierea inutilă cu care Statele Unite a aprobat următoarea tranșă de asistență urgentă pentru Ucraina;
10.salută instituirea misiunii de asistență militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) și rolul acesteia în consolidarea eficacității militare a forțelor armate ale Ucrainei, astfel încât acestea să își poată apăra integritatea teritorială în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și să permită țării să își exercite efectiv suveranitatea și protecția civililor; subliniază necesitatea de a pune la dispoziția Capacității UE de planificare și desfășurare a misiunilor militare (MPCC) personalul și infrastructura necesare pentru a exercita planificarea și comanda acestei misiuni importante de formare;
11.salută capacitatea EUMAM Ucraina de a răspunde nevoilor de formare ale Ucrainei într-un mod flexibil; se așteaptă ca acest lucru să aducă valoare adăugată prin extinderea ofertelor de instruire și să fie sincronizată cu alte inițiative de instruire deja în curs; insistă asupra adaptării modulelor de formare la lecțiile învățate pentru a corespunde în mod adecvat nevoilor forțelor ucrainene; felicită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre pentru formarea cu succes a peste 30000 de soldați, preconizată a se finaliza înainte de sfârșitul anului 2023; salută propunerea VP/ÎR de a crește obiectivul de formare la 60 000 soldați ucraineni în 2024; subliniază că este important să se ajusteze și să se revizuiască continuu modulele de formare pe baza lecțiilor învățate de pe câmpul de luptă, precum și să se pună un accent susținut pe abordarea provocărilor actuale și viitoare, inclusiv pe contracararea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV), formarea sistemului UAV, apărare aeriană, detectarea minelor, combinarea armelor și formarea specializată, precum și dezvoltarea capacităților actualilor și viitorilor ofițeri ai forțelor armate ucrainene la toate nivelurile și în acord cu nevoile lor; salută, de asemenea, încheierea rapidă a deliberărilor și participarea intensă a statelor membre la lansarea EUMAM Ucraina, care poate fi descrisă ca un model pentru viitoarele misiuni de instruire militară, și le invită să demonstreze obiective și contribuții similare la alte misiuni și operațiuni PSAC actuale și viitoare;
12.salută flexibilitatea și adaptabilitatea misiunii Uniunii Europene de consiliere în Ucraina (EUAM Ucraina) în punerea în aplicare a mandatului său revizuit în condiții dificile, inclusiv sprijinulpentru facilitarea investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale comise în contextul agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei; invită UE să se asigure că acest mecanism poate funcționa cu mijloacele financiare, logistice și umane adecvate pentru a răspunde nevoilor Ucrainei și salută participarea țărilor terțe în acest sens;
13.subliniază sprijinul concret al UE pentru Ucraina în materie de muniție prin intermediul unei abordări pe trei niveluri; solicită livrarea mai rapidă a muniției din stocurile existente ale statelor membre prin intermediul IEP; atrage atenția asupra a două dintre cele trei niveluri de asigurare a muniției, care vizează să se furnizeze Ucrainei un milion de obuze de artilerie până în martie 2024 și își exprimă îngrijorarea cu privire la declarațiile recente care indică faptul că termenul nu va fi respectat; invită VP/ÎR, Comisia și statele membre să accelereze achizițiile publice comune de muniție pentru Ucraina și subliniază necesitatea de a intensifica capacitățile de producție ale industriei europene prin asigurarea punerii în aplicare rapide și eficace a Actului legislativ privind sprijinirea producției de muniții (ASAP); încurajează statele membre să ofere oportunități specializate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din sectorul european al apărării, astfel încât acestea să aibă capacitatea de a participa la proceduri de ofertare; invită statele membre ale UE să accelereze dezvoltarea capacităților de producție de muniție militară, acordând o atenție deosebită proiectelor comune cu Ucraina și să se asigure, fără întârziere, că au prioritate comenzile pentru Ucraina; subliniază, de asemenea, că ar trebui luate măsuri concrete în vederea integrării Ucrainei în politicile și programele UE de apărare și securitate cibernetică în cursul procesului de aderare la UE, pe baza cooperării și a schimburilor cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), a acordului existent cu Agenția Europeană de Apărare (AEA) și a posibilității ca statele membre să achiziționeze cantități suplimentare în numele Ucrainei, în calitate de destinatar, în cadrul demersurilor de consolidare a industriei europene de apărare prin intermediul Actului privind achizițiile publice în comun (EDIRPA); invită SEAE și Comisia să prezinte un plan pentru un pachet sustenabil și pe termen lung de angajamente în materie de securitate pentru Ucraina, care să completeze acțiunile care vizează răspunsul la nevoile sporite de securitate ale UE; salută crearea „Mecanismului pentru Ucraina” și îndeamnă toți actorii să depună eforturi pentru încheierea și implementarea rapidă a acestuia;
14.subliniază importanța condamnării la nivel mondial a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea mondială; invită trimisul special al Comisiei pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE să investigheze temeinic eludarea sancțiunilor impuse de UE împotriva entităților ruse, în special în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; condamnă prezența soldaților din țări din afara UE, inclusiv din Cuba, Serbia și Siria, care luptă pentru Rusia în războiul său de agresiune din Ucraina, și solicită retragerea imediată a acestora;
15.subliniază rezultatul summitului NATO de la Vilnius, care confirmă în mod clar că viitorul Ucrainei se află în alianță; salută pachetul de sprijin al summitului pentru Ucraina și înființarea Consiliului NATO-Ucraina, care va pregăti Ucraina pentru aderarea la NATO după terminarea războiului, pachet care va fi finalizat cât mai curând posibil; sprijină eforturile transatlantice continue și coordonarea privind asistența militară și livrările de arme către Ucraina;
16.subliniază că angajamentele UE și NATO față de Ucraina fac parte dintr-un pachet mai amplu de garanții de securitate pentru Ucraina, coordonat la nivel internațional, inclusiv lansarea de către G7 a unui cadru multilateral pentru negocierea angajamentelor și acordurilor bilaterale în materie de securitate pentru Ucraina;
17.subliniază că este important să se continue transpunerea pe plan operațional a articolului 42 alineatul (7) din TUE privind asistența reciprocă și cere acțiuni concrete pentru a dezvolta o adevărată politică de solidaritate a UE, inclusiv prin clarificarea coerenței dintre acesta și articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, dat fiind că nu toate statele membre ale UE sunt membre ale NATO;
Întărirea apărării europene ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
18.subliniază și își exprimă sprijinul neclintit pentru angajamentul șefilor de stat și de guvern ai UE, asumat în Declarația de la Versailles, de a oferi tot sprijinul necesar Ucrainei și de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru securitatea europeană prin consolidarea capabilităților de apărare ale statelor membre și ale UE; încurajează o mai bună coordonare cu aliații transatlantici și cu NATO în acest sens; consideră că este necesar să se actualizeze Busola strategică pentru a include lecțiile învățate în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început cu câteva zile înainte de adoptarea sa, precum și în lumina evenimentelor recente din Orientul Mijlociu; invită UE și statele sale membre ca, în urma acestei revizuiri, care ar trebui să devină un exercițiu periodic, să respecte angajamentul asumat în Declarația de la Versailles prin accelerarea punerii în aplicare depline a Busolei strategice, stimulând masiv cooperarea militară europeană la nivelul forțelor industriale și armate, pentru ca Uniunea Europeană să devină un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil, interoperabil și complementar cu NATO;
19.ia act de dezbaterea privind descurajarea nucleară în Europa și solicită o discuție europeană constructivă și deschisă despre acest element central în apărarea teritorială și descurajare, care este necesară pentru a asigura securitatea pe termen lung a continentului european și a popoarelor sale;
20.reamintește că, astfel cum se menționează în mod clar în Busola strategică, obiectivul UE este de a putea acționa rapid și ferm ori de câte ori survine o criză, singură atunci când este necesar sau în cadrul unui parteneriat, și că Busola strategică nu trebuie să fie un substitut pentru amânarea investițiilor vitale în capabilitățile de securitate și apărare ale UE; subliniază că scopurile și obiectivele de etapă ambițioase ale Busolei strategice pot fi atinse numai cu o voință politică și o acțiune corespunzătoare în numele statelor membre și al instituțiilor UE, precum și cu contribuțiile financiare necesare, acolo unde este necesar; invită, prin urmare, statele membre să se implice în actualizări sistematice și periodice ale analizei amenințărilor;
21.reafirmă că, pentru a deveni un actor geopolitic credibil, UE ar trebui să își reformeze sistemul decizional; regretă că potențialul pentru acțiuni externe, de securitate și apărare rapide, eficiente și eficace, așa cum este prevăzut în clauzele pasarelă din TUE, a fost folosit de foarte puține ori; își reiterează apelul adresat Consiliului de a trece treptat la votul cu majoritate calificată pentru deciziile din domeniile PESC și PSAC, cel puțin în domeniile care nu au implicații militare; își reiterează apelul pentru instituirea unor reuniuni periodice ale Consiliului miniștrilor apărării din UE și solicită înființarea unui comandament comun civil-militar la nivel european care să combine instrumente civile și militare, pentru a utiliza pe deplin abordarea integrată a UE în gestionarea crizelor, de la planificarea strategică până la desfășurarea efectivă de misiuni sau operațiuni;
22.solicită numirea unui comisar pentru uniunea apărării în cadrul următoarei Comisii, care să fie responsabil de finalizarea unei veritabile uniuni europene a apărării și a tuturor aspectelor legate de apărare, inclusiv PSAC, în urma unei împărțiri clare a sarcinilor cu VP/ÎR; consideră că comisarul pentru uniunea apărării împreună cu Comisia pentru securitate și apărare de sine stătătoare, care urmează să fie creată în Parlament, ar trebui să supravegheze un buget substanțial dedicat uniunii apărării;
