Ϸվ

Index
Texte adoptate
Joi, 28 noiembrie 2024-Strasbourg
Hong Kong, în special cazul lui Jimmy Lai și al celor 45 de activiști condamnați recent în temeiul Legii privind securitatea națională
Represiunea crescândă și sistematică împotriva femeilor în Iran
Reducerea spațiului pentru societatea civilă în Cambodgia, în special cazul organizației pentru drepturile lucrătorilor CENTRAL
Agravarea crizei democratice din Georgia ca urmare a recentelor alegeri parlamentare și a presupuselor fraude electorale
Întărirea sprijinului de neclintit al UE pentru Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei și intensificarea cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia

Hong Kong, în special cazul lui Jimmy Lai și al celor 45 de activiști condamnați recent în temeiul Legii privind securitatea națională
PDF120kWORD44k
Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2024 referitoare la Hong Kong, în special cazul lui Jimmy Lai și al celor 45 de activiști condamnați recent în temeiul Legii privind securitatea națională ()
P10_TA(2024)0051RC-B10-0208/2024

Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Hong Kong și la China,

–având în vedere articolul 150 alineatul (5) și articolul 136 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, după introducerea Legii privind securitatea națională (LSN) și a Ordonanței privind protecția securității naționale (SNSO), libertățile fundamentale și statul de drept în Hong Kong (HK) s-au deteriorat; întrucât China a încălcat declarațiile comune sino-britanice și sino-portugheze, principiul „o țară, două sisteme” și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; întrucât peste 200 de persoane au fost arestate în temeiul Legii privind securitatea națională;

B.întrucât Jimmy Lai este deținut din 2020 sub acuzații false; întrucât procesul său a început în 2023, după mai multe întârzieri; întrucât el a negat aceste acuzații și riscă închisoarea pe viață; întrucât avocatului său britanic nu i s-a permis să-l reprezinte;

C.întrucât 45 de politicieni, activiști și jurnaliști pro-democrație au fost condamnați pentru activități subversive, în cauza „Hong Kong 47”, pentru organizarea de alegeri primare neoficiale; întrucât procesele lor au fost cele mai importante procese în materie de securitate națională până în prezent;

D.întrucât prizonierii politici din Hong Kong suferă condiții dificile care le afectează adesea sănătatea, pe durata unor perioade lungi de arest preventiv, cum este cazul lui Lai, în vârstă de 76 de ani, care suferă de diabet și căruia i s-a refuzat comuniunea în închisoare;

E.întrucât canalele mass-media independente din Hong Kong au fost obligate să își înceteze activitatea, iar doi jurnaliști ai unor canale mass-media desființate în prezent, Chung Pui-kuen și Patrick Lam, au fost condamnați pentru „publicarea de materiale sedițioase”; întrucât poziția Hong Kongului în clasamentul mondial al libertății presei a scăzut considerabil,

1.dezaprobă condamnarea activiștilor pro-democrație pe baza unor acuzații legate de securitate națională care încalcă dreptul internațional; solicită abrogarea Legii privind securitatea națională și a Ordonanței privind protecția securității naționale; denunță degradarea libertăților fundamentale în Hong Kong;

2.îndeamnă guvernul din Hong Kong să îi elibereze imediat și necondiționat pe toți activiștii pentru democrație, printre care se află Lai și Chung, și să renunțe la toate acuzațiile împotriva acestora;

3.condamnă aplicarea extrateritorială a Legii privind securitatea națională și intensificarea represiunii transnaționale de către autoritățile chineze și din Hong Kong împotriva comunităților din diaspora din UE; solicită statelor membre să suspende tratatele de extrădare cu aceste țări;

4.condamnă exploatarea poziției comerciale mondiale a Hong Kongului pentru a eluda sancțiunile internaționale impuse Rusiei, Iranului și Coreei de Nord, în special prin furnizarea de tehnologii avansate, comerțul cu petrol și prestarea de servicii financiare;

5.invită SEAE și statele membre să avertizeze China că acțiunile sale în Hong Kong vor avea consecințe asupra relațiilor UE-China; invită Consiliul să își revizuiască concluziile din 2020 privind Hong Kong și să impună sancțiuni specifice împotriva lui John Lee și a altor funcționari din Hong Kong și din China responsabili de încălcări ale drepturilor omului, să elimine tratamentul vamal preferențial pentru Hong Kong și să revizuiască statutul Biroului pentru comerț economic al Hong Kongului din Bruxelles; îndeamnă statele membre să introducă o acțiune în fața Curții Internaționale de Justiție împotriva deciziei Chinei de a impune Legea privind securitatea națională în Hong Kong și Macao;

6.solicită crearea unui fond de asistență juridică al UE pentru a sprijini activiștii pentru democrație din Hong Kong și invită Biroul UE din Hong Kong să intensifice vizitele în închisori și monitorizarea proceselor, precum și să înființeze un punct focal pentru drepturile omului;

7.solicită Hong Kongului să permită jurnaliștilor să informeze liber și îndeamnă SEAE să consolideze libertatea presei în Hong Kong;

8.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție instituțiilor UE, Chinei și Regiunii Administrative Speciale Hong Kong.


Represiunea crescândă și sistematică împotriva femeilor în Iran
PDF119kWORD44k
Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2024 referitoare la represiunea crescândă și sistematică împotriva femeilor în Iran ()
P10_TA(2024)0052RC-B10-0188/2024

Parlamentul European,

–având în vedere articolul 150 alineatul (5) și articolul 136 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât încălcările sistematice ale drepturilor femeilor comise de Republica Islamică Iran și de poliția „moravurilor” din această țară nu s-au împuținat sub conducerea președintelui Pezeshkian;

B.întrucât guvernul iranian a introdus obligativitatea purtării vălului în 1983; întrucât Consiliul Gardienilor a aprobat în septembrie 2024 legea privind „protecția familiei prin promovarea culturii hijabului și a castității” și va accentua și mai mult oprimarea femeilor de către guvern; întrucât femeile care ies în public fără văl sunt adesea hărțuite, încarcerate, torturate și chiar ucise;

C.întrucât Ahoo Daryaei a fost hărțuită în universitate de forțele de securitate pentru o presupusă nerespectare a legii privind purtarea vălului; întrucât, într-un curajos act de sfidare, Ahoo Daryaei s-a dezbrăcat și de celelalte haine în semn de protest, iar apoi a fost arestată și, la fel ca nenumărate alte femei, a fost etichetată „inaptă din punct de vedere mental” și a fost închisă într-un spital de psihiatrie;

D.întrucât guvernul iranian și-a anunțat intenția de a deschide o așa-numită clinică de tratament pentru femeile care încalcă legile aspre privind hijabul; întrucât calificarea rezistenței drept boală ține de efortul sistematic al autorităților iraniene de a înăbuși autonomia femeilor și de a-i pedepsi pe cei care se opun legilor discriminatorii, cum ar fi cele privind purtarea obligatorie a vălului și segregarea de gen;

E.întrucât memorandumul din 1991 intitulat „Chestiunea Baha’i”, semnat de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, cere ca „progresul și dezvoltarea” comunității Baha’i să fie „blocate”; întrucât în martie și aprilie 2024, dintre cei 93 de adepți ai credinței Baha’i chemați în judecată sau încarcerați, 72 au fost femei,

1.condamnă cu fermitate represiunea crescândă și sistematică a femeilor în Iran prin legi și reglementări care le limitează foarte mult libertățile și drepturile; regretă că autoritățile au arestat-o pe Ahoo Daryaei, etichetând-o „inaptă din punct de vedere mental”, și au internat-o într-un spital de psihiatrie; consideră că reprimarea femeilor cu atitudine sfidătoare din perspectivă politică prin internare în unități de psihiatrie reprezintă un act de tortură;

2.invită autoritățile iraniene să abroge toate actele legislative care discriminează femeile și fetele și să desființeze urgent poliția „moravurilor” și toate celelalte agenții represive;

3.condamnă categoric persecutarea minorităților etnice și religioase; cere să fie eliberați de îndată și necondiționat toți apărătorii drepturilor femeilor și victimele detenției arbitrare, inclusiv adeptele credinței Baha’i Neda Emadi și Parastoo Hakim, precum și cetățenii UE;

4.cere din nou Consiliului să desemneze Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene organizație teroristă, remarcând că hotărârea Tribunalului Regional Superior din Düsseldorf privind atacul asupra sinagogii de la Bochum din 2022 oferă în prezent temeiurile juridice necesare;

5.invită insistent guvernul iranian să acorde acces neîngrădit misiunii de anchetă a ONU și Raportorului special al ONU pentru situația drepturilor omului în Iran; cere să fie reînnoit și extins mandatul acestuia, astfel încât să includă un mecanism de tragere la răspundere;

6.invită UE și statele sale membre să sprijine mișcarea „Femei, viață, libertate”;

7.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, VP/ÎR, Adunării consultative islamice și Biroului liderului suprem al Republicii Islamice Iran.


