合法博彩网站

叠10鈥�0147/2025

Rezolu葲ia Parlamentului European referitoare la Cartea alb膬 privind viitorul ap膬r膬rii europene

()

Parlamentul European,

鈥�听av芒nd 卯n vedere rezolu葲iile sale anterioare referitoare la r膬zboiul de agresiune al Rusiei 卯mpotriva Ucrainei,

鈥�听av芒nd 卯n vedere recomandarea sa din 8 iunie 2022 adresat膬 Consiliului 葯i Vicepre葯edintelui Comisiei / 脦naltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe 葯i politica de securitate, privind politica extern膬, de securitate 葯i de ap膬rare a UE dup膬 r膬zboiul de agresiune declan葯at de Rusia 卯mpotriva Ucrainei[1],

鈥�听av芒nd 卯n vedere Carta ONU,

鈥�听av芒nd 卯n vedere Busola strategic膬 pentru securitate 葯i ap膬rare, adoptat膬 de Consiliu la 21 martie 2022,

鈥�听av芒nd 卯n vedere raportul lui Sauli Niinist枚, consilier special al pre葯edintei Comisiei Europene, din 30 octombrie 2024 intitulat 鈥濻afer Together: Strengthening of Europe鈥檚 Civilian and Military Preparedness and Readiness鈥� (Mai 卯n sigur 卯mpreun膬: Consolidarea preg膬tirii 葯i disponibilit膬葲ii civile 葯i militare ale Europei),

鈥�听av芒nd 卯n vedere articolul听136 alineatul听(2) din Regulamentul s膬u de procedur膬,

A.听卯ntruc芒t pre葯edinta Comisiei Europene l-a 卯ns膬rcinat pe comisarul pentru ap膬rare 葯i spa葲iu 葯i pe 脦nalta Reprezentant膬 al Uniunii pentru afaceri externe 葯i politica de securitate s膬 prezinte o carte alb膬 privind viitorul ap膬r膬rii europene;

B.听卯ntruc芒t de mai mult de un deceniu Parlamentul 葯i exper葲ii solicit膬 o carte alb膬 privind ap膬rarea;

C.听卯ntruc芒t Busola strategic膬 a fost redactat膬 葯i negociat膬 卯n principal 卯nainte de 24听februarie听2022; 卯ntruc芒t Busola strategic膬 este o strategie foarte ampl膬 care ofer膬 pu葲ine orient膬ri cu privire la nevoia urgent膬 de a realiza preg膬tirea pentru ap膬rare 葯i de a asigura capacit膬葲ile de descurajare 葯i ap膬rare pentru a se preg膬ti pentru cea mai urgent膬 situa葲ie militar膬;

D.听卯ntruc芒t exist膬 o nevoie urgent膬 de a consolida controlul parlamentar al ap膬r膬rii europene pentru a garanta o baz膬 democratic膬 solid膬 pentru acest domeniu politic esen葲ial;

E.听卯ntruc芒t actorii industriali europeni din domeniul ap膬r膬rii se confrunt膬 cu provoc膬ri, dar au avut 葯i ocazia de a profita de o cerere mult mai mare de produse din domeniul ap膬r膬rii 卯ncep芒nd cu februarie听2022, ceea ce a condus la profituri record, 卯n special 卯n r芒ndul contractan葲ilor principali;

F.听卯ntruc芒t 卯ntreprinderile nou-卯nfiin葲ate 葯i 卯ntreprinderile mici 葯i mijlocii (IMM-uri) inovatoare din domeniul ap膬r膬rii 葯i cu dubl膬 utilizare nu au putut beneficia, de fondurile sau comenzile relevante ale UE 葯i de finan葲area din partea guvernelor na葲ionale 卯n compara葲ie cu contractan葲ii principali;

G.听卯ntruc芒t eforturile combinate de cheltuieli militare ale statelor membre ale UE dep膬葯esc deja eforturile Rusiei, dar sufer膬 din cauza lipsei de economii de scar膬 葯i de concentrare, fapt care pune 卯n eviden葲膬 necesitatea unei eficien葲e sporite 葯i a ra葲ionaliz膬rii cheltuielilor militare, pe l芒ng膬 nevoia de noi investi葲ii;

H.听卯ntruc芒t numeroasele recomand膬ri concrete cuprinse 卯n raportul Niinist枚 ar trebui s膬 ghideze activitatea privind Cartea alb膬 葯i pentru c膬 raportul prezint膬 o abordare cuprinz膬toare 葯i holistic膬 a gradului de preg膬tire care cuprinde toate aspectele civile 葯i militare; 卯ntruc芒t raportul subliniaz膬 c膬 UE nu are un plan cu privire la ceea ce trebuie f膬cut 卯n cazul unui atac armat 卯mpotriva unui stat membru 葯i c膬 UE nu dispune 卯n prezent de capacitatea cuprinz膬toare de a reuni toate resursele necesare ale UE 卯ntr-un mod coordonat 卯n toate compartiment膬rile institu葲ionale 葯i opera葲ionale;

I.听卯ntruc芒t amenin葲膬rile hibride sunt concepute pentru a func葲iona 卯n zona gri dintre pace 葯i r膬zboi, combin芒nd metode conven葲ionale 葯i neconven葲ionale, cum ar fi sabotajul, spionajul 葯i infiltrarea politic膬, pentru a submina stabilitatea 葯i rezilien葲a UE; 卯ntruc芒t atacurile cibernetice au devenit un element central al acestor campanii, exploat芒nd digitalizarea tot mai mare a sectoarelor critice, cum ar fi asisten葲a medical膬, finan葲ele 葯i energia, cauz芒nd perturb膬ri 卯n cascad膬 cu posibile consecin葲e economice 葯i societale grave; 卯ntruc芒t ac葲iunile de manipulare a informa葲iilor 葯i ingerin葲ele str膬ine completeaz膬 aceste opera葲iuni prin r膬sp芒ndirea dezinform膬rii 葯i a propagandei pentru a eroda 卯ncrederea 卯n institu葲iile democratice 葯i a polariza opinia public膬; 卯ntruc芒t complexitatea, frecven葲a 葯i intensitatea tot mai mari ale acestor amenin葲膬ri subliniaz膬 necesitatea urgent膬 de a identifica 葯i de a pune 卯n aplicare solu葲ii eficace pentru a ap膬ra securitatea 葯i rezilien葲a UE;

J.听卯ntruc芒t r膬zboiul de agresiune al Rusiei 卯mpotriva Ucrainei este un semnal de alarm膬 pentru UE, prezent芒nd o amenin葲are imediat膬 la adresa ordinii europene 葯i mondiale de securitate 葯i a securit膬葲ii UE 葯i a statelor sale membre; 卯ntruc芒t acest conflict demonstreaz膬 nevoia urgent膬 ca statele membre s膬 defineasc膬 o percep葲ie comun膬 a amenin葲膬rilor 葯i s膬 dea dovad膬 de solidaritate real膬 cu statele membre aflate 卯n prima linie;

K.听卯ntruc芒t capacitatea UE de a lua m膬suri decisive ca r膬spuns la amenin葲膬rile externe a fost afectat膬 卯n mod repetat de cerin葲a unanimit膬葲ii, anumite state membre bloc芒nd sau 卯nt芒rziind ajutorul militar critic acordat Ucrainei, submin芒nd, prin urmare, securitatea european膬;

L.听卯ntruc芒t administra葲ia Trump propune normalizarea leg膬turilor cu Rusia 葯i a amenin葲at c膬 va retrage armata SUA de pe continentul european; 卯ntruc芒t se pare c膬 administra葲ia SUA a 卯ncetat s膬 mai fie un aliat fiabil 卯n cadrul NATO, ceea ce are repercusiuni negative asupra ap膬r膬rii teritoriale colective a membrilor s膬i,