Busola strategică: „A ACȚIONA”
23.reamintește organismelor respective ale UE și statelor membre angajamentul lor de a consolida UE Capacitatea UE de planificare și desfășurare a misiunilor militare (MPCC) și de a obține capacitate operațională deplină, inclusiv prin asigurarea unor spații adecvate, a unui personal suficient și a reorganizării Statului-Major al UE; solicită ca capacitatea sa operațională deplină să fie atinsă până în 2025, astfel cum se menționează în Busola strategică și în pofida concluziilor Consiliului din 19 noiembrie 2018, care prevedeau un termen limită pentru 2020; solicită, de asemenea, ca efectivele de personal ale MPCC să fie majorate considerabil, până la 250 de angajați; subliniază necesitatea urgentă de a institui MPCC drept structura preferată de comandă și control pentru operațiunile militare ale UE, inclusiv pentru utilizarea viitoarei capacități de desfășurare rapidă (CDR); subliniază că unul dintre cele patru comandamente operaționale naționale actuale poate fi, de asemenea, desemnat pentru această sarcină;
24.reiterează importanța punerii în aplicare depline a CDR, cu cel puțin 5000 de soldați și capabilități relevante dată fiind natura sa modulară, care să fie disponibile pentru situații de criză în medii nepermisive, de exemplu pentru misiuni de salvare și evacuare, operațiuni inițiale de intrare și stabilizare sau pentru consolidarea temporară a misiunilor; consideră că, fără un angajament politic ferm și fără mai multe resurse, obiectivul ambițios ca CDR să devină operațională până în 2025 este în pericol de a nu fi realizat; invită statele membre să țină seama de modalitățile practice de punere în aplicare a articolului44 din TUE în timpul operaționalizării CDR a UE, precum și cu ocazia altor angajamente operaționale din cadrul PSAC, după caz, pentru a permite unui grup de state membre care doresc și sunt capabile să planifice și să desfășoare o misiune sau o operațiune în cadrul UE și, astfel, să asigure activarea rapidă a CDR; reiterează că CDR ar trebui organizată pe baza unor „ordine de deplasare” cu termene diferite pentru diferitele componente ale CDR, unele dintre aceste componente trebuind să aibă ordine de deplasare în termen de 5-10 zile; observă că numărul minim exact al forțelor va putea fi evaluat numai după ce planificatorii conceptuali vor analiza toate scenariile potențiale; consideră că CDR a UE are un mare potențial de a îmbunătăți substanțial și de a valorifica lecțiile învățate de la grupurile tactice de luptă anterioare ale UE, de a aborda și de a depăși diferitele deficiențe ale acestora, de a consolida autonomia strategică a UE și de a contribui în mod pozitiv la abordarea integrată a UE în materie de securitate și pace;
25.salută primul exercițiu real realizat pentru CDR, ca parte a exercițiului militar de gestionare a crizelor (MILEX) 2023, care a avut loc în octombrie 2023 în Spania, și așteaptă cu interes noi exerciții reale în viitor, menite să îmbunătățească capacitățile, să sporească interoperabilitatea dintre statele membre și să testeze în mod eficace utilizarea RDC în diferite scenarii; invită statele membre și SEAE să se asigure că astfel de exerciții de formare și certificare pot beneficia de mecanismul costurilor comune pentru a asigura o participare adecvată în viitor;
26.subliniază că CDR ar trebui să fie instituită ca unul dintre tipurile de capacități militare ale UE de răspuns la situații de criză, cu propria sa identitate juridică, pentru a permite instituirea CDR ca forță disponibilă în permanență și cu o instruire comună, cu obiectivul de a deveni o forță permanentă; consideră că CDR ar trebui să desfășoare exerciții comune periodice la nivel strategic, al forțelor comune și la nivel tactic, într-un cadru al UE bazat pe scenarii operaționale și urmând standarde uniforme de instruire și certificare, cum ar fi NATO, pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și interoperabilitatea; subliniază că exercițiile ar trebui programate de EUMS și planificate și desfășurate de MPCC; invită statele membre să se angajeze să reducă în mod substanțial până în 2025 lacunele critice în ceea ce privește factorii strategici favorizanți, în special cei legați de CDR, cum ar fi transportul aerian strategic, mijloacele de comunicare spațială, activele medicale, capabilitățile de apărare cibernetică și informațiile și recunoașterea; salută faptul că statele membre au recuperat recent întârzierile în constituirea forțelor, permițând CDR și grupurilor sale tactice de luptă să devină pe deplin operaționale până în 2025;
27.reamintește că UE și-a stabilit un obiectiv pe termen lung de a-și spori în mod semnificativ ambițiile și de a depune eforturi în vederea dezvoltării capacităților sale de a trimite până la 60000 de soldați din statele membre, pe bază de voluntariat, în cadrul operațiunilor desfășurate de UE, astfel cum se prevede în Obiectivul global de la Helsinki pentru 1999;
28.subliniază că este nevoie urgentă să se consolideze și să se investească substanțial în mobilitatea militară a forțelor noastre armate, acordând prioritate investițiilor care elimină blocajele și verigile lipsă; salută eforturile depuse de statele membre, aliați, UE și NATO pentru a crește mobilitatea militară în Europa Centrală și de Est; invită statele membre să acționeze și mai mult pentru a simplifica și armoniza procedurile pentru mobilitatea militară și pentru a scurta termenele de acordare a permisiunilor pentru a permite statelor membre ale UE să acționeze mai rapid și să își sporească eficiența răspunsului, în conformitate cu nevoile și responsabilitățile lor în materie de apărare, atât în contextul misiunilor și operațiunilor PSAC, cât și al activităților naționale și multinaționale;
29.solicită consolidarea AEA, gestionarea cercetării avansate și a dezvoltării capabilităților și promovarea achizițiilor publice comune pentru a consolida baza industrială și tehnologică de apărare a UE (EDTIB), fără a obstrucționa achiziționarea de echipamente din țări care împărtășesc aceeași viziune; solicită creșterea finanțării pentru apărarea prin explorarea unei eventuale reforme a politicii de creditare a Băncii Europene de Investiții; solicită consolidarea accesului industriilor la finanțare din surse private, pentru a se asigura că industria europeană de apărare are acces suficient și sustenabil la finanțare și investiții publice și private; invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să analizeze posibilitatea elaborării unor parametri pentru un produs financiar care să aibă ca scop sprijinirea investițiilor în securitatea europeană, inclusiv a acțiunilor industriei de apărare; salută efortul comun al Băncii Europene de Investiții și al Comisiei de a lansa mecanismul de fonduri proprii în domeniul apărării, cu 175 de milioane EUR, pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare; salută noile norme bugetare revizuite privind deficitele bugetare, care permit cheltuieli militare suplimentare în urma invadării Ucrainei de către Rusia;
30.invită VP/ÎR și statele membre să realizeze misiuni și operațiuni PSAC mai solide, mai flexibile și mai modulare, care să se poată adapta la contextul de securitate în schimbare, ținând cont de principiul abordării integrate și care să se bazeze pe sinergiile și complementaritățile dimensiunilor civile și militare ale PSAC; subliniază importanța misiunilor PSAC civile pentru coordonarea cu alți parteneri internaționali implicați în activități similare în țara gazdă; subliniază importanța stabilirii unor obiective clare și realizabile pentru fiecare misiune și operațiune, completate de resursele financiare, logistice și umane necesare, în funcție de progresele realizate în vederea atingerii fiecărui obiectiv; subliniază că fiecare misiune și operațiune trebuie să fie adaptate eficient la nevoile și cerințele fiecărei țări-gazdă, asigurând crearea condițiilor necesare pentru ca misiunea să își atingă obiectivele menționate și să mențină un parteneriat puternic cu populația locală și cu autoritățile naționale; subliniază importanța abordărilor bazate pe „instruire și echipare” și „pregătirea celor care instruiesc” în ceea ce privește misiunile și operațiunile, pentru a asigura succesul pe termen lung al acestora și impactul asupra țării-gazdă;
31.salută adoptarea noului pact privind PSAC civilă și angajamentul de a spori eficacitatea, flexibilitatea și capacitatea de reacție a misiunilor civile, inclusiv prin accelerarea procesului decizional, consolidarea planificării operaționale, precum și îmbunătățirea selecției și recrutării personalului, accentuarea egalității între femei și bărbați și îmbunătățirea instrumentelor de reacție; consideră că misiunile civile și militare trebuie să se concentreze mai mult asupra elementelor-cheie ale securității umane; salută angajamentul SEAE și al statelor membre, în strânsă consultare cu serviciile Comisiei, de a institui un proces regulat și structurat de dezvoltare a capacităților civile în 2024;
32.solicită elaborarea unor evaluări detaliate ale impactului pentru toate misiunile și operațiunile care urmează să se desfășoare la intervale frecvente, în combinație cu exercițiul de revizuire strategică, pentru a evalua mai eficient efectele pe termen scurt, mediu și lung asupra țării-gazdă, precum și pentru a examina dacă misiunile și operațiunile au atins impactul dorit; cere ca aceste evaluări de impact să fie comunicate Parlamentului; subliniază că este imperios necesar ca toate misiunile și operațiunile să dispună de dispoziții de caducitate pentru a permite o încetare sustenabilă, dacă este necesar;
33.invită Consiliul și SEAE să includă în misiunile și operațiunile PSAC o componentă de protecție a patrimoniului cultural, pentru a acorda asistență și formare partenerilor locali în soluționarea problemelor de securitate legate de conservarea și protejarea patrimoniului cultural; invită Consiliul și SEAE să includă o componentă de diplomație preventivă în misiunile și operațiunile lor din cadrul PSAC pentru o mai bună analizare a situațiile din zonele date, pentru a evita izbucnirea, escaladarea, continuarea și recurența conflictelor și pentru a media părțile aflate în pragul violenței, contribuind la realizarea reconcilierii și la construirea unor societăți reziliente și favorabile incluziunii;