Reducerea spațiului pentru societatea civilă în Cambodgia, în special cazul organizației pentru drepturile lucrătorilor CENTRAL
PDF120kWORD44k
Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2024 referitoare la reducerea spațiului pentru societatea civilă în Cambodgia, în special cazul organizației pentru drepturile lucrătorilor CENTRAL ()
P10_TA(2024)0053RC-B10-0190/2024

Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Cambodgia,

–având în vedere articolul150 alineatul(5) și articolul136 alineatul(4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât spațiul pentru societatea civilă s-a redus în Cambodgia începând din 2017, ca urmare a atacurilor autorităților și organizațiilor proguvernamentale cambodgiene care vizează sindicatele, opoziția politică, apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, organizațiile pentru drepturile lucrătorilor și apărătorii mediului, inclusiv Center for Alliance of Labour and Human Rights (CENTRAL) (Centrul pentru Alianța Muncii și Drepturile Omului), Equitable Cambodia (Cambodia Echitabilă) și Mother Nature Cambodgia (Mama Natură Cambodgia);

B.întrucât CENTRAL a publicat o evaluare a programului Better Factories Cambodia al OIM, care a evidențiat încălcări generalizate ale libertății de asociere, nerespectarea standardelor internaționale în domeniul muncii și eforturile guvernului de a reduce la tăcere vocile independente; întrucât, în urma acestui raport, CENTRAL și managerul său de program, KhunTharo, s-au confruntat cu amenințări juridice nefondate și hărțuire,

1.condamnă restrângerea spațiului pentru societatea civilă în Cambodgia; solicită eliberarea imediată a tuturor deținuților politici, a activiștilor, a jurnaliștilor – inclusiv a jurnalistului premiat MechDara –, a apărătorilor drepturilor omului și a altor actori ai societății civile privați de libertate pe baza unor acuzații motivate politic; solicită încetarea imediată a tuturor actelor de represiune și de hărțuire care vizează actori ai societății civile;

2.invită autoritățile cambodgiene să respingă toate acuzațiile motivate politic formulate împotriva CENTRAL și a membrilor săi, să oprească auditurile și campaniile de denigrare motivate politic și să respecte rolul organizațiilor societății civile, inclusiv Equitable Cambodia și Mother Nature Cambodia, în promovarea drepturilor lucrătorilor și a drepturilor omului și în apărarea mediului;

3.îndeamnă autoritățile cambodgiene să modifice Legea privind sindicatele, Legea privind asociațiile și organizațiile neguvernamentale (LANGO) și orice altă legislație relevantă pentru a o alinia la standardele internaționale privind munca și drepturile omului, asigurând astfel protecția lucrătorilor și a societății civile;

4.invită întreprinderile care își desfășoară activitatea în UE și care se aprovizionează din Cambodgia să își îndeplinească atent obligația de diligență în materie de drepturi ale omului în lanțurile lor de aprovizionare, asigurând practici de aprovizionare responsabile și valorificându-și influența pentru a promova și apăra drepturile lucrătorilor;

5.invită Comisia și statele membre să evalueze modificările aduse preferințelor tarifare (în cadrul regimului „Totul în afară de arme”) pe baza lipsei de cooperare a guvernului cambodgian în ceea ce privește remedierea și prevenirea încălcărilor drepturilor omului, precum și să transmită un mesaj clar că îmbunătățirea respectării drepturilor omului și protejarea libertăților societății civile sunt condiții prealabile pentru cooperarea economică, schimburile comerciale și investiții;

6.îndeamnă Uniunea Europeană și statele sale membre să continue să exploreze și să participe la adoptarea unor instrumente multilaterale ambițioase și eficace în domeniul afacerilor și în cel al drepturilor omului;

7.solicită UE și comunității internaționale să adopte măsuri imediate și eficace, inclusiv sancțiuni specifice împotriva celor responsabili de represiunea politică, pentru a exercita presiuni asupra guvernului cambodgian până la eliberarea tuturor deținuților politici;

8.invită statele membre și SEAE să intensifice toate formele de sprijin, inclusiv sprijin financiar, pentru societatea civilă din Cambodgia și să ofere protecție apărătorilor drepturilor omului, reprezentanților societății civile și membrilor persecutați ai opoziției;

9.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție instituțiilor UE, statelor membre, autorităților cambodgiene și secretariatului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est.


Agravarea crizei democratice din Georgia ca urmare a recentelor alegeri parlamentare și a presupuselor fraude electorale
PDF144kWORD53k
Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2024 referitoare la agravarea crizei democratice din Georgia ca urmare a recentelor alegeri parlamentare și a presupuselor fraude electorale ()
P10_TA(2024)0054RC-B10-0179/2024

Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Georgia, în special cea din 9octombrie2024 referitoare la regresul democrației și amenințările la adresa pluralismului politic din Georgia(1),

–având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte(2),

–având în vedere declarația privind constatările și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor (MIOA) condusă de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE-ODIHR) referitoare la alegerile parlamentare desfășurate în Georgia la 26octombrie2024, precum și declarația șefului delegației de observare a alegerilor a Parlamentului European,

–având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, din 29octombrie2024 privind ultimele evoluții după alegerile parlamentare din Georgia, precum și declarația comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei din 27octombrie2024 privind alegerile parlamentare din Georgia,

–având în vedere declarația comună din 7noiembrie2024 a lui Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze, Olaf Scholz, cancelarul Republicii Federale Germania, și a lui Donald Tusk, prim-ministrul Republicii Polone, referitoare la situația din Georgia,

–având în vedere declarația comună a președintelui Comisiei pentru afaceri externe, a președintelui Delegației pentru relațiile cu Caucazul de Sud și a președintelui Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest din 28octombrie2024 privind alegerile parlamentare din Georgia,

–având în vedere declarația comună a miniștrilor din UE din 28octombrie2024 privind alegerile din Georgia,

–având în vedere declarația comună a grupului „Prietenii Georgiei”, care reprezintă parlamentele europene, din 6 noiembrie 2024, intitulată „Despre comisia internațională de anchetă menită să cerceteze neregulile de la alegerile din Georgia”,

–având în vedere statutul de țară candidată la aderarea la UE al Georgiei care i-a fost acordat de Consiliul European la summitul său din 14-15decembrie2023,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 30octombrie2024 intitulată „Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE” (), care conține primul raport privind progresele înregistrate de Georgia,

–având în vedere articolul136 alineatele(2) și(4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât la 26octombrie2024 au avut loc alegeri parlamentare în Georgia; întrucât lunile care au precedat alegerile au fost caracterizate de atacuri semnificative asupra democrației în Georgia, cum ar fi adoptarea rapidă a legislației antidemocratice criticate de Organizația Națiunilor Unite, de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și de UE; întrucât perioada preelectorală nu a respectat standardele democratice din cauza acțiunilor partidului de guvernământ „Visul georgian” și ale autorităților care au încurajat un climat de teamă, inclusiv prin arestarea, raidurile la domiciliu și intimidarea politicienilor din opoziție, a liderilor societății civile, a ziariștilor, a cercetătorilor și a altor persoane care critică guvernul, precum și prin violențele comise împotriva acestora;

B.întrucât, în timpul campaniei, partidul de guvernământ „Visul georgian” a exploatat teama naturală de război a societății georgiene, reiterând că este „partidul păcii”, susținând că opoziția ar împinge țara în război cu Rusia sub ordinele occidentului, denumit în mod conspirator „Partidul Războiului Global”; întrucât liderii Federației Ruse și propagandiștii săi au sprijinit în mod deschis Visul georgian atât înainte, cât și după alegeri; întrucât liderii de vârf ai partidului aflat la guvernare au făcut declarații publice în timpul campaniei, exprimându-și intenția de a interzice principalele partide de opoziție în urma alegerilor, care își exprimă îngrijorarea cu privire la corectitudinea și caracterul ce favorizează includerea al procesului politic;

C.întrucât alegerile parlamentare din 26 octombrie 2024 din Georgia au oferit posibilitatea alegerii unui candidat, dar au fost afectate de nereguli grave, de relatări documentate de manipulare a voturilor și de suprimare a libertăților alegătorilor, în special prin cumpărarea voturilor, hărțuirea observatorilor, îndepărtarea mass-mediei din secțiile de votare, intimidarea alegătorilor în interiorul și în afara secțiilor de votare, urmărirea alegătorilor și confiscarea documentelor de identitate în zonele rurale, care au fost apoi predate activiștilor loiali ai partidului de guvernământ pentru a vota, transportul organizat al alegătorilor, discursurile de incitare la ură, accesul insuficient la vot pentru cetățenii georgieni din străinătate și diferențele improbabile în ceea ce privește prezența la vot a femeilor și bărbaților în cartele rurale; întrucât angajații din sectorul public și beneficiarii de prestații sociale au fost supuși la presiuni pentru a sprijini partidul aflat la guvernare;