1.听subliniaz膬 gravitatea amenin葲膬rilor la adresa securit膬葲ii continentului european, care au atins un nivel f膬r膬 precedent de la cel de-al Doilea R膬zboi Mondial; 卯葯i exprim膬 profunda 卯ngrijorare cu privire la cre葯terea fracturilor geopolitice, inclusiv 卯n Occident, la noile 葯i re卯nnoitele ambi葲ii imperialiste de domina葲ie ale puterilor autoritare, la rivalitatea sistemic膬 dintre marile puteri, la unilateralismul na葲ionalist, la utilizarea primar膬 葯i tot mai frecvent膬 a for葲ei 葯i a violen葲ei de c膬tre anumite state 葯i actori nestatali pentru a-葯i promova obiectivele 葯i interesele politice sau pentru a solu葲iona litigii;

2.听reaminte葯te c膬 UE este un proiect de pace 葯i ar trebui s膬 ac葲ioneze 卯n favoarea p膬cii 葯i stabilit膬葲ii, condamn芒nd 卯n acela葯i timp agresiunea; subliniaz膬 c膬, pentru a realiza pacea 葯i stabilitatea, trebuie s膬 sprijinim Ucraina 葯i s膬 devenim noi 卯n葯ine mai rezilien葲i;

3.听consider膬 c膬 r膬zboiul de agresiune 卯mpotriva Ucrainei a f膬cut parte din planul lui Putin de a remodela arhitectura de securitate euro-atlantic膬 葯i c膬, datorit膬 ap膬r膬rii eroice a poporului ucrainean, acest plan a fost subminat;

4.听subliniaz膬 c膬 actele de sabotaj ale Rusiei 卯mpotriva infrastructurii europene critice, precum 葯i manipularea 葯i ingerin葲a Rusiei 卯n 葲膬rile UE 葯i NATO au crescut semnificativ; subliniaz膬 c膬 exper葲ii consider膬 c膬 Rusia ar putea s膬 卯葯i intensifice 葯i mai mult actele agresive 葯i, de asemenea, s膬 atace statele membre ale UE cu for葲e armate conven葲ionale 卯n urm膬torii ani;

5.听regret膬 faptul c膬 pre葯edintele Statelor Unite a sugerat c膬 SUA ar putea 卯ncerca s膬 anexeze Groenlanda, ceea ce ar 卯nc膬lca dreptul interna葲ional, ar crea o mare instabilitate pentru guvernul 葯i poporul Groenlandei 葯i pentru 卯ntreaga regiune, exacerb芒nd deteriorarea rela葲iilor din cadrul Alian葲ei atlantice;

6.听solicit膬, prin urmare, UE s膬 卯葯i intensifice eforturile de schimbare a traiectoriei r膬zboiului Rusiei 卯mpotriva Ucrainei 葯i s膬 stabileasc膬 condi葲iile pentru o pace just膬, cuprinz膬toare 葯i durabil膬 bazat膬 pe condi葲iile Ucrainei; subliniaz膬 c膬 卯nfr芒ngerea Rusiei 卯n Ucraina 葯i asigurarea succesului viitor al Ucrainei sunt investi葲iile cele mai eficace 葯i mai rentabile 卯n securitatea european膬 pe termen scurt 葯i mediu;

7.听卯ndeamn膬 statele membre s膬 furnizeze Ucrainei mai multe arme 葯i muni葲ii, 卯n cantit膬葲i c芒t mai mari 葯i c芒t mai cur芒nd posibil, pentru a permite Ucrainei s膬 卯葯i elibereze teritoriul 葯i s膬 descurajeze alte atacuri ruse葯ti;

8.听solicit膬 ca o cre葯tere rapid膬 葯i semnificativ膬 a finan葲膬rii sprijinului militar pentru Ucraina s膬 devin膬 o component膬 esen葲ial膬 葯i structural膬 a C膬r葲ii albe; invit膬 statele membre s膬 intensifice investi葲iile directe 卯n capacitatea industriei ucrainene de ap膬rare de a produce 卯n mas膬 produse esen葲iale din domeniul ap膬r膬rii (modelul danez), 卯n special drone, sisteme de ap膬rare aerian膬, artilerie 葯i capacit膬葲i de atac pe distan葲e lungi; propune alocarea unui buget specific de mai multe miliarde de euro pentru Instrumentul de sprijin pentru Ucraina al Programului privind industria european膬 de ap膬rare (EDIP), rezervat exact 卯n acest scop; subliniaz膬 necesitatea de a explora c膬i legale pentru confiscarea integral膬 a activelor 卯nghe葲ate ale cet膬葲enilor ru葯i 葯i ale B膬ncii Centrale a Rusiei pentru a fi utilizate ca granturi pentru cheltuielile Ucrainei pentru nevoile sale de ap膬rare 葯i rezilien葲膬 葯i pentru reconstruc葲ia sa, 卯n conformitate cu dreptul interna葲ional; condamn膬 dreptul de veto impus de guvernul ungar Instrumentului european pentru pace (IEP), care blocheaz膬 peste 6 miliarde EUR 葯i face ca IEP s膬 fie aproape inutil; subliniaz膬, de asemenea, necesitatea urgent膬 de a lua 卯n considerare 葯i op葲iunea de a crea un acord ad-hoc alternativ pentru 葲膬rile europene care doresc s膬 sprijine militar Ucraina 葯i s膬 finan葲eze acest ajutor 卯n comun;

9.听solicit膬 includerea 卯n Cartea alb膬 a unui plan care s膬 descrie modul 卯n care integrarea industriei ucrainene de ap膬rare 卯n baza industrial膬 葯i tehnologic膬 de ap膬rare a UE (EDTIB) poate fi opera葲ionalizat膬 卯n modul cel mai rapid 葯i mai eficient; reaminte葯te c膬 este urgent s膬 se finan葲eze 卯n mod corespunz膬tor instrumentul EDIP pentru Ucraina; propune, de asemenea, furnizarea de asigur膬ri de r膬zboi pentru proiectele critice EDTIB din Ucraina; propune includerea periodic膬 a func葲ionarilor Ministerului Ap膬r膬rii din Ucraina cu statut de observatori la reuniunile forma葲iunilor relevante ale Consiliului;

10.听se a葯teapt膬 ca Cartea alb膬 privind ap膬rarea UE s膬 defineasc膬 un nou cadru 葯i m膬sura 卯n care UE trebuie s膬 asigure preg膬tirea 卯n materie de ap膬rare 葯i, av芒nd 卯n vedere cele mai grave situa葲ii militare, s膬 preg膬teasc膬 UE s膬 descurajeze poten葲ialii agresori, s膬 se apere 葯i s膬 ajute alia葲ii NATO care sunt 葯i state membre ale UE s膬 devin膬 un pilon european credibil 卯n NATO;

11.听subliniaz膬 c膬 a sosit momentul s膬 se utilizeze procesul C膬r葲ii albe pentru a defini 卯n mod clar ce 卯nseamn膬 o veritabil膬 uniune european膬 a ap膬r膬rii; reaminte葯te c膬 adoptarea Busolei strategice a fost doar un punct de plecare, dar c膬 punerea sa 卯n aplicare r膬m芒ne indispensabil膬 葯i necesit膬 o actualizare pentru a reflecta obiectivele de descurajare 葯i de preg膬tire pentru ap膬rare;

12.听regret膬 reticen葲a Consiliului 葯i a statelor membre ale UE 卯n ceea ce prive葯te abordarea provoc膬rilor structurale profunde ale peisajului industrial european de ap膬rare 葯i lipsa de ambi葲ie 卯n ceea ce prive葯te cooperarea dintre for葲ele lor armate la nivelul UE; invit膬 statele membre s膬 卯葯i uneasc膬 for葲ele 葯i s膬 sprijine un salt calitativ c膬tre un cadru de ap膬rare foarte ambi葲ios 葯i cuprinz膬tor;

13.听salut膬, 卯n principiu, anun葲urile f膬cute de pre葯edinta Comisiei la 4听martie听2025 cu privire la ini葲iativa 鈥濺earmarea Europei鈥�; subliniaz膬, cu toate acestea, c膬 investi葲iile planificate ar trebui s膬 abordeze lipsa de cooperare 葯i coordonare 卯ntre statele membre, inclusiv m膬suri care s膬 garanteze interoperabilitatea deplin膬 葯i s膬 fac膬 din achizi葲iile publice comune o regul膬;