34.reamintește că integrarea și operaționalizarea perspectivelor de gen în relațiile externe și punerea în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea sunt priorități de lungă durată pentru UE; insistă, prin urmare, asupra importanței respectării tuturor angajamentelor asumate, inclusiv a celor din Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III (2020-2024) și din Busola strategică, inclusiv prin promovarea egalității de gen și prin integrarea sistematică a perspectivei de gen, bazate pe analiza de gen bazată pe date, în toate planurile și acțiunile civile și militare din cadrul PSAC; salută, în acest context, numirea consilierilor pe probleme de gen în toate misiunile și operațiunile PSAC și crearea unei rețele de puncte de contact pentru chestiuni de gen; solicită punerea în aplicare deplină a angajamentelor asumate în noul Pact privind PSAC civilă, care include creșterea semnificativă a participării femeilor la personalul internațional din cadrul PSAC civile, cu scopul de a atinge o reprezentare de cel puțin 40%, depunând în același timp eforturi pentru paritatea de gen; subliniază, cu toate acestea, că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura egalitatea de gen și participarea deplină și semnificativă a femeilor la PSAC, în special la misiunile militare; invită statele membre să ia măsuri în vederea reducerii la minimum a obstacolelor profesionale care afectează femeile care doresc să activeze în cadrul forțelor lor de apărare respective; îndeamnă SEAE să prezinte Subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE) rapoarte periodice cu privire la progresele înregistrate în implementarea acțiunilor legate de gen;
35.subliniază rolul esențial al egalității de gen și al drepturilor femeilor în aspectele fundamentale ale măsurilor de securitate și apărare; condamnă comiterea de crime de război împotriva populației civile, în special utilizarea violenței sexuale ca instrument de război; subliniază importanța măsurilor de securitate cibernetică pentru monitorizarea și prevenirea traficului de femei afectate de conflicte;
36.subliniază că, pe lângă oferirea unor garanții de securitate și asistența acordată Ucrainei, trebuie instituite măsuri pentru a face față problemelor de sănătate mintală care apar și vor continua să apară în rândul personalului militar și al cetățenilor din cauza războiului;
37.salută comunicarea comună din iunie 2023 referitoare la o nouă perspectivă privind legătura dintre climă și securitate, care prezintă acțiuni concrete pentru a aborda impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra securității și apărării europene, inclusiv PSAC; subliniază că trebuie progresat în implementarea sa cuprinzătoare pentru a crește eficacitatea operațională, inclusiv să se trimită consilieri de mediu în toate misiunile și operațiunile PSAC până în 2025 și să se sprijine statele membre în rezolvarea oricăror lacune, bariere și stimulente pentru a-și pregăti forțele armate pentru schimbările climatice, astfel cum se solicită în Busola strategică;
38.reiterează rolul important al tinerilor și al organizațiilor de tineret în menținerea și promovarea păcii și securității și invită SEAE să se angajeze să integreze mai sistematic tinerii în agenda sa privind tineretul, pacea și securitatea;
39.subliniază importanța unei finanțări adecvate, flexibile și sustenabile pentru toate programele și inițiativele de securitate și apărare, inclusiv bugetul PESC și IEP; regretă faptul că bugetul PESC a crescut doar marginal între cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 și CFM 2021-2027, în timp ce numărul sarcinilor misiunilor PSAC s-a mărit; solicită o majorare substanțială a finanțării pentru bugetul PESC, inclusiv o linie bugetară dedicată PESC care să instituie un mecanism de sprijin civil pentru a furniza țărilor partenere echipamente și servicii pentru a-și consolida capacitățile civile; salută acordul Consiliului European de a consolida noile priorități cu 64,6 miliarde EUR printr-un CFM revizuit al UE, inclusiv o majorare cu 1,5 miliarde EUR alocată Fondului european de apărare (FEA) în cadrul noului instrument Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP); invită statele membre să devanseze reevaluarea domeniului de aplicare și a definiției costurilor comune pentru a consolida solidaritatea și a stimula participarea la misiunile și operațiunile militare, precum și costurile legate de exerciții, în conformitate cu Busola strategică; invită totodată statele membre să modifice procesul de finanțare a IEP pentru a asigura un sprijin adecvat și sustenabil pentru parteneri, aliați și operațiunile PSAC;
Busola strategică: „A INVESTI”
40.salută creșterea bugetelor și a investițiilor în apărare ale statelor membre și ale instituțiilor UE și solicită maximizarea impactului acestora pentru a furniza capabilitățile necesare forțelor armate europene prin creșterea achizițiilor comune și a investițiilor comune în cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării; regretă, însă că nici războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, nici programele industriale de apărare actuale de la nivelul UE nu au dus la o schimbare reală astfel încât cooperarea la nivelul UE să devină o regulă; îndeamnă statele membre să stimuleze cooperarea la nivelul industriei de apărare și să stabilească ca țintă minimă 35% pentru achizițiile de echipamente de apărare efectuate în colaborare la nivel european și un prag de referință de 20% pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării desfășurate în colaborare la nivel european, astfel cum au fost convenite la începutul lui 2007 de toate statele membre în cadrul AEA; regretă și faptul că, pentru a finanța EDIRPA și ASAP, Comisia a recurs la canibalizarea resurselor existente dedicate altor inițiative în materie de securitate și apărare sau altor programe, subminând astfel alte inițiative existente și subliniind necesitatea de a aloca resurse suplimentare rubricii 5 din cadrul financiar multianual; invită statele membre și Comisia să aloce în continuare resurse financiare și umane SEAE pentru a se asigura că acesta își poate îndeplini eficient rolul de serviciu diplomatic al UE, având în vedere contextul geopolitic extrem de volatil și cererile tot mai mari în ciuda unor capacități limitate în ultimii ani; subliniază, cu toate acestea, că investițiile mai mari trebuie să fie sustenabile și să abordeze amenințările emergente;
41.reamintește că UE și statele membre dispun în prezent de un set cuprinzător de instrumente pentru a consolida o abordare strategică a dezvoltării capabilităților, și anume sub îndrumarea Grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării și utilizând procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea al AEA, Planul de dezvoltare a capabilităților și analiza deficitului de investiții în domeniul apărării; subliniază că aceste instrumente trebuie să fie folosite acum la întregul lor potențial, să își demonstreze coerența și eficacitatea și să producă rezultate tangibile; invită Comisia și VP/ÎR să prezinte o actualizare a analizei deficitului de investiții în domeniul apărării și să identifice capabilitățile și programele care vor fi dezvoltate cu sprijinul UE până la sfârșitul deceniului; reamintește necesitatea dezvoltării unei politici europene în materie de capabilități și armament în acest scop; invită Consiliul și Comisia să stimuleze investiții în inovarea în domeniul apărării;
42.salută revizuirea și prezentarea PDC pentru 2023; regretă progresele limitate înregistrate în dezvoltarea capabilităților de la primul PDC din 2008; subliniază că, având în vedere mai ales războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințarea la adresa securității europene, sunt necesare eforturi mai puternice și mai comune din partea statelor membre ale UE pentru a descuraja agresorii și a proteja cetățenii și interesele europene;
43.consideră că, din păcate, FEA este încă subfinanțat, însă demonstrează valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE în domeniul apărării europene; recomandă să se extindă propunerile Comisiei în toate domeniile politicii UE legate de apărare, în coordonare cu statele membre; solicită o nouă majorare cu 1 miliard EUR a bugetului FEA, în plus față de suma convenită de 1,5 miliarde EUR, ca parte a propunerii privind STEP; îndeamnă să se asigure o coerență și o coordonare maxime între diferitele inițiative din domeniul securității și apărării, cum ar fi CARD, FEA, EDIRPA, ASAP, PESCO și mobilitatea militară, printre altele, pentru a preveni suprapunerile, a garanta investiții publice eficiente și a aborda deficitul critic în materie de capabilități;
44.subliniază că trebuie să se reducă dependența în tehnologiile critice și lanțurile valorice astfel încât UE să ajungă la o mai mare autonomie tehnologică pentru a putea dezvolta, produce și implementa propriile tehnologii în domenii critice; salută, în acest sens, Actul privind materiile prime critice, care este esențial pentru a respecta principiile Declarației de la Versailles și pentru a consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare pentru industriile europene de apărare; subliniază că promovarea achizițiilor publice comune la nivel european este o completare logică a FEA, acoperind întregul ciclu, de la cercetare și dezvoltare la achiziții publice, crescând astfel cererea care îmbunătățește interoperabilitatea forțelor armate ale statelor membre, realizând economii de scară și, în cele din urmă, consolidând apărarea europeană; observă că produsele din domeniul apărării ar trebui să fie asamblate în întreprinderi din Europa, acolo unde este posibil, ceea ce va sprijini industria europeană, în special IMM-urile;
45.subliniază că EDIRPA și ASAP nu pot reprezenta decât un prim pas către îmbunătățirea capacităților EDTIB de a furniza statelor membre produsele și cantitățile necesare și ar trebui completată cu alte inițiative, inclusiv Strategia industrială europeană în domeniul apărării (EDIS) corelată cu EDIP pe termen lung cuprinzător prevăzut, pentru care trebuie asigurată o finanțare adecvată, precum și cu un cadru de reglementare eficient menit să încurajeze inovarea, să stimuleze producția și să asigure investiții publice mai inteligente și mai eficiente; invită, în acest sens, statele membre ale UE să furnizeze fondurile necesare tuturor instrumentelor europene de apărare în cadrul viitoarei revizuiri a CFM; regretă că EDIP nu a fost încă propus de Comisie; solicită punerea în aplicare rapidă și eficientă a EDIRPA și ASAP; sprijină pe deplin propunerea de creare a unui fond comun de apărare în valoare de 100 de miliarde EUR, care vizează intensificarea imediată a producției interne de arme și muniții;
