Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității ()
Parlamentul European,
–având în vedere Tratatul Uniunii Europene (TUE), în special articolele 2 și 3, precum și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 4, 16, 67, 70-72, 75, 82-87 și 88,
–având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7, 8, 11, 14, 21 și 24,
–având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității (),
–având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 privind Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor (),
–având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 privind Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025 (),
–având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 privind Agenda și Planul de acțiune ale UE în materie de droguri 2021-2025 (),
–având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protecție și răspuns” (),
–având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la stadiul punerii în aplicare a legislației Uniunii de combatere a spălării banilor(1),
–având în vedere rezoluția sa din 10iulie2020 referitoare la o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului - Planul de acțiune al Comisiei și alte evoluții recente(2),
–având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului(3),
–având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei(4),
–având în vedere rezoluția sa din 19iunie2020 referitoare la protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd(5),
–având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2019 referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului(6),
–având în vedere decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 6 octombrie 2020 în cauzele conexate C-511/18 La Quadrature du Net și alții, C-512/18 French Data Network și alții și C-520/18 Ordre des barreaux francophones et germanophone și alții,
–având în vedere jurisprudența CJUE privind supravegherea în masă și păstrarea datelor,
–având în vedere comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 intitulată „O Europă care protejează: o inițiativă de extindere a competențelor Parchetului European pentru a include infracțiunile de terorism transfrontaliere” (),
–având în vedere recentele rapoarte ale Europol(7),
–având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
A.întrucât politica de securitate a Uniunii trebuie să rămână ancorată în valorile pe care s-a întemeiat UE și care sunt consacrate la articolul 2 din TUE, inclusiv principiile democrației, ale libertăților individuale și ale statului de drept, precum și în Carta drepturilor fundamentale; întrucât dreptul la securitate, așa cum este prevăzut la articolul 6 din Cartă, se referă la siguranța în fața arestărilor, perchezițiilor și altor intervenții nejustificate ale statului; întrucât proiectul european se bazează pe ideea unei societăți deschise; întrucât orice restrângere a exercitării acestor drepturi și libertăți trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți; întrucât, pe baza principiului proporționalității, se pot aplica restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității de a proteja drepturile și libertățile celorlalți;
B.întrucât noua Strategie a UE privind uniunea securității trebuie să stipuleze reacțiile adecvate pentru a contracara în mod eficient provocările existente și emergente în peisajul european al amenințărilor de securitate, aflat în rapidă schimbare; întrucât Comisia a identificat criminalitatea informatică, inclusiv furtul de identitate, securitatea cibernetică, amenințările hibride, dezinformarea, atacurile teroriste și infracțiunile de crimă organizată, de la traficul de persoane și comerțul cu arme de foc până la traficul de droguri și infracțiunile financiare, economice și de mediu, ca fiind principalele provocări;
C.întrucât a existat o tendință de scădere a numărului atacurilor teroriste în UE în 2019, dar UE a suferit recent noi atacuri teroriste; întrucât mai multe atacuri comise de extremiști de dreapta nu au fost recunoscute oficial ca fiind atacuri teroriste(8); întrucât amenințarea terorismului jihadist se menține la un nivel ridicat și întrucât amenințarea terorismului de extremă dreapta a fost în creștere în ultimii ani; întrucât amenințarea terorismului de extremă stângă continuă să se manifeste în unele state membre; întrucât terorismul în toate formele și manifestările sale trebuie condamnat și contracarat; întrucât internetul este unul dintre instrumentele utilizate cel mai frecvent de organizațiile teroriste pentru a răspândi conținut terorist(9), a recruta noi membri și a incita la violență;
D.întrucât, conform unui raport al Comisiei publicat la 30 septembrie 2020(10), în majoritatea statelor membre au fost raportate decalaje majore în ceea ce privește implementarea Directivei (UE) 2017/541(11);
E.întrucât în Europa continuă să apară noi forme de activități de criminalitate organizată, care exploatează vulnerabilitățile societale în schimbare, majoritatea grupurilor de criminalitate organizată fiind implicate în mai multe activități infracționale; întrucât profiturile grupărilor de criminalitate organizată în UE sunt estimate la 110 miliarde EUR pe an, însă numai aproximativ 1% din aceste profituri sunt confiscate(12); întrucât există o legătură puternică între criminalitatea organizată și corupție;