14.听卯ndeamn膬 Comisia, Vicepre葯edinta Comisiei/脦nalta Reprezentant膬 a Uniunii pentru afaceri externe 葯i politica de securitate (VP/脦R) 葯i statele membre s膬 utilizeze procesul C膬r葲ii albe pentru a defini un cadru cuprinz膬tor, compus cel pu葲in din urm膬toarele componente-cheie:

(a)听o descriere precis膬 a scenariilor 卯n care UE 葯i statele sale membre ar utiliza instrumente militare 葯i de securitate care includ cele mai recente evalu膬ri ale riscurilor 葯i amenin葲膬rilor 葯i care variaz膬 de la cele mai extreme situa葲ii militare p芒n膬 la gestionarea crizelor 卯n str膬in膬tate,

(b)听elemente ale unei doctrine militare care descriu 卯n detaliu misiunile militare legate de diferitele scenarii, inclusiv cooperarea cu NATO, 卯n special printr-o opera葲ionalizare mai precis膬 葯i exerci葲ii de rutin膬 pentru scenarii 卯n temeiul articolului 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea European膬 (TUE),

(c)听obiective militare principale revizuite 葯i adaptate, 卯n str芒ns膬 coordonare cu procesul NATO de planificare a ap膬r膬rii, precum 葯i o descriere precis膬 a cantit膬葲ii 葯i calit膬葲ii necesare a personalului militar, inclusiv a cerin葲elor de instruire 葯i a capacit膬葲ilor militare esen葲iale care sunt pe deplin sincronizate cu noul model al for葲elor NATO 卯n ceea ce prive葯te 葲膬rile NATO din UE, cum ar fi factorii de sprijin strategic, dar 葯i stocurile de muni葲ii, pentru a 卯ndeplini obiectivele actuale de generare de for葲e,

(d)听propuneri privind structurile de cooperare ale for葲elor armate care dep膬葯esc acordurile ad-hoc, cum ar fi grupurile de lupt膬 ale UE, inclusiv consolidarea Capacit膬葲ii de desf膬葯urare rapid膬 (RDC), factori de sprijin strategic cu echipaj multina葲ional (pe baza modelului sistemului aerian de avertizare 葯i control 鈥� AWACS) la nivelul UE 葯i unit膬葲i militare multina葲ionale permanente suplimentare cu capacit膬葲i suficiente pentru a asigura descurajarea 葯i ap膬rarea,

(e)听o descriere a parametrilor-cheie necesari pentru instituirea unei pie葲e unice a ap膬r膬rii eficiente 葯i competitive, care ar ajuta statele membre s膬 ating膬 obiectivele principale 卯n materie de capacit膬葲i necesare pentru preg膬tirea deplin膬 pentru ap膬rare 葯i s膬 echipeze alia葲ii no葯tri cei mai apropia葲i, cum ar fi Ucraina;

15.听subliniaz膬 c膬 UE trebuie s膬 adopte o abordare holistic膬 葯i orizontal膬 a securit膬葲ii 葯i ap膬r膬rii, 葲in芒nd seama de numeroasele provoc膬ri societale 葯i sistemice cu care se confrunt膬, cum ar fi schimb膬rile climatice; subliniaz膬 necesitatea unei evalu膬ri a impactului politicilor actuale 葯i viitoare ale UE pentru a afla cum pot sprijini mai bine securitatea 葯i ap膬rarea UE, inclusiv prin alte obiective strategice ale Uniunii, 卯n special tranzi葲ia c膬tre o economie verde, digital膬 葯i just膬;

16.听afirm膬 c膬 schimb膬rile geopolitice majore, amplificate de revenirea r膬zboaielor la scar膬 larg膬 卯n vecin膬tatea noastr膬, au amenin葲at 葯i continu膬 s膬 amenin葲e securitatea UE 葯i a cet膬葲enilor s膬i, c膬 statu-quo-ul nu este o op葲iune 葯i c膬, pentru a face fa葲膬 amenin葲膬rilor, UE 葯i statele sale membre trebuie s膬 fac膬 din cooperarea la nivelul UE a for葲elor lor armate 葯i a industriei lor de ap膬rare regula pentru a crea o uniune a ap膬r膬rii UE bazat膬 pe capacit膬葲i, care s膬 poat膬 dep膬葯i amenin葲膬rile 葯i atacurile la adresa securit膬葲ii UE;

17.听este ferm convins c膬 trebuie realizate progrese mai substan葲iale 卯n ceea ce prive葯te opera葲ionalizarea articolului 42 alineatul (7) din TUE 葯i c膬 este necesar un plan privind modul de opera葲ionalizare a acestei politici de solidaritate 卯n Cartea alb膬 cu privire la caracterul specific al politicii de securitate 葯i ap膬rare a anumitor state membre;

18.听insist膬 asupra necesit膬葲ii de a asigura o mai bun膬 cooperare 葯i coordonare lu芒nd act de voin葲a UE 葯i a Regatului Unit de a deveni parteneri mai apropia葲i 卯n materie de securitate; solicit膬 insistent crearea unui consiliu european de securitate care s膬 coordoneze ac葲iunile dintre 葲膬rile care 卯mp膬rt膬葯esc aceea葯i viziune 葯i care doresc s膬 devin膬 avangarda cooper膬rii 葯i integr膬rii europene 卯n domeniul ap膬r膬rii; solicit膬 ca acest consiliu european de securitate s膬 serveasc膬 drept temelie pentru o nou膬 uniune european膬 de ap膬rare, reunind statele membre 葯i partenerii strategici care 卯mp膬rt膬葯esc o viziune comun膬 卯n materie de securitate 葯i 卯ncredere reciproc膬;

19.听consider膬 c膬 documentele strategice, propunerile legislative 葯i studiile actuale, cum ar fi Busola strategic膬, strategia industrial膬 european膬 de ap膬rare 葯i raportul Niinist枚, ar trebui, 卯n cele din urm膬, s膬 inspire o viziune concret膬 葯i cuprinz膬toare pentru viitorul ap膬r膬rii europene, inclusiv obiective, 葲inte 葯i foi de parcurs specifice, care ar trebui s膬 constituie Cartea alb膬;

20.听solicit膬 UE s膬 coreleze mai bine instrumentele politicii de securitate 葯i ap膬rare comune (PSAC) cu instrumentele de securitate intern膬 葯i s膬 consolideze cooperarea civil-militar膬 cu dubl膬 utilizare la nivelul UE;

21.听sprijin膬 ferm numeroasele recomand膬ri bune formulate 卯n raportul Niinist枚; sprijin膬 pe deplin obiectivul raportului, care 鈥瀗u este de a limita nivelul nostru de preg膬tire la ceea ce este convenabil din punct de vedere politic鈥�, ci de a aborda ceea ce este necesar pentru a face fa葲膬 celor mai grave scenarii; insist膬 asupra importan葲ei viitoarei strategii a Uniunii 卯n materie de preg膬tire pentru a plasa UE pe calea unei preg膬tiri cuprinz膬toare, inclusiv o defini葲ie a func葲iilor societale 葯i guvernamentale vitale la nivelul UE, elaborarea unor cerin葲e de baz膬 卯n materie de preg膬tire la nivelul UE pentru aceste func葲ii 葯i asigurarea coeren葲ei planurilor sectoriale de criz膬 la nivelul UE; recomand膬, 卯n special, recomand膬rile raportului Niinist枚 care vizeaz膬 capacitarea cet膬葲enilor pentru a face s膬 func葲ioneze rezilien葲a societ膬葲ii, inspirate de conceptul finlandez de ap膬rare total膬;