46.invită Comisia să se bazeze pe expertiza Comitetului militar al Uniunii Europene (CMUE) în definirea priorităților industriilor de apărare și în formularea inițiativelor de apărare pentru a asigura coerența militară la nivel industrial;
47.invită statele membre să își mărească și să asigure nivelurisustenabile ale cheltuielilor cu apărarea pentru a se adapta la situația geopolitică actuală și a aborda amenințările semnificative la adresa securității Uniunii; invită statele membre ale UE care fac parte din NATO să își majoreze bugetele militare, pe baza unei evaluări a propriilor nevoi, și să cheltuiască cel puțin 2% din PIB, într-un mod bine coordonat și global, care să ducă la economii de scară și interoperabilitate, ținând cont și de faptul că alți rivali, cum ar fi Rusia și China, au crescut masiv cheltuielile cu apărarea, și pentru a remedia deficiențele și a acoperi nevoile din toate domeniile cauzate de contestarea tot mai frecventă a ordinii de securitate și având în vedere impactul unei lipse cronice de investiții suficiente și al spiralei inflației asupra bugetelor de apărare; subliniază rolul esențial al EDTIB în dotarea forțelor armate ale statelor membre pentru a le permite să protejeze cetățenii și interesele europene;
48.subliniază că forțele armate europene se confruntă cu probleme grave legate de recrutarea și păstrarea personalului; consideră că este necesar să se analizeze aceste provocări și, prin urmare, invită ÎR/VP să încredințeze EUMC sarcina de a colecta și analiza date în toate statele membre ale UE cu privire la aceste aspecte, pentru a identifica posibile contramăsuri; subliniază că o adevărată Uniune Europeană a Apărării nu poate fi construită fără o cultură militară comună și cere, prin urmare, ÎR/HR să încredințeze Colegiului European de Securitate și Apărare sarcina de a moderniza și de a extinde modulele educaționale pentru personalul militar din cadrul forțelor armate ale statelor membre;
49.subliniază importanța PESCO pentru îmbunătățirea capabilităților de apărare ale UE și salută progresele înregistrate până în prezent prin proiectele din cadrul inițiativei PESCO, precum în apărarea cibernetică, sistemele fără pilot, serviciile medicale și supravegherea chimică, biologică, radiologică și nucleară, precum și progresele suplimentare realizate de proiecte din toate domeniile militare, astfel cum se consemnează în raportul anual al Secretariatului PESCO privind progresele înregistrate în ceea ce privește proiectele; regretă însă că statele membre nu utilizează încă pe deplin cadrul PESCO și că progresele înregistrate în punerea în practică a inițiativei rămân cu mult sub așteptări; invită VP/ÎR și statele membre să efectueze o analiză continuă și aprofundată a proiectelor și a perspectivelor acestora, care ar trebui să includă și posibilitatea de a fuziona, de a se regrupa și chiar de a închide proiecte care nu înregistrează progrese suficiente și de a redirecționa eforturile către un număr mic de proiecte prioritare menite să ducă la acțiuni concrete, după cum menționează Busola strategică; regretă foarte mult că Parlamentul nu este în măsură să exercite un control adecvat asupra proiectelor PESCO; invită statele membre să prezinte Parlamentului periodic, cel puțin de două ori pe an, o evaluare a progreselor înregistrate în cadrul PESCO;
50.invită Consiliul să lanseze proiectul de a crea un Corp civil european de pace, care să reunească expertiza actorilor instituționali și neinstituționali în prevenirea și soluționarea pașnică a conflictelor și reconciliere, cu scopul de a face gestionarea crizelor civile ale UE mai credibilă, mai coerentă, mai eficace, mai flexibilă și mai vizibilă;
Busola strategică: „A ANTICIPA și A SECURIZA”
51.subliniază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei face parte dintr-o strategie mai amplă de subminare a ordinii internaționale bazate pe norme; solicită UE să își consolideze capacitățile de răspuns la războiul hibrid, inclusiv detectarea și răspunsul față de Rusia, și de alți actori statali și nestatali care desfășoară campanii străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI) care contestă interesele, valorile și securitatea noastre, inclusiv prin răspândirea unor narațiuni false cu privire la UE sau prin vizarea misiunilor și operațiunilor PSAC în zone strategice; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la pericolele pe care le reprezintă campaniile de dezinformare și de manipulare a informațiilor bazate pe IA, inclusiv prin crearea de site-uri web false și generarea de imagini false, pentru procesele democratice, în special în perioada premergătoare alegerilor; invită Comisia și SEAE să coopereze îndeaproape cu sectorul privat, cu societatea civilă, precum și cu comunitatea universitară și tehnică în combaterea acestor campanii de influență răuvoitoare și în abordarea utilizării ca armă a noilor tehnologii;
52.invită, în această privință, toate statele membre și țările candidate la aderarea la UE să pună în aplicare recomandările din rezoluțiile Parlamentului referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea(24);
53.subliniază că China a stabilit o „prietenie fără limite” cu Rusia, care include un transfer semnificativ de tehnologie și capabilități militare și prezintă un număr tot mai mare de provocări în materie de securitate pentru UE, în special în domeniul cibernetic și al FIMI; subliniază necesitatea ca UE să consolideze securitatea și integritatea infrastructurilor sale critice, să reducă riscurile și să promoveze avantajul tehnologic al UE în sectoare critice, inclusiv să ia măsuri pentru a restricționa sau exclude furnizorii cu grad ridicat de risc, în special actorii care au legături cu guvernul chinez;
54.reamintește că dependența de furnizorii cu grad ridicat de risc de produse critice cu elemente digitale prezintă un risc strategic care ar trebui abordat la nivelul Uniunii; subliniază necesitatea de a întări în continuare procedurile de verificare a investițiilor străine directe cu standarde de diligență pentru a identifica influența guvernelor statelor care ar contraveni intereselor de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, astfel cum au fost stabilite în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, asupra investitorilor în infrastructura critică a UE, cum ar fi porturile europene și cablurile submarine din Marea Baltică, Marea Mediterană, precum și din mările arctice; subliniază că această abordare ar trebui să se aplice în mod egal țărilor candidate și celor potențial candidate; consideră că este necesară o legislație suplimentară pentru a proteja în mod eficace securitatea lanțului european de aprovizionare cu tehnologie a informației și comunicațiilor împotriva furnizorilor riscanți și a furtului de proprietate intelectuală prin mijloace cibernetice; solicită crearea unui cadru european menit să reglementeze îndeaproape și să stabilească standarde și condiții minime referitoare la exportul proprietății intelectuale și al tehnologiilor care sunt esențiale pentru securitatea și apărarea Uniunii, inclusiv, printre altele, pentru produsele cu dublă utilizare;
55.își exprimă îngrijorarea cu privire la poziția militară agresivă a Chinei în Marea Chinei de Sud, inclusiv construirea unor insule, hărțuire și manevre periculoase efectuate de marină, garda de coastă și milițiile sale maritime, precum și la presiunea militară continuă pe care aceasta o exercită, exercițiile de atac pe care le desfășoară, încălcările spațiului aerian și alte acțiuni militare la limita acceptabilului, inclusiv campanii cibernetice și de dezinformare împotriva Taiwanului; solicită mai multe prezențe maritime coordonate (PMC) și consolidarea capacităților cu partenerii UE din regiune; invită China să înceteze toate aceste activități care pun în pericol stabilitatea întregii regiuni și, într-un context mai larg, afectează în mod direct securitatea europeană; încurajează statele membre să mărească frecvența operațiunilor de liberă navigație în Strâmtoarea Taiwan și să aprofundeze dialogurile în materie de securitate cu Taiwanul pentru a descuraja agresiunea Chinei împotriva acestei insule democratice; subliniază colaborarea cu Taiwanul și valorificarea cunoștințelor specializate și a avantajului tehnologic ale acestuia împotriva amenințărilor cibernetice chineze, având în vedere preocupările regionale și ale UE în materie de securitate; salută acordul recent dintre liderii Chinei și SUA de a relua comunicările la nivel înalt între forțele lor armate;
56.constată că o mare parte din infrastructura Africii, inclusiv infrastructura pentru comunicare, a fost finanțată și construită de întreprinderi de stat chineze; își exprimă îngrijorarea că acest model chinez este evident atractiv pentru multe țări care nu pot îndeplini cerințele UE pentru accesul la niveluri echivalente de finanțare, ceea ce extinde influența Chinei în detrimentul parteneriatelor UE; este ferm convins, în acest context, că UE ar trebui să își consolideze în continuare cooperarea cu partenerii africani și să sporească atât vizibilitatea, cât și beneficiile concrete ale sprijinului său pentru populația locală; solicită o strategie de securitate a UE pe termen lung și orientată spre viitor față de China, zona Mediteranei și Africa;