F.întrucât, în 2019, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 23 state membre pentru nerespectarea Directivei 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile(13); întrucât statele membre au făcut progrese în punerea în aplicare a directivei, dar există încă provocări, mai ales în ceea ce privește prevenirea, dreptul penal și protecția, sprijinul și asistența acordată victimelor; întrucât coerciția de întreținere a relațiilor sexuale și extorcarea copiilor în mediul online, precum și exploatarea sexuală pe bază de materiale explicite produse chiar de copii este favorizată de gradul ridicat de disponibilitate a dispozitivelor conectate la internet; întrucât din ce în ce mai mulți copii și adolescenți devin victime ale cultivării online în vederea exploatării sexuale (grooming);
G.întrucât exploatarea sexuală continuă să fie cel mai răspândit scop care stă la baza traficului de persoane în UE, iar în mai multe state membre a fost raportată o creștere a traficului în scopul exploatării prin muncă(14); întrucât numărul de condamnări și acțiuni de urmărire penală rămâne redus în raport cu numărul raportat de victime; întrucât tehnologiile digitale, rețelele de socializare și serviciile de internet sunt instrumente importante folosite pentru a recruta victimele traficului de persoane;
H.întrucât, conform rapoartelor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA) și ale Europol, piața drogurilor ilicite din UE, care este din ce în ce mai complexă și are o capacitate din ce în ce mai mare de adaptare și inovare, are o valoare estimată de desfacere cu amănuntul de aproximativ 30 de miliarde EUR pe an, iar traficul de droguri ilicite reprezintă o sursă importantă de venituri pentru grupările de criminalitate organizată și ar putea avea legături cu alte activități ilegale și cu terorismul; întrucât traficul de droguri ilicite devine un factor determinant pentru nivelul din ce în ce mai mare de violență și corupție și poate avea un amplu impact negativ asupra societății; întrucât decesele asociate cu drogurile în Europa par să se mențină la peste 9000 de victime în fiecare an(15) și întrucât consumul de droguri rămâne o problemă importantă de sănătate publică;
I.întrucât, în 2019, Europol a continuat să asigure pentru statele membre analiza operațională și prelucrarea contribuțiilor, precum și un sprijin proactiv pentru anchete de mare vizibilitate în cele trei domenii care reprezintă o amenințare permanentă la adresa securității interne a Uniunii, și anume criminalitatea informatică, criminalitatea gravă și organizată și terorismul;
J.întrucât, în 2019, Rețeaua Prüm avea peste 9,2 milioane de profiluri ADN disponibile pentru comparare în toate bazele de date ale statelor membre, cu peste 2,2 milioane de căutări de ADN efectuate în anul respectiv; întrucât, de asemenea, s-au realizat aproape 400000 de căutări de amprente care au generat 10000 de cazuri de potrivire confirmate, precum și peste 16 milioane de căutări de date privind înmatricularea vehiculelor(16);
K.întrucât cooperarea judiciară în materie penală este unul din fundamentele Uniunii în domeniul libertății, securității și justiției și se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a sentințelor și a hotărârilor judecătorești; întrucât recunoașterea reciprocă trebuie să se bazeze pe încredere reciprocă între statele membre; întrucât anchetarea multor infracțiuni implică dovezi stocate electronic („dovezi electronice”); întrucât autoritățile competente se confruntă de multe ori cu dificultăți practice în a obține datele relevante de la furnizorii de servicii în anchetele transfrontaliere, din cauza ineficienței instrumentelor existente, de exemplu a acordurilor de asistență juridică reciprocă și a ordinului european de anchetă; întrucât procedurile existente pot fi de durată și, de multe ori, datele ajung să fie șterse până când cererea ajunge la furnizorul de servicii; întrucât colegiuitorii discută în prezent un pachet legislativ privind dovezile electronice;
L.întrucât punerea în aplicare a directivei privind garanțiile procedurale(17), al cărei scop este să asigure echitatea procedurilor penale, nu a fost satisfăcătoare, afectând încrederea reciprocă și cooperarea dintre autoritățile judiciare;
M.întrucât CJUE a decis în mai multe rânduri că păstrarea fără discriminare a datelor și supravegherea în masă a comunicațiilor electronice sau a datelor de călătorie nu respectă Carta drepturilor fundamentale; întrucât, în decizia sa privind cauzele conexate C-511/18, C-512/18 și C520/18, CJUE a susținut jurisprudența din Tele2, concluzionând că este permisă numai o păstrare țintită a datelor, limitată la anumite persoane sau la o anumită zonă geografică; întrucât Curtea a mai precizat totuși că adresele IP atribuite sursei unei comunicări pot face obiectul unei păstrări generalizate și nediscriminatorii în scopul combaterii infracțiunilor grave și a amenințărilor grave la adresa securității publice, sub rezerva unor garanții stricte;
N.întrucât punerea în aplicare a Directivei privind drepturile victimelor(18) nu a fost satisfăcătoare, îndeosebi din cauza transpunerii incomplete și/sau incorecte(19);
O.întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a exacerbat în mod semnificativ anumite infracțiuni, cum ar fi producerea și distribuirea în mediul online a materialelor conținând abuzuri sexuale asupra copiilor, existând estimări potrivit cărora volumul de astfel de materiale a crescut cu 25% în unele state membre; întrucât între 70% și 85% dintre copiii care au fost victime ale unui abuz își cunosc agresorul, iar marea lor majoritate sunt victime ale persoanelor în care au încredere; întrucât numărul semnalărilor de cazuri de violență domestică, în special împotriva femeilor și a copiilor, a crescut semnificativ în această perioadă; întrucât pandemia s-a dovedit a avea un impact considerabil asupra peisajului criminalității grave și al criminalității organizate în toată Europa, în domenii precum criminalitatea cibernetică, contrafacerea de mărfuri, fraudele și criminalitatea organizată împotriva patrimoniului(20); întrucât criza provoacă întârzieri și împiedică accesul la justiție, asistență și sprijin și înrăutățește condițiile din închisori; întrucât criza a înrăutățit situația migranților, făcându-i mai vulnerabili la abuzurile din partea infractorilor și a dus la modificarea rutelor de contrabandă;