22.听solicit膬 UE s膬 elaboreze o evaluare a riscurilor la nivelul UE pentru a identifica amenin葲膬rile transsectoriale 葯i riscurile cu care se confrunt膬 UE 卯n ansamblu 葯i sprijin膬 integrarea principiului 鈥瀙reg膬tirii integrate鈥� 卯n 卯ntreaga UE; insist膬 asupra necesit膬葲ii de a elabora un 鈥瀋ontrol de securitate 葯i preg膬tire鈥� obligatoriu pentru viitoarele evalu膬ri ale impactului 葯i 鈥瀟este de rezisten葲膬鈥� pentru legisla葲ia actual膬, astfel cum propune raportul Niinist枚; consider膬 c膬 este necesar s膬 se evalueze dac膬 exist膬 provoc膬ri specifice care submineaz膬 finalizarea la timp a proiectelor identificate ca fiind esen葲iale pentru descurajarea militar膬 eficace 葯i desf膬葯urarea rapid膬 a resurselor pe flancul estic pentru situa葲ii de urgen葲膬 militar膬;

23.听invit膬 Comisia 葯i statele membre s膬 analizeze fezabilitatea unui act de preg膬tire al UE pentru a alinia eforturile UE cu cele na葲ionale, atunci c芒nd este posibil;

24.听solicit膬 UE 葯i statelor membre s膬 instituie 葯i s膬 desf膬葯oare un exerci葲iu cuprinz膬tor de preg膬tire la nivelul UE pentru a testa procesul decizional la nivel 卯nalt 葯i coordonarea opera葲ional膬;

25.听solicit膬 ca PSAC s膬 fie ghidat膬 de o abordare centrat膬 pe securitatea uman膬 葯i s膬 fie angajat膬 卯n Agenda privind femeile, pacea 葯i securitatea; subliniaz膬 importan葲a altor cadre multilaterale dedicate eforturilor de a construi un viitor pa葯nic 葯i stabil;

26.听invit膬 statele membre s膬 ac葲ioneze pentru eliminarea regulii unanimit膬葲ii 卯n politica extern膬 葯i de securitate 卯n cadrul Consiliului; solicit膬 modificarea articolului 46 alineatul (6) din TUE pentru a permite votul cu majoritate calificat膬 卯n locul unanimit膬葲ii 卯n gestionarea cooper膬rii structurate permanente, cu excep葲ia deciziilor care conduc la crearea de misiuni sau opera葲iuni militare cu mandat executiv 卯n cadrul PSAC, pentru care trebuie men葲inut膬 unanimitatea;

27.听propune consolidarea rolului de supraveghere 葯i control al Parlamentului, 卯n conformitate cu extinderea rolului UE 卯n domeniul ap膬r膬rii, inclusiv prin acte delegate pentru programele de lucru ale programelor 葯i instrumentelor industriale de ap膬rare actuale 葯i viitoare, care ar permite controlul punerii lor 卯n aplicare, 卯n special priorit膬葲ile stabilite de Comisie 卯n ceea ce prive葯te proiectele privind capacit膬葲ile prioritare; solicit膬 numirea unui reprezentant al Parlamentului 卯n noul comitet pentru preg膬tirea industrial膬 卯n domeniul ap膬r膬rii propus 卯n EDIP care, 卯n prezent, nu prevede niciun reprezentant;

28.听consider膬 c膬 UE trebuie s膬 卯n葲eleag膬 clar care este decalajul real dintre obiectivele 卯n materie de capacit膬葲i 葯i capacit膬葲ile de ap膬rare ale statelor membre; subliniaz膬 necesitatea de a intensifica produc葲ia industriei de ap膬rare, precum 葯i de a dispune de unit膬葲i de produc葲ie permanent preg膬tite pentru a r膬spunde atacurilor str膬ine sau nevoilor specifice ale partenerilor s膬i strategici;

29.听consider膬 c膬 analizele periodice ale amenin葲膬rilor reprezint膬 o necesitate absolut膬 葯i propune sincronizarea ciclului lor de planificare cu analize periodice similare ale amenin葲膬rilor 卯n cadrul NATO 葯i ale principalilor parteneri din afara NATO;

30.听卯葯i reitereaz膬 apelul de a consolida cooperarea UE-NATO pentru a construi o NATO mai european膬, 卯n special prin alinierea deplin膬 a Busolei strategice a UE 葯i a conceptului strategic al NATO, a Planului de dezvoltare a capacit膬葲ilor UE 葯i a obiectivelor de capacit膬葲i ale Procesului de planificare a ap膬r膬rii al NATO, cu excep葲ia domeniilor 卯n care exist膬 interese speciale clare doar pentru UE; propune numirea unui reprezentant permanent al UE 卯n cadrul NATO, inclusiv 卯n cadrul comitetului militar pentru schimbul de informa葲ii 葯i opera葲iunile militare respective;

31.听solicit膬 UE s膬 abordeze lacunele 葯i deficien葲ele critice 卯n materie de capacit膬葲i de ap膬rare 葯i s膬 卯葯i concentreze eforturile asupra unor proiecte specifice de interes european comun care sunt prea costisitoare pentru a fi achizi葲ionate de un singur stat membru, 卯n special factorii de sprijin strategic strategici, dar 葯i stocurile mari de echipamente critice, pentru a oferi o valoare ad膬ugat膬 real膬 a UE, care ar putea fi achizi葲ionate 葯i gestionate 卯n comun 卯ntr-un cadru al UE prin intermediul unui instrument special extrabugetar; propune, 卯n special, crearea urm膬toarelor capacit膬葲i:

(a)听sisteme integrate de ap膬rare aerian膬 葯i de atac cu raz膬 lung膬 de ac葲iune, 卯n mod optim prin coordonarea dezvolt膬rii 卯n curs a ini葲iativei ESSI (European Sky Shield Initiative) cu ELSA (European Long Range Strike Approach),

(b)听suprimarea sistemelor de ap膬rare a aerului inamice (SEAD);

(c)听for葲a de drone multitip (RPAS);

(d)听r膬zboi electronic;

(e)听sisteme cibernetice defensive 葯i ofensive;

(f)听AWACS, realimentare aerian膬 葯i transport pe distan葲e lungi;

(g)听capacit膬葲i de comand膬, control, comunica葲ii 葯i computere (C4) 葯i de informa葲ii, supraveghere 葯i recunoa葯tere (ISR) 葯i resurse spa葲iale esen葲iale pentru alert膬 timpurie, naviga葲ie, observare 葯i comunicare;

(h)听sistemul principal de lupt膬 la sol (MGCS);

(i)听viitorul sistem de aeronave de lupt膬 (FCAS);

32.听卯ndeamn膬 UE 葯i statele membre s膬 treac膬 de la o 鈥瀉bordare bazat膬 pe flux鈥� la o 鈥瀉bordare bazat膬 pe stocuri鈥�, cu obiective obligatorii pentru echipamentele critice de ap膬rare; subliniaz膬 necesitatea de a asigura furnizarea sustenabil膬 din punct de vedere social 葯i ecologic a materiilor prime relevante 葯i de a pune 卯n aplicare politici pentru a elimina lacunele dintre produc葲ie 葯i pia葲a for葲ei de munc膬; subliniaz膬 necesitatea urgent膬 de a face ca produc葲ia 葯i stocarea muni葲iei 葯i a altor produse din domeniul ap膬r膬rii s膬 devin膬 mai relevante pentru securitate prin elaborarea de planuri privind modalitatea de a avea o re葲ea mai descentralizat膬 葯i mai rezilient膬 葯i stocuri comune bazate pe 鈥瀝ezerve de preg膬tire鈥� 卯n regiunile care se confrunt膬 cu un nivel mai ridicat de amenin葲are 葯i cu posibilitatea unui r膬zboi conven葲ional la scar膬 larg膬;

33.听solicit膬 UE s膬 卯葯i adapteze de urgen葲膬 instrumentele la noile realit膬葲i prin conceperea unei capacit膬葲i administrative care s膬 ac葲ioneze mult mai rapid atunci c芒nd se confrunt膬 cu r膬zboaie sau cu alte crize la scar膬 larg膬; subliniaz膬 c膬 acest lucru poate fi realizat prin elaborarea 葯i instituirea de norme obligatorii, care pot fi declan葯ate 卯n situa葲ii de urgen葲膬 pentru a accelera procedurile administrative 葯i juridice, 葯i prin luarea de m膬suri 卯n partea furnizorului din lan葲ul de aprovizionare, pentru producerea 葯i livrarea rapid膬 de bunuri militare sau construirea de proiecte de infrastructur膬 pentru mobilitatea european膬, considerate ca fiind esen葲iale pentru ap膬rare;