57.solicită realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește îmbunătățirea în continuare a setului de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride, abordând în mod specific activitățile care implică atacuri cibernetice și FIMI, precum și revizuirea orientărilor de punere în aplicare a setului de instrumente al UE pentru diplomația cibernetică; salută angajamentul prevăzut în Busola strategică și în noul pact civil de a furniza, până în 2024, capabilitățile necesare pentru a permite misiunilor și operațiunilor PSAC să răspundă atacurilor hibride, inclusiv FIMI și cibernetice, precum și de a elabora o strategie de comunicare coerentă și clară; reiterează necesitatea urgentă de a asigura cunoștințele specializate și capacitatea de securitate a tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru ca toate misiunile și operațiunile PSAC să comunice în condiții de siguranță pe teren și cu toate instituțiile UE; salută, în acest sens, angajamentul SEAE și al statelor membre de a pune în aplicare, până în 2025, un sistem de comunicare și informare care să poată fi desfășurat rapid pentru a conecta în mod securizat comandamentele forțelor de intervenție și ale misiunilor de pe teren cu Bruxelles-ul; recunoaște rolul important pe care îl vor juca în acest sens tehnologiile disruptive emergente, cum ar fi informatica cuantică și IA; invită SEAE și Comisia să își intensifice cooperarea și coordonarea cu alte misiuni și operațiuni ale partenerilor și organizațiilor care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu operațiunile ONU de menținere a păcii, în combaterea operațiunilor FIMI pe teren;
58.solicită statelor membre și SEAE să își modernizeze strategia și să ia măsuri concrete pentru a include în mod sistematic resursele financiare și umane, instrumentele și instruirea menite să combată amenințările legate de FIMI în toate delegațiile UE și misiunile și operațiunile PSAC, ca parte a mandatului lor mai larg în țările-gazdă și a rezilienței lor la amenințările hibride și FIMI; solicită îmbunătățirea vizibilității și a comunicării strategice cu privire la beneficiile, prezența și rolul misiunilor PSAC;
59.invită statele membre, SEAE și Comisia să ia în considerare crearea unei structuri independente și cu resurse adecvate, însărcinată cu identificarea, analizarea și documentarea amenințărilor FIMI la adresa UE în ansamblu, pentru a crește gradul de conștientizare a situației și schimbul de informații privind amenințările, precum și pentru a dezvolta capacități de atribuire și contramăsuri în legătură cu FIMI; consideră că această structură ar servi drept punct de referință și centru de cunoștințe specializate pentru a înlesni și a promova schimburile operaționale între autoritățile statelor membre, instituțiile UE și agențiile UE, precum și pentru a permite schimbul de bune practici cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume; subliniază că structura ar trebui să clarifice și să consolideze rolul diviziei StratCom a SEAE și al grupurilor sale operative ca organism strategic al serviciului diplomatic al UE și să prevină suprapunerea activităților;
60.subliniază că, pentru a combate amenințările tot mai mari și răspândirea discursurilor antieuropene de către țările din afara UE aflate în vecinătatea imediată a UE, UE trebuie să își intensifice eforturile de a oferi sprijin și formare și de a consolida capacitățile cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv prin combaterea campaniilor de FIMI; solicită să se mărească reziliența împotriva dezinformării și a campaniilor perturbatoare menite să submineze procesele democratice și să creeze diviziuni și să încurajeze țările candidate să ia măsuri decisive pentru a combate dezinformarea manipulatoare, propaganda răuvoitoare și alte amenințări hibride; solicită măsuri strategice și proactive pentru a combate amenințările hibride și pentru a împiedica ingerințele terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice ale țărilor în curs de aderare, în special actele răuvoitoare care vizează manipularea opiniei publice și subminarea integrării europene;
61.condamnă și este preocupat de activitățile de război hibrid ale companiilor militare private și ale reprezentanților susținuți de stat, cum ar fi Grupul Wagner și alte grupări armate, miliții și reprezentanți care urmăresc să exercite influență în mai multe țări din întreaga lume; invită SEAE să creeze o inițiativă cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a contracara grupurile de actori răuvoitori, nestatali și susținuți de state, cum ar fi Grupul Wagner; subliniază că seturile de instrumente existente ale UE ar trebui să includă răspunsuri, de exemplu sancțiuni, aplicate statelor din afara UE care finanțează sau cooperează cu companii militare private în regiuni vulnerabile;
62.condamnă politicile de agresiune, inclusiv atacul militar planificat al Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabah-ului; reamintește că acest atac are loc după luni de înfometare și izolare organizate ale armenilor care trăiesc în Nagorno-Karabah prin blocada coridorului Lacin; subliniază că așa-zisele forțe ruse de menținere a păcii de la fața locului nu au luat nicio măsură pentru a preveni sau pune capăt blocadei sau pentru a opri agresiunea militară azeră împotriva Nagorno-Karabah-ului; condamnă sprijinul militar acordat Azerbaidjanului de țări care nu fac parte din UE; este profund îngrijorat de consecințele asupra populației civile, care echivalează cu o purificare etnică în toată regula; își reiterează opinia potrivit căreia atacul comis de Azerbaidjan nu poate rămâne fără consecințe și invită UE să adopte sancțiuni împotriva autorităților azere responsabile de încălcări multiple ale acordului de încetare a focului și să suspende Memorandumul de înțelegere privind energia; invită UE să suspende negocierile privind un nou acord de parteneriat cu Azerbaidjanul în lumina evenimentelor recente și a situației dramatice a drepturilor omului din această țară;
63.salută înființarea misiunii civile a Uniunii Europene în Armenia (EUMA), care urmărește să contribuie la creșterea securității în regiune prin reducerea numărului de incidente din zonele de conflict și de frontieră din Armenia, să reducă nivelul riscurilor pentru populația care locuiește în aceste zone și, prin urmare, să contribuie la normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan pe teren, mărind, în același timp, vizibilitatea UE în regiune; salută acordul Consiliului de a consolida capacitatea de observare a misiunii prin întărirea prezenței sale pe teren; invită Consiliul să prelungească perioada de desfășurare cu încă cinci ani, precum și domeniul său geografic de aplicare pentru a include eventual frontiera Armenia-Turcia;
64.invită SEAE să fie pregătit să-i ofere Armeniei asistența tehnică necesară prin instrumentul IEP, pentru ca Armenia să își reconsidere alianțele militare actuale, deoarece acest lucru ar consolida reziliența Armeniei în contextul garantării securității, independenței și suveranității și ar duce la o cooperare mai cuprinzătoare și consolidată în domeniul apărării între părți; salută decizia Armeniei de a adera la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; solicită SEAE să furnizeze cu titlu confidențial rapoartele EUMA privind situația de pe teren Comisiei pentru afaceri externe (AFET) și Subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE) ale Parlamentului;
65.invită Consiliul să fie pregătit să impună sancțiuni specifice și individuale împotriva autorilor agresiunii, inclusiv, dar fără a se limita la anturajul politic și militar al președintelui Aliev, și să suspende importurile de petrol și gaze din Azerbaidjan, în cazul unei agresiuni militare a Azerbaidjanului împotriva integrității teritoriale a Armeniei;
66.salută desfășurarea misiunii de parteneriat PSAC a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), prima misiune civilă PSAC dedicată consolidării rezilienței sectorului de securitate al Moldovei în gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride; subliniază importanța acestei misiuni PSAC inovatoare și invită statele membre să furnizeze cunoștințele specializate și capacitățile necesare misiunii de a sprijini Republica Moldova în fața utilizării războiului hibrid de către Rusia; invită SEAE să analizeze posibilitatea creării unor misiuni similare în alte țări candidate, asociate și partenere, cu scopul de a le mări reziliența în fața amenințărilor hibride, inclusiv a amenințărilor cibernetice și a FIMI;
67.reiterează sprijinul UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și pentru eforturile depuse în cadrul procesului de negociere 5 +2 pentru a se ajunge la o soluționare politică pașnică, de durată, cuprinzătoare a conflictului transnistrean, bazată pe respectarea suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, cu un statut special pentru Transnistria, care ar asigura protecția drepturilor omului și în teritoriile ce nu sunt controlate în prezent de autoritățile constituționale; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Transnistria servește în continuare drept refugiu pentru persoanele care introduc ilegal migranți și criminalitatea organizată, recunoscând, în același timp, că Misiunea UE de asistență la frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) joacă un rol important în redeschiderea transportului feroviar de marfă prin Transnistria și a contracarat numeroase operațiuni de introducere ilegală de migranți;
68.salută decizia Consiliului din 4 mai 2023 de a aloca 40 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru sprijinirea forțelor armate ale Republicii Moldova și 30 de milioane EUR pentru sprijinirea forțelor de apărare georgiene; subliniază necesitatea de a spori și mai mult sprijinul acordat acestor țări partenere, în funcție de nevoile lor;
69.condamnă cu fermitate ocuparea ilegală a regiunilor georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud de către Federația Rusă și subliniază că Federația Rusă își continuă ocupația ilegală și controlul efectiv asupra teritoriilor ocupate ale Georgiei prin prezența sa militară, prin instalarea continuă de garduri de sârmă ghimpată și alte bariere artificiale de-a lungul liniei de ocupație, prin detenții ilegale frecvente și răpiri de cetățeni georgieni și prin alte încălcări ale drepturilor omului pe teren; condamnă cu fermitate planurile Rusiei de a construi o bază navală permanentă în portul Ociamcire de la Marea Neagră din regiunea ocupată Abhazia și invită comunitatea internațională să sprijine toate eforturile de pedepsire a acestei încălcări grave a suveranității și integrității teritoriale a Georgiei; invită Federația Rusă să își îndeplinească obligațiile internaționale care îi revin în temeiul acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE, în special obligația de a-și retrage întregul personal militar și de securitate din teritoriile ocupate ale Georgiei și de a permite crearea de mecanisme internaționale de securitate în acestea, precum și de a permite accesul neîngrădit al misiunii de monitorizare a UE (EUMM) pe întreg teritoriul Georgiei în temeiul mandatului său; reiterează apelul ca UE să își continue implicarea în soluționarea pașnică a conflictului dintre Rusia și Georgia, folosind eficient toate instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv Reprezentantul Special pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, dezbaterile internaționale de la Geneva, mecanismele de prevenire și răspuns la incidente, misiunea de monitorizare a UE în Georgia (EUMM), precum și politica de nerecunoaștere și implicare; salută asistența acordată de UE Georgiei în cadrul IEP și invită UE să se implice în continuare în cooperarea în materie de securitate cu Georgia în domeniile prioritare identificate în Busola strategică, în special pentru a consolida reziliența sectorului de securitate al Georgiei în domeniul gestionării crizelor, pentru a contracara amenințările hibride și pentru a moderniza capabilitățile de apărare;