1.salută publicarea noii Strategii a UE privind o uniune a securității și evidențiază necesitatea punerii efective în aplicare și a evaluării legislației UE existente în acest domeniu; este de acord cu Comisia că, acolo unde s-au identificat decalaje în ceea ce privește cadrul de reglementare și de aplicare a legii, este necesară o revenire sub forma unor inițiative legislative și non-legislative; subliniază, în plus, că măsurile din cadrul Strategiei privind o uniune a securității trebuie să fie suficient de flexibile pentru a reacționa la circumstanțele în continuă schimbare și a face față organizațiilor criminale care își schimbă modul de operare;
2.subliniază că orice nouă propunere legislativă trebuie să fie însoțită de o evaluare de impact temeinică și cuprinzătoare, inclusiv o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale și asupra riscurilor de discriminare; subliniază rolul-cheie al Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a UE în evaluarea respectării drepturilor fundamentale;
3.subliniază că terorismul, indiferent de natura sa, are ca scop să amenințe societățile democratice din Europa și este îndreptat împotriva valorilor europene; deplânge numeroasele victime, în special ale atacurilor jihadiste și ale extremismului de dreapta, din ultimii ani; subliniază munca importantă a autorităților de aplicare a legii, care au ajutat la zădărnicirea multor atacuri; constată, cu toate acestea, că amenințarea terorismului în UE se menține la cote ridicate; îndeamnă Comisia să asigure punerea în aplicare deplină și rapidă a Directivei (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului în toate statele membre; salută noua agendă a UE de combatere a terorismului, prezentată de Comisie la 9 decembrie 2020, care promovează o abordare comună bazată pe activitățile existente și pe noile inițiative anunțate în cadrul acesteia pentru a anticipa, a preveni, a proteja și a răspunde amenințărilor teroriste, care sunt bazate pe diferiți factori determinanți, cum ar fi cei menționați în raportul TE-SAT 2020 al Europol; consideră că măsurile și acțiunile cuprinse în aceasta, în special cele privind coordonarea, intensificarea cooperării la nivel național, regional și internațional și schimbul de informații între autoritățile competente ale statelor membre cu privire la finanțarea terorismului, la contracararea radicalizării offline și online, la prevenție și educație, la lupta împotriva discursului urii, rasismului și intoleranței și la oferirea de protecție, asistență și sprijin pentru victimele terorismului vor contribui la contracararea mai eficace în viitor a amenințării reprezentate de terorism;
4.invită Comisia și statele membre să implementeze o abordare holistică a prevenirii și combaterii radicalizării, care ar trebui să combine politicile de securitate, educație, sociale, culturale și anti-discriminare și să implice toate părțile interesate relevante, inclusiv Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), inițiativele comunitare la firul ierbii și munca la nivelul de bază al comunităților, elaborarea de politici care să fie orientate pe comunitate, integrarea limbilor și a valorilor, precum și educația pe tot parcursul vieții; își reiterează apelul către Comisie de a utiliza mai eficient fondurile UE în acest scop și de a elabora metodologii pentru a evalua eficacitatea programelor în domeniu;
5.subliniază că educația, inclusiv dezvoltarea gândirii critice, a competențelor digitale și de siguranță online este esențială pentru prevenirea pe termen mediu și lung și pentru reducerea radicalizării și a privării de drepturi, care reprezintă factori generatori de activitate infracțională;
6.reamintește că, deși nu constituie singurul factor, prezența conținutului online cu caracter terorist s-a dovedit a fi un catalizator pentru radicalizarea persoanelor și în special a tinerilor, dintre care unii au comis infracțiuni de terorism, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2017/541; consideră că lupta împotriva inegalităților sociale este crucială pentru a aborda cauzele profunde ale radicalizării; subliniază necesitatea de a identifica rapid și de a îndepărta complet conținutul cu caracter terorist prezent în mediul online, pe baza unor prevederi legislative clare, inclusiv cu o analiză a conținutului asigurată de oameni și cu garanții robuste, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a standardelor constituționale; subliniază că, deși s-au înregistrat progrese în acest sens, întreprinderile trebuie să fie mult mai implicate în acest proces; solicită instituirea unor mecanisme transparente, pentru a permite identificarea și raportarea rapidă a conținutului cu caracter terorist existent în mediul online și a da posibilitatea cetățenilor UE să semnaleze un astfel de conținut; consideră că propunerea de regulament privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist(21), convenită recent între Parlament și Consiliu, este un instrument important în acest sens și solicită implementarea sa deplină de îndată ce va începe să se aplice; subliniază necesitatea consolidării capabilităților Unității UE de semnalare a conținutului online (EU IRU) a Europol;