34.听卯ndeamn膬 UE s膬 ia m膬suri imediate pentru a pune 卯n comun resursele 葯i expertiza 卯n domeniul securit膬葲ii cibernetice, recunosc芒nd c膬 statele membre individuale se confrunt膬 cu capacit膬葲i limitate 卯n acest domeniu; pledeaz膬 ferm pentru dezvoltarea unei abord膬ri europene unificate a for葲elor cibernetice; insist膬, de asemenea, asupra cre膬rii rapide a unor capacit膬葲i cibernetice europene comune pentru a aborda 卯n mod eficace provoc膬rile comune cu care se confrunt膬 toate statele membre 卯n peisajul amenin葲膬rilor care evolueaz膬 rapid, consolid芒nd astfel rezilien葲a colectiv膬 葯i autonomia strategic膬 a UE 卯n domeniul digital;

35.听solicit膬 UE s膬 utilizeze Cartea alb膬 pentru a descrie un plan care contribuie la eliminarea obstacolelor normative na葲ionale inutile care 卯ncetinesc mobilitatea militar膬, f膬r膬 a submina securitatea public膬; consider膬 c膬 defini葲ia mobilit膬葲ii militare ar trebui s膬 se aplice infrastructurilor cu dubl膬 utilizare care acoper膬 toate aspectele logistice ale mobilit膬葲ii 葯i c膬, pentru proiectele cu dubl膬 utilizare, ar trebui aplicate 卯n mod corespunz膬tor criterii adecvate 卯n ceea ce prive葯te dispozi葲iile de finan葲are, 卯n special la nivelul UE; subliniaz膬 necesitatea unor investi葲ii semnificative 卯n infrastructurile de mobilitate militar膬 pentru a m膬ri capacit膬葲ile de transport aerian de marf膬, taberele, depozitele, porturile, platformele aeriene, maritime 葯i feroviare, c膬ile ferate, terminalele feroviare, c膬ile navigabile, drumurile 葯i podurile;

36.听卯葯i reitereaz膬 sprijinul deplin pentru Capacitatea de desf膬葯urare rapid膬 (CDR), astfel 卯nc芒t aceasta s膬 ating膬 o capacitate opera葲ional膬 deplin膬 cel t芒rziu la jum膬tatea anului 2025, cu cel pu葲in 5听000听de solda葲i disponibili pentru sarcini de salvare 葯i evacuare, opera葲iuni ini葲iale de intrare 葯i stabilizare sau consolidarea temporar膬 a misiunilor; propune modernizarea CDR prin transformarea acesteia 卯ntr-o for葲膬 multina葲ional膬 permanent膬 cu factori de sprijin strategic 葯i comand膬 葯i control proprii, 卯nv膬葲芒nd din experien葲a e葯uat膬 a grupurilor de lupt膬 ad-hoc ale UE;

37.听invit膬 VP/脦R s膬 lanseze o discu葲ie cu statele membre pentru a crea unit膬葲i multina葲ionale permanente suplimentare pentru a r膬spunde evolu葲iei peisajului amenin葲膬rilor la adresa UE de la decizia de a crea CDR, 卯n special av芒nd 卯n vedere recenta apropiere 卯ntre Trump 葯i Putin 葯i declara葲iile privind Groenlanda, care au sporit nevoia de descurajare 葯i ap膬rare european膬 eficace pentru a face fa葲膬 celor mai extreme situa葲ii militare;

38.听propune consolidarea actualului Eurocorps 葯i transformarea acestuia 卯ntr-un corp multina葲ional cu factori de sprijin strategic 葯i comand膬 葯i control proprii, la care brig膬zile na葲ionale pot fi ata葯ate permanent cu echipamente standardizate 葯i achizi葲ionate 卯n comun; subliniaz膬 c膬 un astfel de corp european multina葲ional poate permite statelor membre mai mici s膬 卯葯i 卯ndeplineasc膬 obiectivele actuale de generare de for葲膬, s膬 ofere industriei cerere agregat膬 prin comenzi de echipamente standardizate 葯i la scar膬 larg膬 葯i s膬 ofere UE propria capacitate axat膬 pe descurajare 葯i ap膬rare, inclusiv pentru 葲膬rile candidate;

39.听propune crearea unor factori de sprijin strategic echipa葲i 葯i de葲inu葲i 卯n comun la nivelul UE, pe baza modelului AWACS al NATO, care sunt prea costisitori pentru fiecare stat membru 卯n parte 葯i importan葲i pentru securitatea UE 卯n ansamblu;

40.听solicit膬 transformarea Comandamentului european de transport aerian 卯ntr-o 鈥瀎lot膬 aerian膬 a UE de r膬spuns 卯n situa葲ii de criz膬鈥�, care s膬 cuprind膬 aeronave militare de transport de葲inute la nivel european 葯i puse la dispozi葲ia statelor membre pentru desf膬葯urarea de echipamente sau trupe, evacu膬ri de urgen葲膬 sau misiuni de securitate civil膬;

41.听卯葯i reitereaz膬 apelul ca Capacitatea militar膬 de planificare 葯i conducere (MPCC) s膬 beneficieze de spa葲ii 葯i personal adecvate, de planificare, comand膬 葯i control sporite 葯i de sisteme eficace de comunicare 葯i informare;

42.听solicit膬 ca un concept mai ambi葲ios pentru instruirea militar膬 葯i elementele relevante de planificare, comand膬 葯i control la nivelul UE s膬 fac膬 parte din planul de ac葲iune al c膬r葲ii albe, cum ar fi o MPCC complet echipat膬 葯i dotat膬 cu personal corespunz膬tor; consider膬 c膬 UE trebuie s膬 extind膬 instruirea for葲elor ucrainene 卯n conformitate cu nevoile Ucrainei, pentru a sprijini un nivel mai ridicat de coordonare opera葲ional膬 卯ntre unit膬葲i, pentru a avea cea mai eficace instruire militar膬 cu putin葲膬 葯i pentru a crea condi葲ii pentru ca for葲ele armate europene s膬 卯nve葲e din experien葲a armatei ucrainene;

43.听卯ndeamn膬 statele membre ale UE s膬 decid膬 asupra unei viziuni unitare 葯i clare pe termen mediu 葯i lung pentru industria european膬 de ap膬rare, menit膬 s膬 contribuie la 卯ndeplinirea obiectivelor principale 卯n materie de capabilit膬葲i;

44.听subliniaz膬 nevoia urgent膬 de a schimba modul 卯n care sunt puse 卯n aplicare programele industriale de ap膬rare 卯n 卯ntreaga UE; consider膬 c膬 este extrem de important s膬 se sincronizeze programele lor de lucru cu obiectivele principale revizuite pentru a se putea concentra asupra lacunelor celor mai urgente 葯i importante din punct de vedere militar 卯n materie de capabilit膬葲i; subliniaz膬 importan葲a dep膬葯irii unei distribuiri foarte largi a resurselor financiare limitate 葯i necesitatea de a preveni orice noi 鈥瀞urse duble de aprovizionare鈥� sau suprapuneri similare la nivelul UE care s-ar ad膬uga unui num膬r mare de suprapuneri 卯n Europa 葯i ratei sc膬zute de eficien葲膬 a bazei industriale de ap膬rare, care este 卯nc膬 fragmentat膬;

45.听eviden葲iaz膬 c膬 trebuie m膬rite capacit膬葲ile 葯i resursele 葯i c膬 fragmentarea pie葲ei ap膬r膬rii trebuie eliminat膬 prin crearea unei pie葲e unice pentru ap膬rare, 卯n care s膬 se aplice norme comune obligatorii care s膬 garanteze concuren葲a loial膬 葯i interoperabilitatea deplin膬 a produselor din domeniul ap膬r膬rii; 卯mp膬rt膬葯e葯te opinia exprimat膬 卯n raportul lui Mario Draghi privind viitorul competitivit膬葲ii europene, potrivit c膬reia UE trebuie s膬 stimuleze urgent competitivitatea 卯n acest sector prin diverse mijloace, cum ar fi fuziunile (inspirate de cele mai bune practici, cum ar fi cea a Airbus) 葯i o mai mare concuren葲膬 卯ntre firmele de ap膬rare ancorate 卯n mod tradi葲ional la nivel na葲ional, 葯i s膬 decid膬 cu privire la stimulentele direc葲ionate c膬tre industria de ap膬rare a UE pentru investi葲ii publice 葯i private suficient de mari 卯n securitate 葯i ap膬rare;