70.salută extinderea mandatului și subliniază importanța activității EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina în ceea ce privește instruirea și sprijinirea forțelor armate ale Bosniei și Herțegovinei; salută și contractul de cooperare și instruire pentru 2023 încheiat între forțelor armate ale Bosniei și Herțegovinei și EUFOR; solicită Bosniei și Herțegovinei să încerce să formeze unități multietnice în FABiH; reamintește angajamentul UE de a sprijini consolidarea capacităților de apărare ale Bosniei și Herțegovinei, în special prin cele 20 de milioane EUR care au fost alocate până în prezent prin IEP; sprijină extinderea mandatului EUFOR Althea, ca misiune stabilită și dovedită, de către Consiliul de Securitate al ONU; condamnă cu fermitate orice retorică separatoare și/sau secesionistă care contribuie și mai mult la creșterea vulnerabilității țării și subliniază că statutul de țară candidată reprezintă o oportunitate și o obligație pentru reprezentanții aleși ai Bosniei și Herțegovinei de a răspunde așteptărilor cetățenilor și de a îmbunătăți în mod concret viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți; cere să se consolideze mai mult EUFOR Althea, în special prin desfășurarea de noi trupe și active, precum și prin crearea unei prezențe credibile în districtul Brčko;
71.salută nivelurile ridicate de aliniere la PESC realizate de majoritatea țărilor din Balcanii de Vest, cu excepția Serbiei; cere participarea semnificativă a Balcanilor de Vest la inițiativele UE pentru dezvoltarea cooperativă și achiziționarea de capabilități de apărare; solicită încheierea unor acorduri administrative între AEA și țările din Balcanii de Vest care nu au atins încă această etapă; salută prezența continuă a Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo (KFOR) în Kosovo și invită Misiunea UE de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX) să își consolideze cooperarea cu KFOR pentru a împiedica bandele de crimă organizată, grupările paramilitare și alte forțe perturbatoare să destabilizeze Kosovo;
72.recunoaște dreptul Israelului la autoapărare, consacrat în dreptul internațional și limitat de acesta, și subliniază că acțiunile Israelului trebuie, prin urmare, să respecte cu strictețe prevederile dreptului internațional umanitar; reiterează sprijinul ferm al UE față de activitatea Tribunalului Penal Internațional; subliniază importanța diferențierii între poporul palestinian și aspirațiile sale legitime, pe de o parte, și organizația teroristă Hamas și actele sale de teroare, pe de altă parte; solicită să se deschidă coridoare pentru a acorda ajutor umanitar civililor din Fâșia Gaza și ca acestea să fie menținute deschise în permanență; își reafirmă sprijinul de neclintit în favoarea unei soluții negociate de coexistență a două state, conform frontierelor din 1967, cu două state suverane, democratice, care să conviețuiască în pace și în condiții de securitate garantată, cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state și cu respectarea deplină a dreptului internațional; solicită să se ancheteze în profunzime ce rol a jucat Iranul, Qatarul și Rusia în finanțarea și sprijinirea terorismului în regiune; își exprimă dezacordul ferm și dezamăgirea cu privire la recentele declarații ale președintelui Turciei, în care acesta a susținut în mod eronat că Hamas nu este o organizație teroristă;
73.sprijină activitatea în curs a Misiunii UE de poliție și de sprijinire a statului de drept pentru teritoriile palestiniene ocupate (EUPOL COPPS) și a Misiunii UE de asistență la frontieră în Rafah de sprijinire a autorităților palestiniene în reformarea sectorului de securitate și justiție și în gestionarea integrată a frontierelor; își exprimă aprecierea pentru funcționarii și personalul misiunilor care continuă să lucreze în condiții extrem de dificile; invită SEAE și statele membre să revizuiască mandatele celor două misiuni și să consolideze rolul lor viitor, având în vedere situația actuală și poziția lor unică în care mențin dialogul atât cu Statul Israel, cât și cu Autoritatea Palestiniană, în efortul de a consolida eforturile de pace ale UE;
74.salută comunicarea comună privind politica de apărare cibernetică a UE și invită statele membre să își mențină angajamentul și să pună în aplicare setul ambițios, dar realist, de acțiuni propuse de Comisie, inclusiv propunerea de act privind solidaritatea cibernetică pentru a le spori capacitatea de a detecta amenințările și incidentele de securitate cibernetică din UE și a răspunde la acestea, dar și pentru a consolida schimbul de informații și pentru a sprijini producerea de informații de înaltă calitate, pe lângă platforme, resurse și finanțare speciale; constată că cooperarea reciprocă dintre statele membre ale UE, precum și cu aliații și partenerii noștri din întreaga lume este esențială pentru securitatea noastră cibernetică; îndeamnă la prudență atunci când se face schimb de date, care ar trebui să fie disponibile numai partenerilor cu aceleași valori, în timp ce gestionarea și infrastructura ar trebui să fie încredințate întreprinderilor și furnizorilor de servicii de încredere; ia act, în acest sens, de faptul că utilizarea tehnologiei Huawei în dezvoltarea tehnologiei 5G subminează grav reziliența cibernetică a UE;
75.solicită consolidarea rezilienței și a capacităților instituțiilor UE de combatere a atacurilor cibernetice, care reprezintă o problemă de securitate importantă, în special înaintea alegerilor din UE;
76.solicită Uniunii să ia măsuri eficace pentru a proteja infrastructura esențială europeană, lanțurile de aprovizionare valoroase și instituțiile democratice împotriva amenințărilor hibride; solicită UE să instaleze sisteme eficace de monitorizare și supraveghere a infrastructurii critice, cum ar fi conductele și cablurile de fibră optică, pentru a garanta că atacurile sunt detectate și blocate rapid;
77.salută constatările și nivelul ridicat de ambiție din recomandările propuse în noua strategie spațială a UE în domeniul securității și apărării; consideră că accesul sigur, securizat și autonom la spațiu este un aspect esențial al securității și apărării UE, după cum o demonstrează importanța acestuia în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; salută, în acest sens, propunerea inclusă în strategie de a elabora un document anual confidențial care să analizeze amenințările spațiale;
78.reamintește necesitatea intensificării schimbului de informații și a schimbului de informații între statele membre și instituțiile UE, inclusiv Parlamentul, pentru a îmbunătăți conștientizarea situației, a anticipa mai bine, a contracara amenințările la adresa securității colective și a informa mai bine procesul de elaborare a politicilor; subliniază necesitatea de a îmbunătăți protocoalele de securitate ale serviciilor care lucrează în domeniul informațiilor și/sau cu informații sensibile în UE; invită VP/ÎR și statele membre să consolideze Capacitatea unică de analiză a informațiilor (SIAC) și Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SatCen); reiterează solicitarea privind trimiterea unor capacități de informații în toate misiunile și operațiunile PSAC, care ar furniza informații Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE), EUMS și Capacității civile de planificare și conducere (CPCC); subliniază importanța comunicării securizate pentru fiabilitatea informațiilor și salută măsurile de raționalizare în acest sens a normelor și a reglementărilor în materie de securitate pentru a asigura o mai bună protecție a informațiilor, a infrastructurii și a sistemelor de comunicații față de ingerințele și atacurile străine; solicită statelor membre să consolideze INTCEN UE drept organism eficace de schimb de informații pentru a face schimb de informații în condiții de siguranță, astfel încât să creeze o cultură strategică comună și să furnizeze informații strategice pentru a anticipa și a răspunde mai bine la crizele din interiorul și din afara UE;
Busola strategică: „A ACȚIONA ÎN PARTENERIAT”
79.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația dificilă și gravă din Sahel, în urma numeroaselor lovituri de stat, precum cele din Niger, Mali și Burkina Faso, dar și din Sudan; deplânge lovitura de stat militară din 26 iulie 2023 din Niger și solicită eliberarea imediată și necondiționată a președintelui Mohamed Bazoum și a familiei sale, precum și a tuturor persoanelor deținute în mod arbitrar, dar și renunțarea la acuzațiile împotriva acestuia; solicită reinstituirea imediată a președintelui Bazoum, ales în mod democratic, și restabilirea imediată a ordinii constituționale;
80.reamintește că stabilitatea în Sahel are repercusiuni directe asupra securității și stabilității în Europa; subliniază că UE și statele sale membre trebuie să își reevalueze politica față de regiunea strategică a Sahelului și să învețe din greșelile trecutului, în special în ceea ce privește Rusia, dar și în ceea ce privește necesitatea de a include abordări holistice ale modului în care aceste politici tratează variabilele sociale, economice și de dezvoltare pe termen lung; consideră că este necesar, în acest context, să se pună la dispoziția partenerilor africani resurse adecvate; invită SEAE și statele membre să se asigure că politicile lor de securitate iau în considerare aspectele regionale și locale, inclusiv prin dialoguri cu populația locală, societatea civilă și autoritățile alese în mod democratic și organizațiile regionale, atunci când este posibil, respectând principiul „soluțiilor africane la problemele africane”; recunoaște că diferitele misiuni internaționale nu și-au atins încă obiectivul principal de pace durabilă în regiune; salută anunțul ÎR/VP privind reevaluarea strategiei UE față de Sahel; solicită ca revizuirea să aibă loc cât mai curând posibil și să consolideze mai mult statutul misiunilor PSAC în regiune;