7.reamintește că libertatea religioasă și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale, care sunt consacrate prin articolele 10 și 11 din Carta drepturilor fundamentale; invită UE și statele sale membre să susțină aceste drepturi fundamentale în lumina recentelor atacuri teroriste cu motivație religioasă;
8.salută agenda pentru combaterea crimei organizate anunțată de Comisie; își reiterează apelurile anterioare privind revizuirea Deciziei-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate(22) și reiterează necesitatea de a stabili o definiție comună a criminalității organizate; consideră că această definiție comună ar trebui să ia în calcul și folosirea de către grupările infracționale a violenței, a corupției sau a intimidării cu scopul de a obține controlul asupra activităților economice sau a achizițiilor publice sau de a influența procesele democratice; consideră că grupările de crimă organizată pot fi destructurate într-un mod mai eficient prin privarea lor de profiturile obținute din infracțiuni; subliniază, în această privință, necesitatea unor măsuri suplimentare privind înghețarea și confiscarea activelor, inclusiv a activelor care nu fac obiectul unei hotărâri de condamnare și face apel la statele membre să intensifice cooperarea și schimbul de informații în această privință; ia act de faptul că activitățile infracționale emergente, cum ar fi infracțiunile de mediu, infracțiunile organizate contra patrimoniului sau traficul de bunuri culturale nu ar trebui trecute cu vederea, deoarece acestea contribuie adesea la finanțarea altor activități infracționale;
9.salută Comunicarea Comisiei din 7 mai 2020 privind un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului, care aduce noi îmbunătățiri în ceea ce privește răspunsul UE la astfel de infracțiuni, mai ales în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației existente; reiterează necesitatea unei mai bune cooperări între autoritățile administrative, judiciare și de aplicare a legii din UE, în special unitățile de informații financiare (FIU) ale statelor membre, inclusiv prin FIU.net; consideră că ar trebui sporită vizibilitatea modelelor de cooperare existente în domeniul securității, cum ar fi Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT); consideră că UE ar trebui să deschidă calea către reformele privind Grupul de Acțiune Financiară (FATF), atât de necesare; consideră că Directiva privind combaterea spălării banilor trebuie evaluată în profunzime și, dacă este necesar, revizuită;
10.reiterează apelul adresat instituțiilor UE și statelor membre să combată cu determinare corupția sistemică și să conceapă instrumente eficace de prevenire, combatere și sancționare a corupției și de luptă împotriva fraudei, precum și să monitorizeze cu regularitate utilizarea fondurilor publice; invită, prin urmare, Comisia să își reia imediat activitățile de monitorizare și raportare anuală privind combaterea corupției, care să facă referire la toate statele membre și la instituțiile, agențiile și organismele UE; subliniază, prin urmare, că trebuie împiedicată în mod eficient utilizarea finanțării UE în cadrul noului CFM și al planului de redresare de către grupările de criminalitate organizată, în scopuri de corupție și fraudă;
11.reamintește că statele membre care oferă reședință și cetățenie prin scheme de investiții adesea facilitează corupția și spălarea banilor, importând astfel riscuri de securitate în Uniune; salută procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, lansate de Comisie(23) în această privință; își reiterează apelul adresat Comisiei de a utiliza pe deplin dreptul său de inițiativă legislativă pentru a prezenta o propunere legislativă pentru interzicerea sau reglementarea acestor scheme;
12.subliniază nevoia de intensificare a eforturilor la nivelul Uniunii și la nivel național de a aborda fenomenul în plină evoluție al abuzului sexual asupra copiilor în mediul online și offline, inclusiv de a preveni, a detecta și a semnala abuzurile sexuale asupra copiilor, de a elimina materialele privind abuzul sexual asupra copiilor care există în mediul online și de a spori acțiunile de anchetare și urmărire penală a infracțiunilor conexe; ia act de comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 privind Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor; ia act, în continuare, de intenția Comisiei de a prezenta, înainte de iunie 2021, o nouă propunere legislativă complexă, prin care li se impune furnizorilor de servicii să detecteze și să semnaleze abuzul sexual asupra copiilor în mediul online; se așteaptă ca această propunere să respecte pe deplin drepturile fundamentale și să fie însoțită de o evaluare temeinică a impactului;
13.subliniază că aceste măsuri trebuie completate cu o campanie de sensibilizare a publicului, concepută în cooperare cu toți actorii implicați relevanți, inclusiv cu organizațiile pentru drepturile copilului și care să educe copiii, părinții și profesorii cu privire la pericolele din mediul online; solicită o mai bună protecție a copiilor, inclusiv a datelor cu caracter personal și a vieții private a acestora, pe internet și solicită statelor membre să sprijine rețelele și campaniile existente care activează în acest domeniu;