D.întrucât observatorii internaționali au remarcat că s-au adâncit diviziunile politice și că există un mare dezechilibru în alocarea resurselor financiare, precum și numeroasele avantaje de care se bucură partidul aflat la guvernare, ceea ce face și mai inegale condițiile de concurență deja inechitabile; întrucât eficacitatea supravegherii financiare a campaniei a fost subminată de aplicarea limitată a legii și de îngrijorări legate de imparțialitatea și instrumentalizarea politică a organismului de supraveghere;

E.întrucât alegerile parlamentare din 26octombrie2024 din Georgia au fost primele alegeri din această țară în care s-a utilizat în întregime un sistem proporțional, cu dispozitive electronice de identificare a alegătorilor și de numărare a voturilor; întrucât aceste tehnologii au dat naștere la îngrijorări privind transparența, secretul electoral și lipsa unei verificări independente;

F.întrucât modificările aduse recent Codului electoral, inclusiv eliminarea cotelor de gen, au schimbat componența Comisiei electorale centrale și, împreună cu adoptarea legii privind transparența influenței străine, au restrâns libertățile fundamentale, au stigmatizat organizațiile societății civile și au subminat integritatea instituțiilor democratice din Georgia;

G.întrucât misiuni georgiene independente și de prestigiu de observare a alegerilor au concluzionat că o combinație între constrângerile dinaintea alegerilor, manipularea din ziua alegerilor și accesul restrâns al observatorilor a determinat ca alegerile să nu reflecte adevărata voință a poporului georgian; întrucât un sistem de confiscare a cărților de identitate, de colectare a datelor și de prezență neautorizată a creat un mediu coercitiv, întărind complicitatea actorilor statali în facilitarea fraudei electorale; întrucât principiul secretului electoral a fost încălcat pe scară largă în ziua alegerilor; întrucât alegerile au fost fraudate printr-o combinație de intimidare a alegătorilor, obstrucționare a procesului de observare și manipulare a procedurilor de vot și nu pot fi considerate libere și corecte;

H.întrucât anomaliile generalizate privind prezența la vot și ponderea voturilor în favoarea partidului aflat la guvernare au fost coerente cu numeroasele relatări privind neregulile din timpul alegerilor;

I.întrucât aproape toate sondajele de dinaintea alegerilor au sugerat că „Visul georgian” nu va avea majoritatea; întrucât discrepanța dintre sondajele efectuate înainte de alegeri și rezultatele alegerilor comunicate de CEC nu poate fi explicată printr-o eroare statistică marginală;

J.întrucât președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a condamnat public fraudarea alegerilor, a refuzat să recunoască validitatea rezultatelor și a solicitat o anchetă internațională și noi alegeri; întrucât președinta a afirmat că recunoașterea rezultatului ar echivala cu „acceptarea subjugării Georgiei către Rusia” și a descris procesul electoral ca fiind o „operațiune specială a Rusiei”; întrucât cele patru coaliții de opoziție care au depășit pragul electoral au respins rezultatele alegerilor și au refuzat să legitimeze parlamentul rezultat în urma acestora; întrucât trei blocuri din opoziție – Mișcarea Națională Unită, Coaliția Georgia Puternică, Coaliția pentru schimbare și Gaharia pentru Georgia – și-au retras mandatele parlamentare și au refuzat să se prezinte la cea de a 11-a convocare a parlamentului, susținând că alegerile parlamentare din 26octombrie2024 au fost nelegitime; întrucât, la 13noiembrie2024, prim-ministrul georgian Kobahidze a repetat declarațiile făcute în august, reiterând planurile de interzicere constituțională a principalelor partide de opoziție în cazul în care acestea refuză să își accepte mandatele parlamentare; întrucât, prin urmare, Georgia se află într-o criză constituțională;

K.întrucât noul parlament a fost convocat la 25 noiembrie 2024 fără participarea membrilor opoziției; întrucât președinta Salome Zurabișvili a declarat, făcând referire la sesiunea inaugurală a parlamentului, că „în prezent, parlamentul Georgiei nu mai există”, deoarece Visul georgian „a călcat în picioare constituția”;

L.întrucât, în declarația sa de după alegeri, Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a reamintit că observatorii internaționali nu au declarat alegerile ca fiind libere și corecte, au solicitat o anchetă și o investigație transparente privind neregulile, și constrângerea și intimidarea alegătorilor, și au subliniat necesitatea de a inversa tendința de regres democratic în Georgia;

M.întrucât prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, s-a deplasat la Tbilisi pentru a felicita partidul „Visul georgian” înainte de publicarea rezultatelor finale ale alegerilor, fără consultarea prealabilă a altor lideri ai UE, fiind singurul lider din UE care a făcut acest lucru;

N.întrucât organizațiile societății civile din Georgia au depus plângeri în instanță și au cerut să se ancheteze fraudele electorale, deși în multe cazuri organele de anchetă nu au lansat anchete și nu au cercetat temeinic încălcările; întrucât CEC a refuzat până în prezent să publice auditul comandat referitor la sistemul electronic de vot și a confirmat rezultatele alegerilor, în ciuda neregulilor menționate mai sus;

O.întrucât acțiunile în justiție ale organizațiilor societății civile georgiene au fost urmate de măsuri punitive din partea autorităților împotriva reprezentanților societății civile, inclusiv citații nejustificate pentru interogare și amenzi severe pentru a se fi exprimat cu privire la fraudarea alegerilor;

P.întrucât instanțele georgiene au continuat să accelereze și să respingă în masă acțiunile în justiție introduse de partidele politice de opoziție și de observatorii locali care afirmau că existaseră nereguli la vot, respingând în același timp moțiunile privind citarea de martori și moțiunile care ar obliga CEC să predea procesele-verbale de predare-primire a marcajelor și a documentelor procurate și utilizate pentru buletinele de vot;

Q.întrucât la 16noiembrie2024, în pofida numeroaselor plângeri și solicitări de anulare a rezultatelor din partea observatorilor independenți ai alegerilor, CEC din Georgia a publicat protocolul final de sinteză al alegerilor parlamentare din 26octombrie2024, atribuind victoria partidului de guvernământ, „Visul Georgian”, cu 53,92% din voturi;

R.întrucât protestele de la Tbilisi au izbucnit inițial la 28octombrie2024, mii de persoane strângându-se pentru a contesta legitimitatea victoriei declarate a partidului aflat la guvernare; întrucât demonstrațiile au continuat la 4noiembrie2024, crescând ca amploare și în intensitate; întrucât poliția a dispersat cu forța o demonstrație în Tbilisi, recurgând la violență disproporționată împotriva protestatarilor pașnici și a ziariștilor;

S.întrucât, în conformitate cu articolul 78 din constituția Georgiei, „organismele constituționale iau toate măsurile care intră în sfera lor de competență pentru a asigura integrarea deplină a Georgiei în Uniunea Europeană și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”;

T.întrucât, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, Georgia ar trebui să respecte pe deplin Acordul de asociere și să pună în practică cele nouă măsuri prevăzute în recomandarea Comisiei din 8noiembrie2023; întrucât, deși Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie 2023, procesul său de aderare la UE a fost întrerupt de facto din cauza acțiunilor întreprinse de guvernul georgian începând din primăvara anului 2024;

U.întrucât oligarhul Bidzina Ivanișvili, liderul Visului georgian, care exercită, de asemenea, o influență considerabilă asupra economiei Georgiei, a jucat un rol definitoriu în regresul democratic al țării și în subminarea orientării sale euro-atlantice în favoarea pivotării către Rusia;

1.regretă faptul că Georgia, țară candidată la aderarea la UE, a organizat alegeri parlamentare la 26 octombrie 2024 care nu au respectat standardele internaționale pentru alegeri democratice sau angajamentele sale în calitate de membru al OSCE de a desfășura alegeri libere și corecte; subliniază că încălcările integrității electorale sunt incompatibile cu standardele așteptate de la o țară candidată la aderarea la UE; subliniază faptul că desfășurarea alegerilor a reprezentat o manifestare suplimentară a regresului democratic continuu pentru care partidul aflat la guvernare este pe deplin responsabil;