81.sprijină ferm deciziile luate de ECOWAS și de Uniunea Africană ca răspuns la loviturile de stat și invită statele membre și SEAE să analizeze modalitățile de a le sprijini eficient în eforturile lor, acolo unde este posibil;
82.condamnă prezența unor companii militare private și/sau a unor reprezentanți sponsorizați de stat, cum ar fi Grupul Wagner și Africa Corps, care au jucat un rol destabilizator în regiunea Sahel și au sprijinit diferite regimuri represive în încercarea de a spori influența Rusiei în Africa; consideră că toate loviturile de stat sunt rezultatul unor cauze multidimensionale diferite, care nu sunt identice în fiecare țară și, prin urmare, necesită o analiză atentă; cu toate acestea, este consternat de manifestările unor puternice sentimente antieuropene în anumite țări și invită statele membre și SEAE să ia în considerare creșterea numărului de contacte interpersonale prin schimburi mai strânse cu populațiile locale și cu autoritățile naționale, printr-o comunicare strategică mai bine orientată în limbile locale pentru a contracara efectele adverse, și o abordare sinceră a trecutului colonial al acestora, acolo unde este necesar;
83.încurajează SEAE să continue progresele deja înregistrate de Misiunea de instruire militară a Uniunii Europene în Mozambic (EUTM Mozambic) pentru a răspunde amenințării teroriste tot mai mari din Cabo Delgado și pentru instruirea pe teren a forțelor mozambicane; este în continuare preocupat de riscul ca această amenințare să se răspândească în zonă; cere să se ia măsuri imediat pentru a grăbi furnizarea de echipamente neletale;
84.atrage atenția că dintre cele cinci misiuni de instruire ale UE (EUTM) și misiuni de parteneriat militar (EUMPM) în Africa, trei (Republica Centrafricană, Mali, Niger) se desfășoară în prezent într-un ritm mult mai lent sau au fost suspendate oficial; subliniază, de asemenea, că unele misiuni civile care oferă asistență forțelor de securitate interne se află în impas (EUCAP Sahel Mali), funcționează deficitar (EUAM RCA) sau se retrag (EUCAP Sahel Niger); subliniază necesitatea urgentă ca personalul detașat să aibă acces la instrumente, formare, echipamente și resurse care să le permită să furnizeze informații și date operative UE și statelor sale membre; consideră că conceptul de sprijin rămâne esențial în misiunile de formare, pentru a permite consilierilor europeni să verifice cât mai exact posibil, pe teren, dacă programele de formare au fost realizate în mod corespunzător și dacă sunt în conformitate cu nevoile operaționale ale forțelor armate locale;
85.invită, de asemenea, SEAE și statele membre să examineze îndeaproape mandatul tuturor misiunilor PSAC din Africa, inclusiv eventuala încetare a acestora, dacă este necesar, cu scopul de a oferi obiective și etape realizabile pentru fiecare misiune, având în vedere contextul politic actual, precum și să analizeze dacă aceste misiuni ar putea fi modificate pentru a servi mai eficient unei noi strategii multidimensionale și adaptate a UE în Sahel și Africa, ca parte a abordării sale integrate;
86.salută lansarea inițiativei UE pentru securitate și apărare în sprijinul țărilor vest-africane din Golful Guineei, pentru o durată inițială de doi ani, în strânsă coordonare cu Côte d’Ivoire, Ghana, Togo și Benin;
87.regretă lipsa continuă de sprijin din partea unui număr mare de țări africane în favoarea unei rezoluții a Adunării generale a ONU care condamnă Rusia, sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și solicită pace;
88.salută actualizarea strategiei maritime a UE și a planului său de acțiune și angajamentul de a consolida rolul Uniunii în a proteja securitatea maritimă internațională; salută faptul că revizuirea include consolidarea operațiunilor navale curente; salută faptul că actualizarea propune explorarea unor noi zone maritime de interes în care să se aplice conceptul de prezență maritimă coordonată pe baza experienței dobândite în Golful Guineei și în nord-vestul Oceanului Indian; invită statele membre să colaboreze activ în cadrul acestor inițiative și să își consolideze capacitățile navale militare pentru a crește prezența și vizibilitatea UE în Marea Mediterană, în Marea Neagră, în Oceanul Atlantic, în regiunea indo-pacifică și în sectorul maritim mondial, precum și pentru a face față în mod eficace amenințărilor și provocărilor din Marea Baltică;
89.subliniază necesitatea de a asigura securitatea regiunii Mării Negre prin acordarea de asistență pentru deminarea apelor maritime ale Ucrainei și de a încuraja statele membre să ofere exerciții de formare în acest sens, cu accent pe dezvoltarea capabilităților de contramăsuri în ce privește minele maritime și pe protecția infrastructurii critice pentru fundul mării; subliniază faptul că o tehnologie similară ar trebui să fie testată și utilizată în alte mări europene în care problema munițiilor neexplodate și a armelor chimice aruncate în secolul precedent constituie deja o amenințare la adresa securității, a mediului, a sănătății și a economiei, cum ar fi Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Nordului; invită Comisia să majoreze finanțarea pentru a face față acestei încercări tot mai grele;
90.subliniază că, în fața tensiunilor geopolitice tot mai mari în domeniul maritim, UE trebuie să garanteze libertatea de navigație, securitatea liniilor de comunicații maritime și a navelor și echipajelor sale, infrastructurile din larg, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, precum și un control eficace al frontierelor sale maritime externe pentru a preveni activitățile ilegale; subliniază necesitatea de a intensifica cooperarea dintre UE și NATO în domeniul securității maritime pentru a acoperi toate aspectele de interes reciproc în acest domeniu;
91.subliniază că, având în vedere tensiunile geopolitice din ce în ce mai mari în spațiul maritim, UE trebuie să se asigure că frontierele sale maritime externe sunt monitorizate în mod eficace pentru a preveni activitățile ilegale; regretă că, în ciuda cadrului de măsuri restrictive instituit de UE la 11 noiembrie 2019 ca răspuns la activitățile ilegale de foraj desfășurate de Turcia în estul Mării Mediterane, acestea nu au încetat;
92.salută votul Turciei în favoarea condamnării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în cadrul Adunării Generale a ONU și angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dar regretă, în același timp, faptul că eludarea sancțiunilor UE de către Turcia subminează eficacitatea acestora și invită Comisia să examineze acest lucru; își reiterează apelul adresat Turciei de a se alătura sancțiunilor aplicate de UE Rusiei;
93.regretă, deși recunoaște că Turcia este o țară de importanță strategică, pozițiile și politicile Turciei în anumite domenii de interes pentru UE și în vecinătatea sa, care amenință pacea, securitatea și stabilitatea regională; condamnă cu fermitate activitățile ilegale ale Turciei în Cipru, cum ar fi încălcarea continuă a Rezoluțiilor nr. 550 (1984) și nr. 789 (1992) ale Consiliului de Securitate al ONU, care solicită Turciei să transfere zona Varosha locuitorilor săi de drept sub administrarea temporară a ONU, precum și recentele atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii ale ONU din zona tampon din apropierea satului cu două comunități Pyla/Pile; denunță apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan adresat comunității internaționale de a recunoaște entitatea secesionistă din partea ocupată a Ciprului, renunțând astfel la rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU care solicită o federațieformată din două comunități și două zone cu o singură personalitate juridică internațională, suveranitate unică, cetățenie unică și egalitate politică, care este, de asemenea, în conformitate cu acquis-ul UE;
94.regretă faptul că, în ciuda eforturilor de detensionare a situației, Turcia continuă acțiunile provocatoare unilaterale și nerespectarea Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU referitoare la embargoul asupra armelor impus Libiei în ceea ce privește operațiunea IRINI, încălcând dreptul internațional, inclusiv UNCLOS, și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special ale Greciei și Ciprului, în estul Mării Mediterane; salută recenta declarație comună a liderilor Turciei și Greciei privind continuarea relațiilor de bună vecinătate, deschiderea comunicării, reducerea tensiunilor prin consolidarea încrederii militare, intensificarea comerțului și eforturi pentru soluționarea problemelor din Marea Egee; constată că Turcia este din ce în ce mai prezentă în zonele în care UE are interese fundamentale în materie de securitate și în care sunt prezente misiuni ale PSAC și invită Turcia să se abțină de la subminarea intereselor și misiunilor UE în aceste regiuni; condamnă din nou semnarea celor două memorandumuri de înțelegere dintre Turcia și Libia privind cooperarea militară și în materie de securitate aprofundată și privind delimitarea zonelor maritime, care sunt interconectate și constituie încălcări clare ale dreptului internațional, ale rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU și ale drepturilor suverane ale statelor membre ale UE;
95.subliniază că e nevoie urgentă să crească semnificativ investițiile în controlul armelor la nivel regional și mondial, în neproliferare și dezarmare, în special în abordările multilaterale; subliniază necesitatea unei mai mari transparențe și convergențe la nivel național și european în ceea ce privește exporturile de arme; invită statele membre să respecte pe deplin Poziția comună 2008/944/CFSP din 8 decembrie 2008 care definește normele comune ce reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2019/1560 a Consiliului; recunoaște competențele statelor membre în politicile de achiziții publice în domeniul apărării;