14.invită statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva 2011/93/UE și să aloce resurse umane și financiare adecvate pentru a aplica pe deplin această directivă, în regim de urgență; regretă că legislația penală din mai multe state membre prevede sancțiuni foarte mici pentru întreținerea de activități sexuale cu un copil, sancțiuni care nu constituie un factor de descurajare eficient(24); invită statele membre să reevalueze aceste sancțiuni și să facă modificările legislative necesare pentru a-și alinia rapid codurile legislative la dispozițiile Directivei 2011/93/UE; îndeamnă Comisia să evalueze dacă această directivă trebuie consolidată prin includerea de dispoziții privind protejarea și sprijinirea victimelor și prevenirea acestor infracțiuni;
15.reamintește Comisiei îndemnul său de a desemna un reprezentant al UE pentru drepturile copilului, care ar trebui să servească drept punct de referință pentru toate chestiunile și politicile UE legate de copii; salută decizia Comisiei de a include în strategia UE din 24 iulie 2020 pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor crearea unui centru european pentru prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, așa cum solicită Parlamentul în rezoluția sa din 26 noiembrie 2019 referitoare la drepturile copiilor, ca punct de contact pentru o abordare europeană coordonată și multipartită, care să includă aplicarea legii, prevenirea și acordarea de asistență victimelor abuzului sexual asupra copiilor;
16.subliniază că metodele de criptare de la un capăt la altul („end-to-end encryption”) contribuie la protejarea vieții private a cetățenilor, inclusiv la protejarea copiilor pe internet, precum și la securitatea sistemelor informatice și că această criptare este indispensabilă pentru jurnaliștii de investigație și pentru avertizori, dar și pentru alte entități care doresc să semnaleze faptele ilegale; subliniază că accesul de tip backdoor poate compromite grav robustețea și eficacitatea criptării și poate fi utilizat în mod abuziv de infractori și de actori statali externi din afara UE care urmăresc să destabilizeze societatea noastră; atrage atenția asupra faptului că infractorii se adaptează rapid la noi evoluții și exploatează tehnologiile emergente în scopuri ilicite; prin urmare, invită statele membre și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) să ofere autorităților de aplicare a legii instruire de înaltă calitate în domeniile relevante; îndeamnă Comisia să aprecieze dacă se poate găsi o soluție de reglementare care să permită accesul legal și țintit al autorităților de aplicare a legii la datele necesare, cu respectarea drepturilor fundamentale;
17.subliniază că dezinformarea, în special când este amplificată de noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială și trucajele de tip „deep fake”, diseminată de actori statali sau nestatali, poate reprezenta o amenințare la adresa democrației și a securității; invită Comisia să includă combaterea dezinformării ca parte integrantă a strategiei noastre privind o uniune a securității, inclusiv prin alocarea unei finanțări adecvate; ia act de Planul de acțiune pentru democrația europeană, care abordează problema dezinformării ca pe o posibilă amenințare la securitatea internă; amintește importanța campaniilor de sensibilizare, prin care cetățenii să fie informați că se folosesc astfel de tehnici de dezinformare;
18.recunoaște că atât combaterea amenințărilor hibride care vizează slăbirea coeziunii sociale și subminarea încrederii în instituții, cât și consolidarea rezilienței UE reprezintă elemente importante al strategiei privind o uniune a securității; subliniază, în acest sens, necesitatea unei cooperări mai strânse între statele membre și a unei mai bune coordonări la nivelul UE, între toți actorii, pentru a contracara aceste amenințări; salută principalele măsuri de contracarare a amenințărilor hibride, dispuse de Comisie și subliniază necesitatea sistematizării aspectelor hibride în practici mai cuprinzătoare de elaborare a politicilor;
19.subliniază că tehnologiile noi și în evoluție sunt prezente în toate aspectele securității și creează noi provocări și amenințări în materie de securitate; subliniază importanța unei infrastructuri critice securizate, inclusiv a infrastructurii digitale și de comunicații; invită Comisia să planifice în mod proactiv cercetarea, dezvoltarea și implementarea de noi tehnologii pentru a asigura securitatea internă a UE, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a valorilor europene; subliniază că UE nu trebuie să finanțeze tehnologii care încalcă drepturile fundamentale;
20.subliniază că infrastructura 5G este o componentă strategică a viitoarei securități europene și o componentă-cheie a rezilienței strategice europene; invită Comisia să elaboreze un plan pentru construirea 5G european, inclusiv finanțare pentru dezvoltarea sa în Europa și un plan pentru eliminarea treptată și înlocuirea tehnologiei 5G din țări terțe care nu respectă drepturile fundamentale și valorile europene;