2.condamnă cu fermitate încălcările electorale numeroase și grave, inclusiv cazurile documentate de intimidare, manipulare a voturilor, introducere de buletine false în urnele de vot, amestec în activitatea observatorilor electorali și a mass-mediei, manipulare semnalată care implică mașini electronice de vot care au permis votarea multiplă pentru fiecare document de identitate, dezechilibre semnificative în ceea ce privește resursele financiare, avantajele celor aflați la putere și incapacitatea de a investiga nereguli procedurale grave;

3.consideră că frauda electorală pe scară largă raportată subminează integritatea procesului electoral, legitimitatea rezultatelor și încrederea publicului în orice nou guvern și că rezultatele nu constituie o reprezentare fiabilă a voinței poporului georgian;

4.ia act de condamnarea în termenii cei mai fermi de către președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a alegerilor ca fiind fraudate și decizia acesteia de a nu recunoaște rezultatele; apreciază eforturile depuse de președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, pentru a readuce țara pe o cale democratică și proeuropeană de dezvoltare;

5.este de opinie că, din moment ce legitimitatea votului este profund subminată de amploarea încălcărilor, comunitatea internațională nu ar trebui să recunoască rezultatele alegerilor; respinge, prin urmare, orice recunoaștere a alegerilor parlamentare și solicită organizarea de noi alegeri în termen de un an, într-un proces care să fie desfășurat într-un mediu electoral îmbunătățit de către o administrație electorală independentă și imparțială, sub supraveghere internațională strictă, pentru a asigura un proces electoral cu adevărat echitabil și transparent;

6.sprijină apelurile de a se desfășura o anchetă internațională independentă și transparentă privind acuzațiile de manipulare a alegerilor, de intimidare a alegătorilor și de încălcări sistemice care ar fi avut loc în perioada dinaintea alegerilor și în ziua alegerilor;

7.salută decizia Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) de a trimite o misiune tehnică în Georgia; invită SEAE și Comisia să stabilească un mandat amplu al misiunii, care să meargă dincolo de limitările impuse de cadrul și metodologia OSCE de observare a alegerilor, care diferă semnificativ de metodologia de observare a alegerilor a UE, deoarece metodologia OSCE nu reușește întotdeauna să surprindă în mod adecvat tot ceea ce se întâmplă într-o țară înainte de ziua alegerilor, în special în țări precum Georgia, unde există un sistem bine înrădăcinat pentru a exercita presiune asupra funcționarilor publici, a intimida alegătorii și a obstrucționa observatorii electorali locali;

8.se declară îngrijorat de confiscarea de către Parchet a dispozitivelor de verificare a votanților și a documentelor electorale; invită autoritățile să permită verificarea de către alegători a participării lor la alegeri în conformitate cu cele mai înalte standarde de protecție a datelor; evidențiază că este important să se păstreze toate datele referitoare la alegeri și să fie puse la dispoziția părților interesate pertinente, dat fiind că acestea ar putea conține dovezi esențiale ale oricăror nereguli;

9.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la revocarea coordonată de către instituțiile judiciare georgiene a numeroase plângeri referitoare la fraudă și la manipularea alegerilor și cu privire la eșecul total al CEC de a investiga pe oricare dintre incidentele electorale relatate; consideră că, deoarece nu răspund preocupărilor reale din cadrul societății și relatărilor observatorilor locali și internaționali, autoritățile georgiene aduc în mod deliberat țara în pragul unei crize politice interne și al unei izolări internaționale față de partenerii săi democratici;

10.se declară foarte îngrijorat de scăderea mare a reprezentării politice a femeilor în Georgia, agravată de eliminarea cotelor de gen, și solicită să se facă modificări legislative pentru a încuraja egalitatea de gen în politică;

11.solicită UE și statelor sale membre să impună sancțiuni personale împotriva funcționarilor și liderilor politici din Georgia care sunt responsabili de regresul democratic, de încălcarea legilor și standardelor electorale, de abuzurile administrative și de utilizarea abuzivă a instituțiilor statului, cum ar fi prim-ministrul Irakli Kobahidze, primarul orașului Tbilisi și secretarul general al partidului de guvernământ Visul georgian, Kaha Kaladze, președinta parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, și președintele partidului Visul georgian, Irakli Garibașvili, și să extindă aceste sancțiuni la judecătorii care pronunță sentințe motivate politic; își reiterează cu fermitate invitația adresată Consiliului și partenerilor democratici ai UE de a impune sancțiuni personale imediate și specifice împotriva lui Bidzina Ivanișvili și de a îngheța toate activele acestuia din UE pentru rolul jucat de el în deteriorarea procesului politic din Georgia și pentru acțiunile sale împotriva intereselor constituționale declarate ale țării, inclusiv pentru eforturile de a restabili sfera de influență a Rusiei asupra țării;

12.subliniază că respectarea drepturilor fundamentale este esențială pentru criteriile de referință ale UE legate de liberalizarea vizelor și îndeamnă Comisia și Consiliul să revizuiască regimul de călătorii fără viză de care beneficiază Georgia, și eventual să îl suspende în cazul în care se consideră că standardele UE privind guvernanța democratică și libertățile nu sunt respectate;

13. solicită UE să limiteze drastic contactele oficiale la nivelul UE cu guvernul și parlamentul georgian;

14.condamnă vizita prim-ministrului Ungariei, Viktor Orbán în Georgia ca pe o încălcare a pozițiilor UE și ca pe încă o încercare de a submina politica externă și de securitate comună a UE; evidențiază că, din nou, prim-ministrul Orbán nu a vorbit în numele UE;

15.reamintește că, în urma adoptării unei noi legislații antidemocratice, cum ar fi „legea privind transparența influenței străine” și legea „privind valorile familiale și protecția minorilor”, procesul de integrare a Georgiei în UE a fost efectiv suspendat; reamintește că UE a înghețat și alocarea de fonduri Georgiei; subliniază că regresul democratic continuu din Georgia nu este doar o evoluție regretabilă, având în vedere că Georgia a fost cândva promotoare a aspirațiilor euro-atlantice, ci și o tendință care trebuie inversată, iar legislația antidemocratică menționată să fie abrogată, pentru ca relațiile dintre această țară și UE să revină pe făgașul cel bun; regretă că mediul politic din Georgia arată o înclinație spre autoritarism a partidului aflat la guvernare și o trădare a aspirațiilor proeuropene ale poporului georgian; reamintește sprijinul său ferm pentru dezvoltarea democratică a Georgiei și pentru aspirațiile euroatlantice ale poporului său; reamintește guvernului georgian că o mare majoritate a populației sprijină ferm cursul pro-occidental al țării și aderarea la UE;

16.este alarmat de climatul de intimidare și polarizare alimentat de declarațiile reprezentanților guvernului georgian și ale liderilor politici, precum și de atacurile împotriva pluralismului politic, inclusiv prin amenințările de a interzice partidele de opoziție, de a-i aresta pe liderii și chiar și pe susținătorii obișnuiți și de a reduce la tăcere opoziția; avertizează autoritățile georgiene că orice încercare de a interzice partidele politice înființate legal ar înstrăina Georgia de UE și ar face imposibilă orice evoluție către aderarea la UE;

17.condamnă în mod ferm amestecul sistematic al Rusiei în procesele democratice din Georgia, inclusiv prin intimidarea alegătorilor, cumpărarea voturilor și dezinformare, cum ar fi discursul conspiraționist privind „Partidul Războiului Global”; deplânge discursurile de dezinformare diseminate și amplificate de responsabilii partidelor aflate la guvernare și de media afiliată guvernului în perioada premergătoare alegerilor; invită autoritățile georgiene să informeze și să comunice pe baza faptelor, să nu facă propagandă anti-UE, lucru care este în contradicție cu obiectivul declarat de a adera UE, și să întărească reziliența societății georgiene la dezinformarea și propaganda rusă;

18.reamintește că, la summitul său din 14-15decembrie2023, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie luate măsurile pertinente stabilite în recomandarea Comisiei din 8noiembrie2023; subliniază că recentele alegeri parlamentare contravin în mod clar acestei ambiții; este de acord cu evaluarea prezentată în pachetul privind extinderea pe2024 al Comisiei, în care se afirmă că procesul de aderare a Georgiei la UE trebuie oprit pe durată nedeterminată ca urmare a regresului democratic inițiat de guvernul georgian; subliniază că politicile puse în aplicare de partidul „Visul georgian” sunt incompatibile cu integrarea euro-atlantică a Georgiei;

19. își reiterează sprijinul de neclintit pentru aspirațiile europene legitime ale poporului georgian și dorința acestuia de a trăi într-o țară prosperă și democratică, fără corupție, care respectă pe deplin libertățile fundamentale, protejează drepturile omului și garantează o societate deschisă, mass-media independentă și alegeri libere și corecte; îndeamnă autoritățile georgiene să garanteze dreptul cetățenilor de a se reuni și să se abțină de la utilizarea forței nejustificate împotriva lor;