96.își reafirmă sprijinul deplin pentru angajamentul UE și al statelor sale membre față de Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare ca piatră de temelie a regimului de neproliferare și de dezarmare nucleară; insistă asupra necesității de a garanta că UE joacă un rol puternic și constructiv în dezvoltarea și consolidarea eforturilor globale de neproliferare bazate pe norme și a arhitecturii de control al armelor și de dezarmare;
97.subliniază că UE trebuie să își dezvolte în continuare propriile capacități în toate domeniile pentru a proteja suveranitatea tuturor statelor membre, dar și să pregătească transferul de sarcini pe termen lung, UE asumându-și mai multă responsabilitate pentru apărarea sa, consolidându-și în același timp cooperarea în materie de securitate cu NATO și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume; salută înființarea Forumului Schuman pentru securitate și apărare ca platformă de schimb între parteneri bazată pe egalitate și apreciere reciprocă;
98.subliniază, în termenii cei mai fermi, importanța alianței UE-SUA, care se bazează pe valorile comune ale democrației, libertății și statului de drept; salută implicarea și angajamentul puternice ale Statelor Unite în ceea ce privește apărarea teritorială a Europei, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care amenință întregul continent; salută călduros parteneriatul intensificat cu Statele Unite, în special semnarea unui acord administrativ între AEA și Departamentul Apărării al Statelor Unite în aprilie 2023, dialogurile UE-SUA privind securitatea și apărarea, precum și privind China; invită UE să continue cooperarea activă cu SUA în cadrul dialogului strategic UE-SUA privind securitatea și apărarea, precum privind inițiativele reciproce în materie de securitate și apărare, dezarmarea și neproliferarea, impactul tehnologiilor disruptive, schimbările climatice, amenințările hibride, apărarea cibernetică, mobilitatea militară, gestionarea crizelor și relațiile cu concurenții strategici;
99.ia act de importanța unei colaborări mai strânse în ceea ce privește producția și achizițiile de produse din domeniul apărării, inclusiv prin accesul egal pe piață pentru industriile de apărare; salută, în acest sens, eforturile depuse de UE pentru a-și îmbunătăți propriile capabilități de apărare și a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru propria sa apărare;
100.își reiterează apelurile pentru o cooperare instituționalizată în materie de securitate și apărare cu Regatul Unit, inclusiv printr-o colaborare mai strânsă privind schimbul de informații, mobilitatea militară, inițiativele reciproce de securitate și apărare, gestionarea crizelor, securitatea cibernetică, amenințările hibride, FIMI (acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine) și relația noastră cu concurenții strategici comuni; încurajează Regatul Unit să colaboreze în mod serios cu UE în ceea ce privește provocările strategice urgente; încurajează VP/ÎR să invite Regatul Unit la reuniunile informale ale Consiliului miniștrilor afacerilor externe (și apărării) pentru a face schimb de opinii cu privire la chestiuni de interes comun, protejând totodată autonomia decizională a UE;
101.subliniază importanța dimensiunii de parteneriat a Busolei strategice în consolidarea cooperării dintre UE și aliații și partenerii săi care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume pentru a contracara strategiile străine care vizează subminarea UE și destabilizarea ordinii internaționale bazate pe norme; salută mult așteptata a treia declarație comună privind cooperarea UE-NATO, care confirmă că UE și NATO sunt parteneri esențiali care împărtășesc valori și interese strategice comune și care acționează în complementaritate pentru a se asigura că aliații NATO beneficiază de un pilon european solid în NATO; solicită, în special, sinergii și coerență între conceptul strategic al NATO și Busola strategică a UE, în special în domeniul combaterii agresiunii Rusiei, al mobilității militare, al războiului hibrid și războiului cibernetic, inclusiv al campaniilor FIMI, al securității maritime mondiale, al luptei împotriva amenințărilor tradiționale, cum ar fi terorismul, precum și al acordării de sprijin partenerilor;
102.salută aderarea Finlandei la NATO; regretă profund că s-a întârziat ratificarea aderării Suediei la NATO; denunță, în acest context, și încercările de a submina libertățile democratice în statele membre ale UE prin instrumentalizarea acordării consimțământului pentru aderarea Suediei la NATO; salută, în acest sens, decizia mult întârziată a Turciei și a Ungariei de a aproba aderarea Suediei la NATO; îndeamnă autoritățile turce să își respecte promisiunea privind un parteneriat mai constructiv în cadrul NATO, inclusiv în estul Mării Mediterane;
103.salută comunicarea comună referitoare la un plan de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0, ca o contribuție esențială la consolidarea securității europene, așa cum se recunoaște în Busola strategică; subliniază adoptarea accelerată a proiectelor de infrastructură de transport cu dublă utilizare în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; reamintește că este important să se asigure disponibilitatea suficientă a resurselor financiare pentru a continua proiectele în următorii ani;
104.subliniază importanța dezvoltării unor dialoguri în materie de securitate și apărare cu parteneri din întreaga lume, în special din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic, dar și cu parteneri importanți din zonele maritime strategice, cum ar fi cele care se întind din vecinătatea sudică și regiunea indo-pacifică, de la coasta de est a Africii până la Pacificul de Sud și din Arctica până în Extremul Orient; solicită aprofundarea cooperării militare și securitare cu țările din vecinătatea europeanăimediată prin consolidarea dimensiunii de securitate și intensificarea dialogurilor privind politica de securitate și apărare; reiterează apelul la o cooperare mai strânsă cu organizațiile internaționale, cum ar fi ONU, Uniunea Africană și misiunile sale de menținere a păcii în teatrele comune, dar nu numai, precum și cu OSCE în materie de securitate;
105.recunoaște că regiunea arctică are o importanță strategică și geopolitică semnificativă datorită rutelor sale maritime emergente, resurselor naturale bogate și oportunităților de dezvoltare economică deblocate de încălzirea globală, fiind, în același timp, tot mai disputată; consideră alarmantă intensificarea activităților și a interesului regimurilor autoritare, inclusiv ale Rusiei și Chinei, în Arctica; subliniază importanța menținerii securității, stabilității și cooperării în Arctica; subliniază că în regiune nu trebuie să existe tensiuni militare și nu trebuie să fie exploatate resursele naturale, respectând în același timp drepturile popoarelor indigene; reiterează necesitatea de a include politica Uniunii privind regiunea arctică în PSAC și de a realiza o cooperare eficace cu NATO; solicită ca subiectul Arcticii să fie abordat în mod regulat în reuniunile Comitetului politic și de securitate și ale Consiliului;
106.condamnă fermi numeroasele teste cu rachete efectuate de Coreea de Nord în 2023; subliniază responsabilitatea deosebită a Chinei și Rusiei în ceea ce privește Coreea de Nord și le invită să își folosească influența pentru a preveni orice escaladare ulterioară; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la recenta întâlnire dintre liderul nord-coreean și cel rus; condamnă cu fermitate livrările de arme și rachete balistice nord-coreene către Rusia, care sunt utilizate în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, și constată că, prin cooperarea sa militară consolidată, Rusia încalcă sancțiunile și rezoluțiile ONU privind Coreea de Nord; condamnă cu fermitate Iranul pentru că a furnizat Rusiei drone și rachete pentru a fi utilizate în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei și subliniază că sunt necesare eforturi internaționale suplimentare, în strânsă cooperare cu partenerii noștri, în ceea ce privește Iranul;
Rolul Parlamentului European
107.solicită consolidarea democrației parlamentare și îmbunătățirea controlului țărilor partenere din afara UE prin dialoguri parlamentare pe teme de securitate și apărare și prin consolidarea rezilienței parlamentare împotriva amenințărilor hibride, inclusiv împotriva amenințărilor cibernetice și a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine (FIMI);
108.ia act de faptul că recenta creștere a cheltuielilor cu politicile și programele de apărare la nivelul UE și între statele membre este deosebit de importantă pentru apărarea și securitatea europeană, reflectă necesitățile contextului actual de securitate și indică evoluția apărării ca un veritabil domeniu de politică al UE care are nevoie de un control parlamentar deplin și o responsabilitate totală pentru a se asigura că aceste programe și politici contribuie în modul cel mai eficient la realizarea obiectivelor strategice ale UE și la protejarea intereselor europene în materie de securitate și apărare; solicită din nou, în acest sens, adoptarea de acte delegate pentru programele de lucru ale programelor industriale de apărare finanțate de la bugetul UE; își reiterează cu fermitate solicitarea de instituire a unei Comisii pentru securitate și apărare a Parlamentului European de sine stătătoare, cu responsabilități legislative și bugetare depline în materie de apărare europeană, care includ măsuri de consolidare a EDTIB, cu condiția ca această comisie să fie responsabilă de acquis-ul emergent în domeniul apărării în cadrul UE, cu control, legislație și responsabilități bugetare;
109.subliniază, având în vedere cooperarea de succes dintre SEDE și Comisia pentru industrie, cercetare și energie în procesul de elaborare a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), că, până la înființarea unei comisii de sine stătătoare, subcomisia ar trebui să fie inclusă în toate procedurile legislative cu implicații relevante pentru apărarea europeană;
110.invită SEAE să raporteze periodic și cuprinzător SEDE cu privire la punerea în aplicare a Busolei strategice;
o oo
111.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei /Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintei Comisiei și comisarilor competenți, Secretarului General al ONU, Secretarului General al NATO, Președintelui Adunării Parlamentare a NATO, agențiilor UE din domeniul securității și apărării, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.