21.ia act de faptul că introducerea organizată ilegală de migranți se întrepătrunde adesea cu alte forme de criminalitate organizată; se așteaptă ca Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți pentru perioada 2021- 2025 să propună acțiuni de îmbunătățire a capacității de prevenire, identificare, anchetare și urmărire penală a rețelelor de introducere ilegală de migranți; consideră că, în cadrul aspectelor sale cheie, planul de acțiune ar trebui să abordeze utilizarea platformelor de socializare și a platformelor de mesagerie online folosite de traficanți pentru a își promova serviciile și a recruta clienți; consideră că este necesar să se acorde o atenție deosebită minorilor neînsoțiți, care reprezintă un grup extrem de vulnerabil și care se confruntă cu diverse riscuri, inclusiv violență, abuz și exploatare de-a lungul rutelor de migrație către și în interiorul UE(25); ia act de rolul agențiilor și entităților UE, îndeosebi al Centrului european privind introducerea ilegală de migranți (EMSC) al Europol; invită statele membre să respecte legislația internațională atunci când se ocupă de cazurile de asistență umanitară acordată persoanelor aflate în dificultate pe mare, în conformitate cu orientările Comisiei din 2020;
22.salută adoptarea planului de acțiune al UE pentru 2020- 2025 privind traficul de arme de foc, care include indicatori și dispoziții de raportare adecvate și cuprinde partenerii din Europa de Sud-Est (Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina), intensificând în același timp cooperarea cu țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord; salută intenția Comisiei de a introduce colectarea sistematică și armonizată a datelor privind confiscarea armelor de foc;
23.solicită implementarea rapidă a acțiunii pregătitoare propuse de Parlament privind monitorizarea eficace a dark net-ului la nivelul UE și invită statele membre și Comisia să identifice și alte acțiuni de prevenire a traficului de arme de foc pe rețeaua dark net;
24.salută propunerea Comisiei de a confirma angajamentul Uniunii și al statelor membre de a proteja sănătatea și securitatea cetățenilor în fața amenințărilor asociate cu drogurile, prin adoptarea unei noi Agende a UE în materie de droguri pentru următorii cinci ani; consideră că politica Uniunii în materie de droguri ar trebui să urmărească în continuare o abordare integrată, echilibrată, multidisciplinară și bazată pe dovezi și pe drepturile omului și să fie coordonată îndeaproape cu acțiunea externă a Uniunii; insistă că acțiunea Uniunii în ceea ce privește drogurile ilicite ar trebui să acorde o atenție și resurse comparabile atât părții de ofertă, cât și părții de cerere a acestui fenomen și solicită ca planul de acțiune al UE să pună un accent mai mare pe reabilitare și prevenire, inclusiv prin campanii de sensibilizare dedicate în mod special copiilor și tinerilor;
25.sprijină participarea societății civile și a altor părți interesate relevante la discuțiile în curs referitoare la comunicarea Comisiei privind Agenda și Planul de acțiune ale UE în materie de droguri (2021- 2025); consideră că reacțiile la nivelul Uniunii și la nivel național față de provocările legate de droguri ar trebui să fie proiectate cu implicarea cât mai largă a celor vizați, inclusiv a consumatorilor de droguri; solicită lărgirea mandatului EMCDDA pentru a include dependențe multiple;
26.ia act de propunerea legislativă a Comisiei din 9 decembrie 2020(26) de consolidare a mandatului Europol în cadrul misiunii și sarcinilor agenției, astfel cum sunt prevăzute în tratat, pentru a-i permite acesteia să își îndeplinească mai bine rolul de centru pentru schimbul de informații în materie de aplicare a legii și cooperarea în lupta împotriva terorismului și a infracționalității grave și a crimei organizate în UE și pentru a furniza Europol instrumentele relevante pentru a coopera mai eficient cu toți partenerii relevanți; subliniază că aceste modificări ar trebui să fie însoțite de o mai bună asumare a răspunderii la nivel politic, precum și de un control judiciar și parlamentar sporit, cu un accent ferm pe asumarea răspunderii, transparență și respectarea drepturilor fundamentale; subliniază că revizuirea mandatului Europol ar trebui să alinieze pe deplin regimul de protecție a datelor al agenției cu Regulamentul (UE) 2018/1725(27); solicită prezentarea evaluării cadrului legislativ actual care reglementează mandatul Europol, prevăzut la articolul 68 din Regulamentul Europol în vigoare;
27.ia act de posibila modernizare a cadrului legislativ al deciziilor Prüm; recunoaște deficiențele și potențialele îmbunătățiri identificate de diferiți experți și, printre altele, puse pe seama calității insuficiente a datelor; amintește importanța existenței unor date exacte și disponibile public cu privire la utilizarea Prüm și solicită Comisiei să colecteze aceste date de la toate statele membre participante, pentru a evalua în mod corespunzător actualul cadru Prüm și a permite un control democratic consistent; solicită ca orice propunere nouă să conțină obligația statelor membre de a furniza Comisiei aceste date, care trebuie să fie utilizate pentru rapoarte de revizuire periodice și disponibile publicului; în continuare, solicită ca propunerea să fie însoțită de o evaluare temeinică a impactului, care să includă implicațiile asupra drepturilor fundamentale și care ar trebui să arate dacă schimbul automat de date ar aduce o valoare adăugată și dacă sunt necesare și alte categorii de date biometrice; subliniază că orice soluție nouă trebuie să respecte principiile necesității și proporționalității, precum și acquis-ul UE privind protecția datelor și să prevadă garanții solide pentru protejarea drepturilor fundamentale;
28.subliniază că Directiva privind informațiile prealabile referitoare la pasageri (Directiva API)(28) a contribuit la eficientizarea controalelor la frontieră și la identificarea persoanelor care prezintă amenințări la adresa securității; ia act de intenția Comisiei de a propune o nouă versiune a Directivei API, care să respecte dispozițiile Tratatului de la Lisabona și acquis-ul privind protecția datelor; se așteaptă ca această revizuire să fie însoțită de o evaluare aprofundată a impactului, care să includă implicațiile asupra drepturilor fundamentale;