20.invită Consiliul, Comisia, SEAE și pe noua VP/ÎR să efectueze o reexaminare cuprinzătoare și o revizuire generală a politicii UE față de Georgia; invită Comisia să utilizeze suma înghețată de 120 milioane EUR, care inițial fusese alocată pentru a sprijini autoritățile din Georgia, pentru a crește sprijinul acordat de UE societății civile din Georgia, în special sectorului neguvernamental și mass-mediei independente, care se confruntă din ce în ce mai mult cu presiuni nejustificate din partea partidului politic aflat la guvernare și a autorităților, precum și pentru a sprijini programele de asistență a rezilienței democratice și a integrității electorale; salută propunerea VP/ÎR Borrell de a face acest lucru; solicită ca mecanismele de finanțare ale UE să fie adaptate pentru a ține seama de nevoile care apar într-un mediu mai ostil și mai antidemocratic;

21.își reiterează cu fermitate solicitarea urgentă de eliberare imediată a fostului președinte Mihail Saakașvili din motive umanitare; subliniază că guvernul georgian poartă o responsabilitate deplină și incontestabilă pentru viața, sănătatea, siguranța și starea de bine a fostului președinte Mihail Saakașvili și trebuie tras la răspundere pe deplin pentru orice prejudiciu care i se aduce acestuia; își reiterează apelul adresat președintei Salome Zurabișvili de a-și exercita dreptul constituțional de a-l grația;

22.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Georgiei.

(1) Texte adoptate, P10_TA(2024)0017.
(2) JOL261, 30.8.2014, p.4, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2014/494/oj.


Întărirea sprijinului de neclintit al UE pentru Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei și intensificarea cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia
PDF165kWORD58k
Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2024 referitoare la întărirea sprijinului de neclintit al UE pentru Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei și intensificarea cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia ()
P10_TA(2024)0055RC-B10-0191/2024

Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia, în special cea din 17 iulie 2024 referitoare la nevoia continuării sprijinului acordat de UE Ucrainei(1) și cea din 19 septembrie 2024 referitoare la acordarea în continuare de sprijin financiar și militar Ucrainei de către statele membre ale Uniunii(2), precum și rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Peninsula Coreeană,

–având în vedere Carta ONU, convențiile de la Haga, convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale la acestea, precum și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

–având în vedere Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă și Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina(3), Regulamentul (UE) 2024/2773 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2024 de instituire a mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina și de acordare de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei(4) și alte forme de sprijin al UE pentru Ucraina,

–având în vedere declarația comună din 4 noiembrie 2024 a ministrului afacerilor externe al Republicii Coreea, Cho Tae-yul, și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, privind cooperarea dintre RPDC și Rusia,

–având în vedere discursul președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenskîi, adresat Parlamentului European la 19 noiembrie 2024, marcând 1000 de zile de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia,

–având în vedere Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Coreea de Nord, inclusiv Rezoluția 1718 (2006) a Consiliului de Securitate al ONU din 14 octombrie 2006,

–având în vedere declarația din 8 noiembrie 2024 a Consiliului Atlanticului de Nord privind Republica Populară Democrată Coreeană,

–având în vedere Parteneriatul strategic UE-Republica Coreea din 2010,

–având în vedere articolul136 alineatele(2) și(4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât Rusia desfășoară un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei începând cu 24 februarie 2022, în continuarea agresiunii sale din 2014, care include anexarea ilegală a Crimeii și ocuparea unor părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, încălcând în mod constant, flagrant și grav principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional umanitar, astfel cum au fost stabilite prin Convențiile de la Geneva din 1949;

B.întrucât forțele Rusiei atacă în mod sistematic și fără discernământ zonele rezidențiale și infrastructura civilă, provocând moartea a mii de civili ucraineni și distrugerea bunurilor publice și private; întrucât forțele ruse sunt responsabile de deportări forțate, dispariții, inclusiv ale copiilor, încarcerări ilegale, tortură, execuții ale civililor, soldaților și prizonierilor de război, precum și de acte de teroare, inclusiv utilizarea violenței sexuale și a violului în masă ca arme de război, și întrucât continuă să modifice componența etnică a teritoriilor ocupate ale Ucrainei;

C.întrucât Rusia și-a intensificat atacurile aeriene împotriva Ucrainei, desfășurând un număr semnificativ de rachete și drone pentru a viza infrastructura de generare și transport de energie electrică la nivel național, ceea ce a dus la întreruperi ale furnizării de energie electrică și a necesitat măsuri de raționalizare la nivel național pentru a stabiliza sistemul energetic, anunțate de Ukrenergo, principalul furnizor de energie electrică din Ucraina;

D.întrucât UE și statele sale membre sunt solidare cu Ucraina, angajând un sprijin umanitar, financiar și militar semnificativ pentru a ajuta Ucraina să se apere până la victoria și refacerea sa; întrucât, cu toate acestea, nivelul ajutorului militar este în continuare insuficient din punct de vedere atât calitativ, cât și cantitativ și se înregistrează o întârziere în livrarea efectivă de arme și muniții către Ucraina după luarea deciziilor de livrare; întrucât, un număr important de sisteme pe care Ucraina trebuia să le primească în urma deciziei luate la summitul NATO nu au fost încă livrate;

E.întrucât o serie de țări terțe, în special Iranul, Coreea de Nord și Belarus, au aprovizionat Rusia cu cantități substanțiale de arme și muniții, iar Belarus a permis Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina;

F.întrucât Tratatul privind parteneriatul strategic cuprinzător dintre Rusia și Coreea de Nord, semnat la 18 iunie 2024, prevede acordarea de asistență militară reciprocă în caz de agresiune armată, inclusiv sprijin nuclear și convențional, aprofundând astfel legăturile militare dintre cele două națiuni; întrucât acest tratat aduce concomitent mai multe provocări semnificative în materie de securitate atât în Asia, cât și în Europa, complicând și mai mult stabilitatea globală;

G.întrucât Coreea de Nord și Rusia au escaladat direct conflictul din Ucraina prin desfășurarea de trupe nord-coreene alături de forțele ruse, marcând o extindere periculoasă a războiului, cu implicații grave pentru securitatea regională și mondială; întrucât transferurile de arme din Coreea de Nord către Rusia, inclusiv furnizarea de muniție și echipamente militare, constituie o încălcare clară a sancțiunilor Consiliului de Securitate al ONU menite să împiedice proliferarea armelor din Coreea de Nord;

H.întrucât președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenskîi, a raportat că un efectiv de 11000 de soldați nord-coreeni a fost deja desfășurat în apropierea frontierelor Ucrainei, acest contingent putând crește și mai mult; întrucât, în schimbul furnizării de muniții și trupe, Coreea de Nord primește din partea Rusiei produse alimentare, petrol și bani, care îi sunt atât de necesare, și posibil și asistență pentru dezvoltarea armelor nucleare și know-how în domeniul tehnologiei rachetelor;

I.întrucât Coreea de Nord și-a intensificat amenințările, și-a abandonat politica de unificare și a continuat provocările în regiune, mai ales prin teste cu rachete și demonstrații militare, ceea ce mărește riscul de conflict militar și subminează eforturile de soluționare pașnică a conflictului coreean;

J.întrucât există informații că forțele armate ruse au recrutat sute de mercenari houthi din Yemen pentru a lupta în conflictul din Ucraina, cu ajutorul unei obscure operațiuni de trafic de persoane care demonstrează legăturile tot mai mari dintre Moscova și gruparea rebelă houthi;

K.întrucât Iranul a trimis Rusiei rachete balistice Fath-360 cu rază scurtă de acțiune; întrucât UE, Franța, Germania și Regatul Unit au introdus, drept răspuns, un nou set de sancțiuni împotriva Iranului;

L.întrucât China este în prezent cel mai mare furnizor de produse cu dublă utilizare și produse militare care susțin baza militară a Rusiei și războiul de agresiune împotriva Ucrainei; întrucât UE are dovezi concludente că în regiunea Xinjiang din vestul Chinei se produc drone înarmate pentru armata rusă;

M.întrucât președintele nou-alese ale Parlamentului European și ale Comisiei s-au angajat imediat să își mențină sprijinul de neclintit pentru Ucraina; întrucât se așteaptă ca președintele ales al Statelor Unite să facă același lucru; întrucât orice alt deznodământ în afară de victorie pentru Ucraina ar fi perceput pe scară largă ca o înfrângere strategică atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite și ar avea consecințe profunde asupra securității lor;