46.听consider膬 c膬 cartea alb膬 ar trebui s膬 se bazeze pe Strategia privind industria european膬 de ap膬rare (EDIS), 卯n special pe EDIP, 葯i s膬 dezvolte, de asemenea, un concept pentru un plan de urgen葲膬 pentru cooperare economic膬 卯n timp de r膬zboi, pentru a preg膬ti sprijinul reciproc 卯n cazul unor crize de securitate la scar膬 larg膬 葯i pentru a aprofunda comunicarea economic膬 卯n timpul r膬zboiului pentru a oferi alerte timpurii cu privire la amenin葲膬rile dure, hibride 葯i cibernetice;

47.听subliniaz膬 c膬 o pia葲膬 european膬 unic膬 a ap膬r膬rii este o prioritate, deoarece fragmentarea 葯i lipsa competitivit膬葲ii afecteaz膬 capacitatea UE de a-葯i asuma o mai mare responsabilitate 卯n calitate de furnizor de securitate; regret膬 c膬 nici programele industriale de ap膬rare ale UE, nici cre葯terea bugetelor na葲ionale de ap膬rare nu au condus la o cre葯tere brusc膬 a cooper膬rii industriale 卯n domeniul ap膬r膬rii la nivelul UE, ceea ce ar fi permis statelor membre s膬 卯葯i ating膬 propriile obiective de cooperare pentru 2007, astfel cum au fost stabilite 卯n cadrul Agen葲iei Europene de Ap膬rare (AEA); reaminte葯te nivelurile sc膬zute persistente ale colabor膬rii europene 卯ncep芒nd cu 24听februarie听2022, care, pentru cercetare 葯i dezvoltare au fost de 14听% 卯n 2022 葯i 6听% 卯n 2023, iar pentru achizi葲iile publice comune de 18听% 卯n 2023, 卯n timp ce AEA nu a fost 卯n m膬sur膬 s膬 furnizeze date pentru 2023 (dar a subliniat c膬 a existat o 鈥灻畁cetinire temporar膬鈥�); subliniaz膬 necesitatea urgent膬 de a analiza motivele refuzului statelor membre de a utiliza cooperarea la nivelul UE 葯i de a o considera principalul instrument pentru investi葲iile 卯n domeniul ap膬r膬rii;

48.听sprijin膬 ferm ideea potrivit c膬reia cooperarea la nivelul UE trebuie s膬 devin膬 regul膬 卯n sectorul industrial european al ap膬r膬rii 葯i c膬 este necesar膬 angajarea 卯n obiective numerice concrete de cooperare, astfel cum sunt prezentate 卯n EDIS, care s膬 se axeze 卯n special pe achizi葲iile publice comune (cel pu葲in 40听% p芒n膬 卯n 2030), pe comer葲ul intra-UE (cel pu葲in 35听% p芒n膬 卯n 2030) 葯i pe achizi葲iile publice de produse din domeniul ap膬r膬rii fabricate 卯n UE (cel pu葲in 50听% p芒n膬 卯n 2030 葯i 60听% p芒n膬 卯n 2035);

49.听卯ndeamn膬 Comisia 葯i Consiliul s膬 abordeze dubla provocare a produc葲iei comune de echipamente militare 葯i a utiliz膬rii efective a acestora 卯n toate statele membre; solicit膬 o strategie cuprinz膬toare pentru a garanta o interoperabilitate mai mare prin promovarea standardelor civile 葯i militare convenite, cum ar fi acordurile de standardizare ale NATO, 卯n cadrul programelor industriale de ap膬rare ale UE; solicit膬 angajamentul de a lega finan葲area instrumentelor actuale 葯i viitoare de standardizarea 葯i convergen葲a certific膬rii de c膬tre statele membre ale NATO 葯i de a spori precizia standardelor actuale; invit膬 Comisia s膬 prezinte planuri concrete pentru a dep膬葯i obstacolele din calea interoperabilit膬葲ii 葯i pentru a asigura utilizarea eficient膬 a echipamentelor produse 卯n comun de c膬tre toate statele membre participante;

50.听insist膬 asupra importan葲ei proiectelor europene de interes comun 卯n domeniul ap膬r膬rii, astfel cum sunt prezentate 卯n EDIP, care sunt esen葲iale pentru nivelul de preg膬tire al ap膬r膬rii europene; consider膬 c膬 acestea ar trebui s膬 sprijine capacit膬葲ile industriale 葯i tehnologice care stau la baza priorit膬葲ilor comune 卯n materie de capabilit膬葲i 葯i care nu pot fi puse 卯n aplicare singure, cum ar fi factorii determinan葲i strategici; propune ca, pe baza obiectivelor principale ale capabilit膬葲ilor, comisarul pentru ap膬rare s膬 creeze un 鈥瀙lan de rezultate鈥� clar, care s膬 enumere obiective cuantificate relevante nu numai pentru factorii determinan葲i strategici, ci 葯i pentru cele mai critice nevoi de echipamente la scar膬 larg膬, cum ar fi MGCS, FCAS, ESSI 葯i ELSA, care ar urma s膬 fie apoi achizi葲ionate 葯i men葲inute 卯n comun pe parcursul 卯ntregului ciclu de via葲膬 al produsului, pentru a realiza economii de scar膬 葯i interoperabilitate 卯n modul cel mai eficace 葯i mai rapid;

51.听consider膬 c膬 o industrie european膬 de ap膬rare competitiv膬 葯i rezilient膬 va duce 葯i la o restructurare a peisajului industrial, inclusiv prin fuziuni, ceea ce ar reduce 葯i num膬rul de programe paralele care risipesc resurse financiare 葯i ar duce la o mai bun膬 distribu葲ie regional膬 a locurilor de produc葲ie; consider膬 c膬 politicile noastre de ap膬rare ar trebui s膬 卯ncurajeze dezvoltarea centrelor de excelen葲膬 ale UE, inclusiv 卯n conformitate cu criteriile descentraliz膬rii, securit膬葲ii 葯i rezilien葲ei; subliniaz膬 nevoia de a stimula masiv 卯ntreprinderile nou-卯nfiin葲ate, 卯ntreprinderile 卯n curs de extindere 葯i IMM-urile din sector, ca o prioritate 葯i ca element structural al sec葲iunii din cartea alb膬 referitoare la pia葲a unic膬 a ap膬r膬rii; eviden葲iaz膬 c膬, pentru actorii consacra葲i sau sistemici din sectorul ap膬r膬rii, investi葲iile publice ar trebui s膬 fie 卯nso葲ite de garan葲ii suplimentare pentru a se asigura c膬 banii publici sunt reinvesti葲i 葯i nu sunt utiliza葲i pentru a genera profituri pentru ac葲ionarii lor, cum ar fi prin impozitele pe profitul excep葲ional;

52.听propune crearea unor clustere europene regionale EDTIB care s膬 reuneasc膬 instala葲iile de cercetare, dezvoltare, produc葲ie 葯i 卯ntre葲inere pentru a crea economii de scar膬 regionale 葯i domenii de interes pentru specializarea tehnologic膬; solicit膬 ca aceste clustere s膬 fie r膬sp芒ndite strategic 卯n 卯ntreaga UE pentru a permite continuarea produc葲iei 卯n perioade de criz膬 葯i pentru a distribui mai uniform oportunit膬葲ile economice pentru IMM-uri 葯i statele membre cu industrii de ap膬rare relativ mici; cere ca aceste clustere s膬 fie aliniate la propunerea EDIP privind structura pentru un program european de armament;