29.amintește că, recent, au fost finalizate inițiative legislative importante ale UE vizând detectarea infractorilor la granițele externe ale UE și îmbunătățirea eficacității cooperării polițienești, menite să contribuie la un nivel ridicat de securitate în domeniul libertății, securității și justiției în Uniune; amintește, de asemenea, că printre aceste inițiative se numără și o nouă arhitectură a sistemelor informatice ale UE și interoperabilitatea acestora și că este momentul ca atenția să se concentreze pe punerea în aplicare la timp a acestora, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;
30.subliniază că o capacitate suficientă de prelucrare a informațiilor de către autoritățile de aplicare a legii este o componentă vitală a întregului lanț de eforturi în materie de securitate depuse la nivelul Uniunii în ansamblu; subliniază că o capacitate insuficientă în unul sau mai multe state membre slăbește grav eficacitatea politicilor de securitate ale UE; invită Comisia să facă tot ceea ce este de competența sa pentru a asigura o capacitate adecvată de prelucrare a informațiilor în statele membre;
31.recunoaște activitatea Eurojust de sprijinire și coordonare a activității autorităților judiciare naționale în anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor transnaționale; solicită intensificarea eforturilor de promovare a încrederii reciproce între autoritățile judiciare, inclusiv prin punerea în aplicare efectivă a directivelor privind drepturile procedurale, precum și a eforturilor de a facilita și a accelera schimbul de informații și comunicarea în cadrul sectorului judiciar din Uniunea Europeană; subliniază că, în ceea ce privește digitalizarea, cooperarea judiciară în materie penală a rămas în urmă; solicită Comisiei și statelor membre să ofere autorităților judiciare sprijin financiar pentru a asigura standarde analitice și instrumente digitale adecvate, pentru a ușura și a accelera cooperarea între acestea și a permite schimbul de informații într-un mod securizat; salută comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2020 cu privire la digitalizarea sistemului judiciar in UE, precum și propunerea unei reglementări cu privire la un sistem informatic de comunicare în procedurile transfrontaliere în materie civilă și penală (sistemul e-CODEX);
32.arată că este necesară îmbunătățirea cooperării judiciare între statele membre și recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești și a hotărârilor în materie penală, inclusiv prin implementarea la timp și în mod corect a instrumentelor de cooperare judiciară în materie penală; subliniază că anumite evoluții în ceea ce privește situația statului de drept din mai multe state membre au afectat acest schimb de informații, precum și cooperarea polițienească și judiciară în general; în acest sens, subliniază că încrederea reciprocă se bazează pe o înțelegere comună a valorilor UE consacrate la articolul 2 din TUE, inclusiv a statului de drept, care include două componente esențiale: sisteme judiciare independente și lupta împotriva corupției;
33.își reiterează solicitarea de a se lua măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți instruirea autorităților de aplicare a legii cu privire la strategiile de combatere a rasismului și a discriminării și pentru a preveni, a identifica și a interzice violența și realizarea de profiluri pe criterii rasiale și etnice; invită statele membre să investească în acest domeniu și să coopereze cu CEPOL și cu Rețeaua Europeană de Formare Judiciară; subliniază că există o nevoie continuă de formare pe tema tendințelor în radicalizare, terorism și spălarea de bani;
34.salută înființarea Parchetului European (EPPO); solicită păstrarea independenței acestuia și asigurarea funcționării sale eficiente în procedurile judiciare la nivel național; își exprimă îngrijorarea cu privire la omisiunea semnificativă pe care a făcut-o Comisia prin neluarea în calcul a rolului EPPO în consolidarea uniunii securității: solicită analizarea unei potențiale extinderi a mandatului EPPO în conformitate cu articolul 83 din TFUE în momentul în care EPPO va deveni pe deplin funcțional;
35.invită statele membre să asigure punerea în aplicare deplină și corectă a Directivei privind drepturile victimelor și a altor norme ale UE privind drepturile victimelor; salută adoptarea Strategiei privind drepturile victimelor și crearea postului de coordonator al Comisiei pentru drepturile victimelor; își reiterează apelul pentru acordarea unei atenții deosebite victimelor vulnerabile și pentru posibilitatea ca despăgubirile să se plătească din activele poprite și confiscate și din veniturile obținute din infracțiuni; își reiterează solicitarea privind o finanțare sustenabilă pentru asigurarea de servicii de sprijin pentru victime;
36.reiterează necesitatea unei protecții și asistențe eficace în favoarea victimelor vulnerabile ale traficului, inclusiv a reintegrării acestora în societate, cu acordarea unei atenții deosebite minorilor neînsoțiți; subliniază necesitatea ca personalul de aplicare a legii să fie instruit cu privire la aspectele psihologice ale traficului de persoane și necesitatea existenței unei abordări bazate pe egalitatea de gen și favorabile copiilor, care să aplice politici anti-discriminare;