N.întrucât președintele SUA, Joe Biden, a autorizat Ucraina să folosească sisteme de rachete tactice al armatei (ATACMS) fabricate în SUA în regiunea Kursk din Federația Rusă; întrucât Franța și Regatul Unit au furnizat Ucrainei rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP, ambele țări permițând folosirea lor împotriva unor ținte rusești; întrucât Germania își continuă politica de abținere de la livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina;

O.întrucât, în temeiul dreptului internațional, dreptul Ucrainei la autoapărare include acțiuni militare proporționale care se extind dincolo de teritoriul său; întrucât se pare că Ucraina a folosit sistemele de arme cu rază lungă de acțiune donate împotriva unor ținte militare de pe teritoriul Rusiei în urma recentei ridicări a restricțiilor de către țările donatoare;

P.întrucât Rusia a atacat orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie 2024 cu o rachetă balistică cu rază medie de acțiune;

Q.întrucât, din februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancțiuni menite în principal să limiteze, pe cât posibil, capacitatea Kremlinului de a finanța războiul pe care l-a declanșat; întrucât aceste sancțiuni sunt stabilite pentru o perioadă de șase luni; întrucât propunerea de a prelungi durata sancțiunilor la trei ani nu a fost adoptată; întrucât propunerea a fost blocată de vetoul guvernului Ungariei, ceea ce împiedică stabilitatea sigură și pe termen mai lung și sprijinul pentru această structură de împrumut;

R.întrucât sprijinul militar general acordat de UE Ucrainei – prin intermediul Instrumentului european pentru pace (IEP) și direct de către statele membre – se ridică la aproximativ 43,5 miliarde EUR; întrucât în august 2024, UE a mobilizat doar prima tranșă, de 1,4 miliarde EUR, de profituri excepționale provenite din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei prin intermediul Instrumentului european pentru pace, pentru a oferi mai multă asistență militară Ucrainei;

S.întrucât UE, împreună cu țările G7, a adoptat mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care utilizează profiturile excepționale provenite din activele rusești înghețate pentru a rambursa împrumuturile acordate de UE Ucrainei; întrucât aceste active înghețate nu sunt încă folosite direct pentru a sprijini financiar Ucraina, ci sunt folosite doar profiturile excepționale provenite din aceste active înghețate; întrucât UE va furniza până la 35 de miliarde EUR sub formă de asistență macrofinanciară suplimentară în cadrul mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina;

T.întrucât guvernul Ungariei blochează atât noul Fond de asistență pentru Ucraina, în valoare de 5 miliarde EUR, înființat în martie 2024 în cadrul IEP, cât și cea de-a opta tranșă din rambursările IEP pentru statele membre care furnizează ajutor militar Ucrainei de aproape doi ani; întrucât prim-ministrul și ministrul afacerilor externe din Ungaria au fost la Moscova pentru a se angaja în discuții cu un stat agresor;

U.întrucât, în discursul său adresat Radei Supreme la 19 noiembrie 2024, președintele Volodîmîr Zelenskîi a prezentat Planul de reziliență internă al Ucrainei, care cuprinde zece puncte esențiale: unitate, front, armament, bani, energie, securitate, comunități, capital uman, suveranitate culturală și politica eroilor; întrucât în septembrie 2022 președintele Zelenskîi a prezentat Formula de pace a Ucrainei, în care descrie 10 cerințe pentru o pace justă pentru Ucraina și pentru restabilirea ordinii bazate pe norme,

1.condamnă din nou războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de peste 1000 de zile, fără a lua în considerare agresiunea care a început în 2014, precum și implicarea și sprijinul țărilor terțe în acest război; solicită Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, să elibereze prizonierii ucraineni de război și civilii ucraineni deținuți ilegal, să returneze copiii ucraineni răpiți și să despăgubească Ucraina pentru daunele cauzate poporului său, terenurilor, naturii și infrastructurii sale;

2.condamnă, de asemenea, escaladarea continuă de către Rusia a războiului său de agresiune, în special bombardamentele asupra civililor și a infrastructurii critice, recurgerea la Coreea de Nord pentru a îi furniza trupe care să lupte împotriva armatei ucrainene și testarea unor noi rachete balistice în Ucraina; consideră că aceste măsuri recente de escaladare reprezintă o nouă fază a războiului și un nou risc pentru securitatea Europei în ansamblu; invită UE, statele sale membre și ceilalți parteneri ai Ucrainei să reacționeze în consecință;

3.reamintește că nicio amenințare nucleară din partea Rusiei nu va descuraja UE să ofere în continuare asistență pentru autoapărare Ucrainei; îndeamnă toate statele să respingă normalizarea intimidării nucleare;

4.își exprimă solidaritatea fermă cu poporul ucrainean; reafirmă angajamentul de neclintit al UE în favoarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și evidențiază că este nevoie de solidaritate consolidată și accelerată din partea UE pentru furnizarea de sprijin politic, militar, umanitar, economic și financiar către Ucraina până când Ucraina obține victoria, pentru a opri războiul de agresiune al Rusiei și a permite Ucrainei să-și elibereze toți cetățenii; reamintește că Ucraina, fiind victima unei agresiuni, are dreptul legitim de autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU; reafirmă angajamentul UE pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, bazată pe suveranitatea și integritatea sa teritorială, și sprijină Formula de pace a Ucrainei ca un cadru pentru angajamentul internațional;

5.invită UE și statele sale membre să depună activ eforturi pentru a menține și a obține cel mai larg sprijin internațional posibil pentru Ucraina și a găsi o soluție pașnică la război, care trebuie să se bazeze pe respectarea deplină a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, pe principiile dreptului internațional, pe răspunderea pentru crimele de război și crima de agresiune comise de Rusia, precum și pe plăți de despăgubire și de altă natură ale Rusiei pentru daunele materiale și imateriale masive cauzate în Ucraina; insistă că nicio negociere cu privire la Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina; solicită implicarea UE și a statelor membre în punerea în aplicare a Formulei de pace a Ucrainei și în stabilirea condițiilor necesare pentru organizarea celui de-al doilea summit de pace, implicând și țări din sudul global; este convins că UE și statele sale membre trebuie să participe la stabilirea viitoarelor garanții solide de securitate pentru Ucraina, pe baza Formulei de pace și a Planului pentru victorie ale Ucrainei, cu o strategie clară, obiective specifice și o foaie de parcurs concretă; regretă convorbirea telefonică recentă a cancelarului german cu Vladimir Putin;

6.denunță Iranul, Belarusul și Coreea de Nord pentru sprijinul militar acordat Rusiei și, în special, întregul sprijin militar al Coreei de Nord pentru Rusia, care exacerbează și mai mult conflictul; reiterează că atât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cât și participarea Coreei de Nord la război și programele sale nucleare și de rachete constituie amenințări grave la adresa ordinii internaționale bazate pe norme; condamnă semnarea și ratificarea recentă a Tratatului privind parteneriatul strategic cuprinzător dintre Rusia și Coreea de Nord, un regim care face obiectul celui mai cuprinzător regim de sancțiuni impus de ONU; îndeamnă Coreea de Nord să își retragă trupele și să înceteze cooperarea militară cu Rusia; invită Rusia să înceteze toate formele de cooperare militară și tehnologică cu Coreea de Nord și să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului de neproliferare și al mai multor rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU; avertizează cu privire la consecințele grave ale acestui parteneriat militar care ar putea inspira alte regimuri autocratice să participe activ la conflicte militare;

7.condamnă cu cea mai mare fermitate furnizarea de produse cu dublă utilizare și de produse militare Rusiei de către China; reamintește Chinei responsabilitățile care îi revin în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU de a apăra ordinea internațională bazată pe norme și, prin urmare, invită Beijingul să pună capăt oricărei asistențe militare sau cu dublă utilizare acordate Rusiei și războiului său de agresiune împotriva Ucrainei; subliniază că refuzul de a schimba direcția în această privință riscă să afecteze grav relațiile bilaterale dintre Uniunea Europeană și China; evidențiază influența semnificativă a Chinei asupra Coreei de Nord și a Rusiei și îndeamnă China să contribuie la reducerea tensiunilor și la prevenirea escaladării și mai mult a ostilităților; își exprimă profunda îngrijorare legată de efectul pe care dependențele europene față de China îl au asupra credibilității în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a-și proteja securitatea națională și pe cea a UE în ansamblu;