37.subliniază că egalitatea de gen este un aspect crucial în combaterea radicalizării, reducerea violenței domestice și prevenirea abuzului sexual și a abuzului asupra copiilor; invită Comisia să includă măsuri pentru a sprijini egalitatea de gen ca și componentă importantă a prevenirii în strategia sa de securitate și invită Consiliul să activeze clauza pasarelă prin adoptarea unei decizii unanime cu privire la identificarea violenței împotriva femeilor și a fetelor (și a altor forme de violență cu motivații bazate pe gen) ca fiind unul din domeniile de infracționalitate definite la articolul 83, alineatul (1) din TFUE; invită Comisia și statele membre să acorde prioritate luptei împotriva violenței domestice, asigurând servicii de sprijin, constituind unități specializate de aplicare a legii și asigurând urmărirea penală a acestor infracțiuni; invită Comisia și statele membre să furnizeze date la zi cu privire la aceasta; invită UE și statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul;
38.regretă lipsa sistematică a punerii în aplicare depline și la timp a măsurilor de securitate ale UE de către statele membre; consideră că măsurile de securitate trebuie să fie puse în aplicare nu numai în litera legii, ci și în spiritul acesteia; constată că, atunci când măsurile de securitate nu sunt puse în aplicare pe deplin și la timp, ele riscă să devină nule, să nu aibă ca rezultat un grad mai ridicat de securitate și, în consecință, să nu mai îndeplinească cerințele de necesitate și proporționalitate; solicită Comisiei să inițieze procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor imediat după termenele de transpunere sau imediat după ce a fost identificată o încălcare;
39.subliniază importanța unor dovezi ale eficacității actualelor măsuri de securitate ale UE; arată că măsura în care restricționarea drepturilor fundamentale poate fi considerată necesară și proporțională depinde de eficacitatea acestor politici, confirmată prin dovezi cantitative și calitative disponibile publicului; regretă că, până în prezent, Comisia a pus la dispoziție doar dovezi empirice cu privire la măsurile de securitate, însă fără dovezi cantitative;
40.solicită Comisiei să evalueze periodic politicile și acordurile de securitate existente și să le alinieze, acolo unde este necesar, la jurisprudența CJUE; consideră că acordurile privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu SUA și cu Australia trebuie modificate urgent pentru a fi conforme cu jurisprudența CJUE și consideră că refuzul Comisiei de a acționa în consecință constituie o omisiune gravă;
41.își exprimă îngrijorarea cu privire la externalizarea anumitor activități ale agențiilor de aplicare a legii către sectorul privat și solicită o mai bună supraveghere a oricărei cooperări între sectorul public și sectorul privat în domeniul securității; regretă lipsa de transparență a finanțării UE acordată societăților private care înființează sisteme sau părți ale unor sisteme de securitate;
42.își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu lipsa resurselor alocate anumitor agenții ale UE care acționează în domeniul justiției și afacerilor interne (JAI) pentru ca acestea să își respecte pe deplin mandatul; solicită să se asigure finanțarea și personalul adecvat pentru agențiile și organismele UE din domeniul JAI, pentru ca UE să îndeplinească obiectivele strategiei pentru o uniune a securității;
43.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
European Union Terrorism Situation and Trend Report (TE-SAT) 2020 (Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) 2020), publicat la 23 iunie 2020; Internet Organised Crime Threat Assessment (IOCTA) 2020 (Evaluarea Europol pe 2020 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (IOCTA)), publicat la 5 octombrie 2020; ‘Exploatarea izolării: Agresorii și victimele abuzului sexual asupra copiilor pe internet în timpul pandemiei de COVID-19’, publicat la 19 iunie 2020.
Raport al Comisiei din 30 septembrie 2020, în temeiul articolului 29, alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului ().
Document de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește al treilea raport privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane (2020) în temeiul articolului 20 din Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, p. 3 (SWD(2020)0226).
Deloitte Consulting & Advisory CVBA, Study on the Feasibility of Improving Information Exchange under the Prüm Decisions (Studiu privind fezabilitatea îmbunătățirii schimbului de informații în baza deciziilor Prüm), mai 2020, p. 7.
Raport al Comisiei din 11 mai 2020, privind punerea în aplicare a Directivei 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului, din 25 octombrie 2012, de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, p. 9 ().
Europol, How COVID-19-related crime infected Europe during 2020 (Cum a fost infectată Europa în 2020 de criminalitatea asociată pandemiei de COVID-19, Raport al Europol), 12 noiembrie 2020.
Proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate împotriva Ciprului și Maltei, din 20 octombrie 2020 privind schemele de cetățenie pentru investitori care funcționează în aceste țări, denumite și schemele „pașapoartelor de aur”.
Raport al Comisiei din 16 decembrie 2016 de evaluare a măsurii în care statele membre au luat măsurile necesare pentru a respecta Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, p. 8 ().
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părți private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în domeniul cercetării și inovării ().
Directiva 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind obligația operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24).