8.îndeamnă comunitatea internațională să ia măsuri rapide și decisive pentru a face față acestei escaladări alarmante; solicită să se coopereze mai strâns la nivel internațional pentru a preveni transporturile de arme din Coreea de Nord către Rusia, inclusiv să se creeze mecanisme mai bune de monitorizare și de asigurare a respectării dispozițiilor în cadrul ONU și prin alianțele multilaterale; îndeamnă UE să ia măsuri decisive pentru a sancționa persoanele și entitățile din Coreea de Nord care sunt implicate în transferurile de arme și de trupe, precum și intermediarii care facilitează aceste tranzacții; salută eforturile comunității internaționale de a reprima comerțul ilicit cu arme al Coreei de Nord și subliniază că trebuie menținută presiunea asupra Phenianului pentru a-și înceta acțiunile de destabilizare; invită toate statele membre ale UE și ale ONU să depună toate eforturile pentru a asigura punerea în aplicare a tuturor rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU privind Coreea de Nord și să blocheze în mod proactiv orice cale care permite Coreei de Nord să obțină finanțare, materiale sau cunoștințe pentru programele sale ilegale de arme;

9.îndeamnă statele membre să extindă și să consolideze în continuare regimul de sancțiuni împotriva Coreei de Nord, a Belarusului și a Iranului, având în vedere sprijinul militar acordat de aceste țări Rusiei în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, și să adauge pe listele de sancțiuni ale UE principalele entități și persoane chineze care susțin direct războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sectorul apărării și securității din Rusia;

10.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibilitatea unui eventual transfer de tehnologie nucleară sau legată de rachete balistice către Coreea de Nord, care ar submina eforturile internaționale de neproliferare și ar reprezenta o amenințare gravă la adresa păcii și stabilității în Peninsula Coreeană și la nivel mondial; invită UE și statele sale membre să dezvolte și să promoveze, în cooperare cu partenerii G7 și G20, un mecanism alternativ pentru grupul de experți al ONU cu scopul de a asigura monitorizarea și aplicarea eficientă a sancțiunilor împotriva Coreei de Nord;

11.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcările grave și continue ale drepturilor omului în Coreea de Nord, unde politicile opresive ale regimului și neglijarea sistemică a nevoilor de bază au cauzat suferințe în rândul întregii poluații; condamnă deturnarea resurselor către activități militare și conflicte externe, inclusiv sprijinul pentru războiul de agresiune al Rusiei, în detrimentul nevoilor umanitare urgente din Coreea de Nord; solicită UE și partenerilor internaționali să intensifice eforturile pentru a trage la răspundere regimul nord-coreean pentru încălcările drepturilor omului; îndeamnă să se sprijine în mai mare măsură organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului care depun eforturi pentru a documenta abuzurile și pentru a oferi ajutor cetățenilor nord-coreeni; îndeamnă guvernul chinez să renunțe la practicile de returnare și să le ofere refugiaților nord-coreeni acces la protecție internațională; invită Coreea de Nord să acorde acces în țară organismelor ONU active în domeniul drepturilor omului pentru a evalua situația drepturilor omului, disparițiile forțate și condițiile deținuților și ale refugiaților returnați, inclusiv cazurile lui Kim Cheol-ok și ale misionarilor sud-coreeni Kim Jung-wook, Kim Kook-kie și Choi Chun-gil;

12.subliniază că UE are nevoie de o strategie cuprinzătoare pentru a face față consecințelor mai ample ale alianțelor autoritare, în special între Rusia, Coreea de Nord, Belarus, Iran, China și alte state care subminează ordinea internațională bazată pe norme; solicită UE și statelor sale membre să depună eforturi active pentru a promova regimul mondial de neproliferare nucleară, precum și o cooperare mai strânsă cu partenerii internaționali pentru a reduce tensiunile din regiunea indo-pacifică;

13.invită UE și statele sale membre să își consolideze și mai mult sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de aeronave, rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv rachete Taurus, sisteme moderne de apărare antiaeriană, inclusiv Patriots și SAMP/T, muniție, precum și MANPADS, artilerie și programe de instruire pentru forțele ucrainene și solicită livrarea accelerată a echipamentelor promise pentru a răspunde nevoilor urgente ale Ucrainei; își reiterează poziția potrivit căreia toate statele membre ale UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze, împreună și fiecare în parte, să sprijine militar Ucraina cu cel puțin 0,25% din PIB-ul lor anual; salută semnarea de către UE și Ucraina a angajamentelor comune în materie de securitate și invită Comisia și statele membre să acționeze rapid pentru a pune în aplicare în mod eficace angajamentele asumate; invită Comisia și Consiliul să se asigure că capacitatea europeană de comunicații spațiale IRIS2 este pe deplin operațională cât mai curând posibil și să acorde Ucrainei (și Taiwanului) acces la aceasta cât mai curând;

14.invită Consiliul să își extindă sancțiunile împotriva Rusiei; solicită să se aplice sancțiuni suplimentare împotriva sectoarelor de importanță economică specială pentru Rusia (sectoarele metalurgic, nuclear, chimic, agricol și bancar) și a materiilor prime rusești, cum ar fi aluminiul, produsele siderurgice, uraniul, titanul și nichelul, un embargo total asupra importurilor în UE de combustibili fosili ruși și de gaze naturale lichefiate (GNL), precum și reducerea în continuare a plafonului prețurilor pentru produsele petroliere rusești, în coordonare cu partenerii G7, pentru a nu mai contribui la finanțarea războiului ilegal de agresiune al Rusiei; solicită sancțiuni mai severe și mai bine direcționate împotriva flotei fantomă a Rusiei; subliniază că trebuie încetată orice cooperare cu Rusia în sectorul energiei nucleare; atrage atenția că Rusia nu se mai bazează pe exporturile de gaze, ci trece la îngrășămintele pe bază de gaze, acestea reprezentând o sursă majoră de venituri și de valută pentru statul rus, alimentând direct mașina sa de război, compromițând în același timp economiile UE și punând în pericol securitatea alimentară; solicită UE să răspundă adecvat acestei provocări, urgent și prin acțiuni ferme și decisive, întrucât dependența UE de îngrășămintele rusești crește într-un ritm alarmant;

15.invită, în special, statele membre care nu își respectă propriile angajamente în ceea ce privește producția de produse din domeniul apărării și sprijinul direct pentru capacitățile de producție relevante să participe în întreprinderi comune cu Ucraina sau să plaseze comenzi direct în Ucraina; invită statele membre să accelereze investițiile directe pentru a crește capacitatea industrială militară a Ucrainei, urmând modelul utilizat de Danemarca; solicită UE să includă acest model în Fondul de asistență pentru Ucraina;

16.invită instituțiile UE și statele membre să contribuie activ la menținerea unității în ceea ce privește sancțiunile și să acționeze rapid pentru a adopta cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni; îndeamnă statele membre să exercite activ presiune asupra guvernului Ungariei să înceteze blocarea iresponsabilă a Instrumentului european pentru pace, inclusiv a Fondului de asistență pentru Ucraina, înființat recent, deoarece a împiedicat mobilizarea sumei de 6,6 miliarde EUR sub formă de rambursări parțiale către statele membre care oferă sprijin militar Ucrainei; subliniază că, dacă Instrumentul european pentru pace rămâne blocat până la următorul Consiliu European, trebuie stabilit imediat un nou format care să includă numai statele membre care doresc și sunt în măsură să furnizeze ajutor militar Ucrainei sau trebuie rambursate contribuțiile naționale pentru a nu împiedica buna finanțare a ajutorului bilateral;

17.invită Consiliul și statele membre să trateze în mod sistematic problema eludării sancțiunilor de către întreprinderi și persoane cu sediul sau reședința în UE, părți terțe și state terțe, precum și să adopte și să pună în aplicare cu strictețe măsuri restrictive împotriva tuturor entităților care facilitează eludarea sancțiunilor și furnizează complexului militar al Rusiei tehnologii și echipamente militare și cu dublă utilizare, asigurându-se că eventualele lacune nu sunt exploatate pentru a canaliza arme sau resurse către Rusia; consideră că este esențial să se întărească controlul exportului și întreținerii echipamentelor de înaltă tehnologie produse în UE și să se intensifice măsurile de aplicare a legii și cooperarea pentru a preveni eludarea sancțiunilor; solicită să se intensifice urgent revizuirea schimburilor comerciale ale statelor membre ale UE cu țările din Asia Centrală, precum și cu Turcia și Azerbaidjan, printre altele, deoarece ele sunt utilizate în mod clar în eludarea sancțiunilorUE;

18.reiterează apelul său adresat UE și statelor sale membre de a revizui durata actuală a sancțiunilor impuse Rusiei, prelungind perioada de validitate a acestora, care este în prezent de șaseluni, până la treiani – o perioadă mai robustă și mai strategică; ia act de faptul că o astfel de măsură ar spori coerența și previzibilitatea poziției UE în materie de politică externă și ar proteja Uniunea de instrumentalizarea abuzivă a cerințelor de legate de unanimitate, ar consolida impactul sancțiunilor și ar transmite un mesaj clar de angajament față de respectarea dreptului internațional și a securității europene, reducând, în același timp, sarcina administrativă generată de reînnoirile frecvente;

19.salută decizia președintelui SUA, JoeBiden, de a permite Ucrainei să folosească sisteme avansate de rachete împotriva unor ținte militare de pe teritoriul Rusiei, subliniind că această autorizare respectă dreptul legitim al Ucrainei la autoapărare consacrat la articolul51 din CartaONU; invită UE și statele sale membre să adopte măsuri similare, eliminând restricțiile privind utilizarea sistemelor militare pentru operațiuni de apărare legitime dincolo de frontierele Ucrainei, cu scopul de a descuraja noi agresiuni din partea Rusiei;

20.invită UE și statele sale membre să colaboreze cu viitoarea administrație de la Washington pentru a consolida cooperarea transatlantică reciproc avantajoasă, evidențiind interesul strategic comun de a sprijini Ucraina, și să sublinieze că Rusia și aliații săi reprezintă nu doar o amenințare la adresa stabilității europene, ci și un pericol important pentru securitatea mondială și pentru ordinea internațională bazată pe norme; așteaptă din partea viitoarei administrații Trump să își mențină sprijinul pentru Ucraina și angajamentul ferm față de NATO și îndeamnă, între timp, UE și statele sale membre să treacă de la discuții la fapte și să instituie o veritabilă Uniune a apărării, de asemenea, ca pilon european al NATO, începând cu consolidarea propriilor capacități de apărare;

21.solicită tragerea la răspundere pentru crimele de război și încălcările dreptului internațional săvârșite de Rusia și de aliații săi, inclusiv Coreea de Nord, printr-o cooperare consolidată cu Curtea Penală Internațională și cu alte organisme judiciare; îndeamnă UE și partenerii internaționali să își intensifice eforturile pentru a-i trage la răspundere pe toți autorii acestor încălcări;

22.invită Comisia să propună măsuri suplimentare pentru a sprijini economia ucraineană, furnizând sprijin financiar suplimentar și facilitând oportunitățile de investiții; salută acordul cu Consiliul privind asistența macrofinanciară pentru Ucraina în valoare de până la 35 de miliarde EUR, utilizând activele rusești înghețate, precum și noul mecanism de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina; solicită să se pună în aplicare rapid ambele instrumente pentru a permite Ucrainei să beneficieze cât mai curând posibil de aceste noi posibilități de finanțare;

23.își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a lua măsuri mai concrete pentru a găsi soluții creative în cadrul unui regim juridic solid, care să permită confiscarea activelor deținute de statul rus înghețate de UE și utilizarea acestora pentru a face față diferitelor implicații ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv pentru a preveni noi distrugeri și pierderi de vieți omenești, a reconstrui țara și a despăgubi victimele agresiunii Rusiei; subliniază că, în cazul în care Rusia va revendica aceste active în viitor, problema va putea fi soluționată numai după o analiză cuprinzătoare a reparațiilor datorate Ucrainei; subliniază că Mecanismul pentru Ucraina este important ca instrument de sprijin financiar pe termen lung, de reconstrucție și redresare și îndeamnă ca el să fie pus în aplicare rapid și eficient; invită Comisia să propună asistență financiară pe termen lung după 2027 pentru reconstrucția Ucrainei, profitând de experiența dobândită cu Mecanismul pentru Ucraina;

24.subliniază că trebuie creat un cadru mai stabil și mai previzibil pentru relațiile comerciale dintre UE și Ucraina; invită, în acest sens, Comisia să accelereze consultările cu Ucraina în temeiul articolului29 din cordul de asociere și îndeamnă ambele părți să convină asupra celui mai ambițios nivel de liberalizare posibil; invită Comisia să implice îndeaproape Parlamentul în reexaminarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare(DCFTA); ia act de restricțiile impuse unilateral de mai multe state membre asupra importurilor de produse agroalimentare din Ucraina, care afectează competența exclusivă a UE în ceea ce privește comerțul în cadrul politicii comerciale comune și obligațiile UE în temeiul DCFTA cu Ucraina; invită Comisia să găsească soluții europene la potențialele denaturări ale pieței cauzate de creșterea fluxurilor de produse agroalimentare ucrainene, în consultare cu Ucraina și cu statele membre relevante;

25.solicită, având în vedere lunile grele de iarnă, să fie crescut semnificativ ajutorul umanitar al UE pentru a face față situației dezastruoase provocate de atacurile sistematice ale Rusiei asupra infrastructurii civile, în special asupra infrastructurii energetice, care au lăsat milioane de ucraineni fără servicii esențiale; recunoaște munca depusă de multe organizații ucrainene și de alte organizații ale societății civile care sprijină familiile copiilor ucraineni răpiți, prizonierii de război și civilii ucraineni deținuți ilegal și eforturile lor neobosite de a-i aduce acasă pe cei dragi; invită UE, statele sale membre și comunitatea internațională să sprijine activitățile lor și să utilizeze toate forumurile internaționale disponibile pentru a exercita presiuni asupra Rusiei pentru a o determina să returneze copiii ucraineni răpiți, prizonierii ucraineni de război și civilii ucraineni deținuți ilegal;

26.regretă uciderea deliberată și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către Rusia și invită Rusia să își respecte obligațiile internaționale, în special Convenția de la Geneva, și să permită organizațiilor internaționale, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii, să viziteze prizonierii de război și să evalueze starea lor de sănătate; invită UE, statele sale membre și comunitatea internațională, în special ONU, să revizuiască și să adapteze convențiile internaționale și activitatea organizațiilor internaționale relevante la realitățile actuale și să le facă mai receptive la nevoile prizonierilor de război;

27.ia act cu îngrijorare de faptul că Rusia recrutează în mod activ persoane din regiuni îndepărtate, inclusiv din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, recurgând la înșelăciuni sau constrângeri, pentru a le trimite să lupte în războiul împotriva poporului ucrainean; invită ONU, Uniunea Africană și țările ale căror populații sunt vizate de Moscova să ia măsuri active pentru a contracara aceste recrutări;

28.evidențiază din nou rolul constructiv al Coreei de Sud în ordinea internațională bazată pe norme, inclusiv angajamentul său ferm față de Ucraina; invită UE și statele sale membre să dialogheze cu Coreea de Sud și să încerce să o determine să își schimbe poziția cu privire la înarmarea Ucrainei, în sensul de a pune la dispoziție resurse militare importante pentru a ajuta Ucraina în operațiunile sale de apărare; salută primul dialog strategic UE-Republica Coreea desfășurat vreodată, care a avut loc la Seul la 4noiembrie2024, și parteneriatul subsecvent pentru securitate și apărare încheiat între UE și Coreea de Sud; sprijină aprofundarea relațiilor dintre UE și Coreea de Sud și consolidarea cooperării bilaterale în materie de securitate și de apărare; solicită UE și statelor sale membre ca, în cooperare cu Ucraina și cuCoreea de Sud, să încurajeze și să se pregătească pentru posibila dezertare a unor soldați din Armata Populară Coreeană; invită UE și statele sale membre să își aprofundeze cooperarea cuCoreea de Sud în ceea ce privește viitorul Ucrainei, concentrându-se asupra aspirațiilor acesteia legate de UE, a garanțiilor de securitate și a reconstrucției; solicită o cooperare mai strânsă cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune, în special Japonia, Australia și Taiwan, și subliniază că este necesar un dialog mai intens în regiunea indo-pacifică;

29.invită UE și statele sale membre să ofere sprijin în continuare opoziției democrate din Rusia, să asigure protecția membrilor acesteia și să îi încurajeze să lupte împotriva regimului Putin, în special a sentimentelor militariste, șovine și imperialiste din societatea rusă, precum și să exprime cu fermitate și să solicite în mod activ sprijin pentru Ucraina;

30.condamnă recentele acte din Marea Baltică care au deteriorat infrastructuri critice europene; subliniază că trebuie să se ancheteze de urgență cu privire la aceste incidente grave și să se comunice informații cu privire la făptași și intențiile acestora; subliniază că mai mulți reprezentanți ai guvernelor europene consideră că incidentul cel mai recent constituie un act grav de sabotaj; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statele membre să răspundă prin măsuri adecvate împotriva oricăror actori statali sau nestatali responsabili, dacă se dovedește implicarea acestora;

31.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, guvernului Rusiei, guvernelor Coreei de Sud și Coreei de Nordși celorlalte guverne vizate, precum și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO C, C/2024/6129, 22.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6129/oj.
(2) Texte adoptate, P10_TA(2024)0012.
(3) JO L, 2024/792, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/792/oj.
(4) JO L, 2024/2773, 28.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2773/oj.

Aviz juridic-Politica de confidențialitate