53.听solicit膬 o mai mare coeren葲膬 卯n sprijinirea 卯ntreprinderilor prin reducerea sarcinilor administrative inutile 葯i a birocra葲iei 葯i prin asigurarea unui acces mult mai u葯or pentru 卯ntreprinderile cu capitalizare mic膬 葯i medie din sectorul ap膬r膬rii;

54.听cere crearea unei strategii cuprinz膬toare pentru a valorifica instrumentele actuale, cum ar fi Mecanismul de capitaluri proprii 卯n domeniul ap膬r膬rii 葯i noile ini葲iative, cum ar fi Fondul EDIP pentru accelerarea transform膬rii lan葲urilor de aprovizionare 卯n sectorul ap膬r膬rii; solicit膬 angajamente concrete pentru a cre葯te cuantumul finan葲膬rii per IMM, asigur芒nd 卯n acela葯i timp transparen葲a 葯i responsabilitatea; cere s膬 se pun膬 卯n aplicare mecanisme solide de monitorizare pentru a se asigura c膬 fondurile stimuleaz膬 inovarea 葯i competitivitatea 卯n r芒ndul IMM-urilor f膬r膬 a denatura pia葲a; solicit膬, 卯n plus, s膬 se raporteze periodic cu privire la impactul 葯i eficacitatea acestor instrumente financiare 卯n sprijinirea 卯ntreprinderilor nou-卯nfiin葲ate 葯i a IMM-urilor din industria de ap膬rare 葯i din sectorul produselor cu dubl膬 utilizare;

55.听invit膬 Comisia s膬 conceap膬 un succesor al Fondului european de ap膬rare (FEA), care s膬 sprijine cercetarea 葯i inovarea comune de-a lungul 卯ntregului lan葲 de aprovizionare 葯i s膬 stabileasc膬 condi葲iile pentru a gestiona provoc膬rile tehnologice 葯i a oferi solu葲ii europene la principalele lacune 卯n materie de capabilit膬葲i; solicit膬 卯nfiin葲area unei agen葲ii a Comisiei cu un accent special pe cercetare 葯i dezvoltare cu poten葲ial de dubl膬 utilizare, inspir芒ndu-se din Agen葲ia SUA pentru proiecte de cercetare avansat膬 卯n domeniul ap膬r膬rii; subliniaz膬 c膬 trebuie s膬 se pun膬 un accent puternic pe sprijinul la nivelul UE pentru tehnologia cea mai disruptiv膬 葯i inovatoare prin crearea unui centru de accelerare pentru cercetarea, dezvoltarea 葯i testarea unor noi tehnologii revolu葲ionare de ap膬rare, care ar contribui, de asemenea, la competitivitatea economic膬, reunind industria, guvernele 葯i comunitatea de exper葲i; eviden葲iaz膬 c膬 aceast膬 organiza葲ie ar trebui s膬 promoveze o cultur膬 a asum膬rii de riscuri 葯i s膬 fie foarte flexibil膬 prin concep葲ie; propune, ca un prim pas, ca alocarea de fonduri s膬 se concentreze pe un num膬r limitat de proiecte critice, inclusiv pe capabilit膬葲i de ap膬rare decarbonizate 葯i pe noi capacit膬葲i de descurajare;

56.听solicit膬 consolidarea rezilien葲ei energetice 葯i a dimensiunii legate de tranzi葲ia climatic膬 葯i de mediu 卯n cadrul succesorului FEA, precum 葯i imunizarea la schimb膬rile climatice 葯i decarbonizarea (acoperind at芒t adaptarea, c芒t 葯i atenuarea) ap膬r膬rii UE 卯ncep芒nd cu momentul conceperii 葯i 卯n cadrul celor cinci dimensiuni: opera葲ional膬, planificarea 葯i dezvoltarea capabilit膬葲ilor, implicarea mai multor p膬r葲i interesate, guvernan葲a 葯i cercetarea 葯i dezvoltarea, 卯n beneficiul performan葲ei capabilit膬葲ilor militare, al rezilien葲ei for葲elor armate 葯i, prin urmare, al competitivit膬葲ii EDTIB;

57.听este profund convins c膬 instrumentele de la nivelul UE ar trebui s膬 acorde prioritate IMM-urilor 葯i 卯ntreprinderilor nou-卯nfiin葲ate din sectorul produselor cu dubl膬 utilizare 葯i al ap膬r膬rii 葯i s膬 m膬reasc膬 foarte mult sprijinul acordat acestora; subliniaz膬 nevoia de a sprijini IMM-urile 葯i 卯ntreprinderile nou-卯nfiin葲ate s膬 introduc膬 pe pia葲膬 prototipuri testate cu succes, inclusiv s膬-葯i extind膬 produc葲ia; subliniaz膬 c膬 trebuie s膬 se elimine deficitul actual de finan葲are 卯n ceea ce prive葯te aceste m膬suri importante care ar consolida EDTIB, inclusiv 卯n str芒ns膬 cooperare cu baza industrial膬 tehnologic膬 葯i de ap膬rare ucrainean膬;

58.听insist膬 asupra necesit膬葲ii de a elimina barierele din calea intr膬rii pe pia葲膬 a produselor din domeniul ap膬r膬rii 卯n 卯ntreaga UE prin revizuirea directivelor privind transferul de produse din domeniul ap膬r膬rii 葯i achizi葲iile publice 卯n domeniul ap膬r膬rii; invit膬 Comisia s膬 propun膬 ac葲iuni pentru un acces mai bun pe pia葲膬, o cooperare transfrontalier膬 mai bun膬 葯i o securitate mai mare a aprovizion膬rii, inclusiv prin armonizarea politicilor na葲ionale de export;

59.听subliniaz膬 c膬 trebuie s膬 se dezvolte o politic膬 eficace 卯n domeniul armamentului la nivelul UE, care s膬 includ膬 instituirea unei dimensiuni comerciale externe func葲ionale 葯i eficace care s膬 vizeze sprijinirea partenerilor care se confrunt膬 cu amenin葲膬ri din partea regimurilor autoritare agresive 葯i s膬 卯mpiedice livr膬rile de arme c膬tre regimuri agresive nedemocratice 葯i regimuri care le utilizeaz膬 ilegal, astfel cum au fost evaluate 卯n temeiul dreptului interna葲ional relevant 卯n domeniul drepturilor omului 葯i al dreptului umanitar, 卯n conformitate cu cele opt criterii actuale din Pozi葲ia comun膬 a Consiliului privind exporturile de arme[2]; subliniaz膬 c膬 trebuie s膬 se dep膬葯easc膬 interpretarea foarte restrictiv膬 葯i na葲ional膬 a articolului听346 din Tratatul privind func葲ionarea Uniunii Europene (TFUE) 卯n acest sens;

60.听invit膬 statele membre s膬 participe activ la un mecanism de ordonare a priorit膬葲ilor pentru produc葲ia de ap膬rare, care s膬 se bazeze pe cartografierea capabilit膬葲ilor de securitate 葯i ap膬rare pentru a contribui la prioritizarea comenzilor, a contractelor 葯i a recrut膬rii de angaja葲i 卯n situa葲ii de urgen葲膬;

61.听este ferm convins c膬 o preferin葲膬 european膬 trebuie s膬 fie piatra de temelie a politicilor UE legate de pia葲a european膬 a ap膬r膬rii, ca un imperativ strategic menit s膬 protejeze know-how-ul european; subliniaz膬 c膬 principiul preferin葲ei europene trebuie s膬 se reflecte 卯n reglement膬rile UE 卯n domeniul ap膬r膬rii 卯n criterii de eligibilitate clare 葯i lipsite de ambiguitate; subliniaz膬, cu toate acestea, c膬 excep葲iile pentru contingen葲ele militare de urgen葲膬 葯i proiectele critice pentru asigurarea preg膬tirii 卯n domeniul ap膬r膬rii ar trebui integrate 卯n aceste criterii;

62.听solicit膬 un instrument de r膬spuns 卯n situa葲ii de criz膬 pentru asigurarea suveranit膬葲ii europene, bazat pe modelul Legii SUA privind produc葲ia 卯n domeniul ap膬r膬rii, astfel 卯nc芒t UE s膬 dispun膬 de un instrument care s膬 poat膬 fi activat pentru a reac葲iona rapid la nevoile de urgen葲膬 pe timp de r膬zboi sau de criz膬; solicit膬 ca un astfel de instrument s膬 includ膬 urm膬toarele componente-cheie:

(a)听achizi葲ii publice comune de produse specifice din domeniul ap膬r膬rii;

(b)听acordarea de prioritate furniz膬rii de materiale critice 葯i comenzilor specifice pentru lan葲uri de aprovizionare specifice, cum ar fi muni葲iile de artilerie;

(c)听accelerarea procedurilor administrative 葯i juridice pentru deplasarea echipamentelor militare 葯i a trupelor 葯i, acolo unde este posibil, construirea de proiecte (de infrastructur膬) critice pentru mobilitatea militar膬 sau alte domenii prioritare de preg膬tire militar膬, evit芒nd 卯n acela葯i timp eludarea dispozi葲iilor privind protec葲ia mediului 葯i consolid芒nd garan葲iile necesare;

63.听regret膬 lipsa de voin葲膬 a statelor membre de a investi 卯n cooperarea la nivelul UE 葯i le 卯ndeamn膬 s膬 ating膬 obiectivele UE 卯n materie de securitate 葯i ap膬rare; subliniaz膬 c膬 costul lipsei de preg膬tire pentru situa葲iile militare extreme ar fi mai mare dec芒t costul preg膬tirii decisive a UE; reaminte葯te c膬 cheltuielile agregate pentru ap膬rare ale UE sunt insuficiente 葯i c膬 foarte pu葲ine cheltuieli na葲ionale pentru ap膬rare sunt coordonate sau chiar puse 卯n comun cu alte state membre sau investite 卯n proiecte europene de colaborare; solicit膬 UE 葯i statelor membre s膬 colaboreze 葯i s膬 convin膬 asupra unor m膬suri 葯i mijloace concrete pentru investi葲ii publice 葯i private pe termen scurt 葯i lung;

64.听constat膬 c膬, potrivit Pre葯edintei Comisiei, deficitul de cheltuieli pentru ap膬rare se ridic膬 卯n prezent la 500听de miliarde听EUR pentru urm膬torul deceniu, dar c膬, dac膬 UE trebuie s膬 卯葯i dezvolte propriile capabilit膬葲i militare, exper葲ii estimeaz膬 c膬 aceast膬 sum膬 va trebui s膬 creasc膬 semnificativ; subliniaz膬 c膬 bugetul UE nu poate acoperi singur aceast膬 lacun膬, dar are un rol important de jucat;

65.听subliniaz膬 c膬 cre葯terea investi葲iilor 卯n ap膬rare nu ar trebui s膬 concureze cu alte priorit膬葲i de investi葲ii publice, inclusiv cu cheltuielile sociale, coeziunea teritorial膬 葯i tranzi葲ia climatic膬, care sunt toate relevante pentru securitatea noastr膬 european膬; reitereaz膬 c膬 cea mai eficient膬 modalitate de a men葲ine astfel de priorit膬葲i este de a elibera noi investi葲ii pentru ap膬rare, mai degrab膬 dec芒t de a reorienta finan葲area deja alocat膬; reaminte葯te, de asemenea, c膬 orient膬rile 卯n materie de finan葲are ar trebui s膬 fie ancorate 卯ntr-o abordare a rezilien葲ei la nivelul 卯ntregii societ膬葲i 葯i, prin urmare, trebuie s膬 fie sprijinite pe scar膬 larg膬 de cet膬葲enii europeni 葯i c膬 acest sprijin trebuie s膬 fie sustenabil pe termen lung;

66.听se opune oric膬rei propuneri care vizeaz膬 reorientarea fondurilor politicii de coeziune de la obiectivele lor pe termen lung 葯i reaminte葯te c膬 numai 卯nt膬rirea structurii sociale 葯i economice a Europei 葯i reducerea disparit膬葲ilor teritoriale vor contribui la dezvoltarea echilibrat膬 葯i la stabilitatea tuturor regiunilor UE 葯i, 卯n cele din urm膬, vor consolida capacitatea UE de a se ap膬ra 卯mpotriva dezinform膬rii 葯i a influen葲ei str膬ine;

67.听sprijin膬 anun葲ul Pre葯edintei Comisiei de a crea un nou instrument financiar al UE pentru a ajuta statele membre s膬 卯葯i majoreze cheltuielile pentru ap膬rare prin 卯mprumuturi sprijinite de bugetul UE; ia act de inten葲ia de a institui un astfel de nou instrument 卯n temeiul articolului听122 din TFUE; reaminte葯te c膬, de葯i Instrumentul de redresare al UE, care a alocat fonduri 卯mprumutate diferitelor programe ale UE, a fost instituit printr-un regulament al Consiliului 卯n temeiul articolului听122 din TFUE, diverse programe ale UE c膬rora le-au fost alocate resursele, inclusiv Mecanismul de redresare 葯i rezilien葲膬, au fost adoptate prin 鈥瀋odecizie鈥�, 卯n temeiul articolului听175 din TFUE; invit膬 Comisia s膬 adopte o structur膬 juridic膬 similar膬, respect芒nd procedura legislativ膬 ordinar膬 葯i asigur芒nd legitimitatea democratic膬 a oric膬rui nou instrument de finan葲are al UE pentru ap膬rare;

68.听salut膬 extinderea 卯n continuare a criteriilor de eligibilitate ale Grupului B膬ncii Europene de Investi葲ii (BEI) la produsele cu dubl膬 utilizare; salut膬 Ini葲iativa strategic膬 pentru securitatea european膬 din 2022 a Grupului BEI, care vizeaz膬 sprijinirea inov膬rii 卯n domeniul tehnologiilor cu dubl膬 utilizare; subliniaz膬 c膬 investi葲iile BEI ar trebui s膬 se concentreze asupra proiectelor inovatoare, dar nu asupra produselor de unic膬 folosin葲膬, cum ar fi muni葲ia; subliniaz膬 c膬 cre葯terea investi葲iilor BEI 卯n sectorul ap膬r膬rii poate 卯ncuraja investi葲iile b膬ncilor comerciale 卯n acest sector; invit膬 Grupul BEI s膬 revizuiasc膬 impactul extinderii noii sale politici privind produsele cu dubl膬 utilizare 葯i insist膬 asupra faptului c膬 orice extindere suplimentar膬 a 卯mprumuturilor 卯n acest sector ar trebui s膬 aib膬 loc numai dac膬 aceasta nu are un impact negativ asupra costurilor globale de finan葲are ale b膬ncii sau ale rezervei sale de investi葲ii sau asupra contribu葲iei la finan葲area investi葲iilor necesare pentru a-i permite UE s膬 卯葯i ating膬 obiectivele climatice;

69.听consider膬 c膬, 卯n completarea datoriei comune, 卯mprumuturile suplimentare pentru ap膬rare ar trebui gestionate 卯ntr-o banc膬 separat膬, deoarece investi葲iile 卯n ap膬rare nu pot fi considerate, 卯n principiu, o investi葲ie de mediu, social膬 葯i de guvernan葲膬; invit膬, prin urmare, Comisia 葯i statele membre s膬 卯nfiin葲eze de urgen葲膬 o nou膬 banc膬 de ap膬rare, dup膬 modelul B膬ncii Europene pentru Reconstruc葲ie 葯i Dezvoltare, care ar putea gestiona perspectiva global膬 de asigurare a 卯mprumuturilor pentru ap膬rare, protej芒nd 卯n acela葯i timp alte investi葲ii 葯i permi葲芒nd alia葲ilor s膬 se al膬ture;

70.听ia act de anun葲ul Pre葯edintei Comisiei privind 鈥瀉ctivarea clauzei derogatorii pentru investi葲iile 卯n ap膬rare鈥�; subliniaz膬 c膬, av芒nd 卯n vedere alte priorit膬葲i politice presante, clauza derogatorie trebuie aplicat膬 卯ntr-un mod care s膬 garanteze c膬 cre葯terea cheltuielilor de ap膬rare nu duce la reduceri 卯n alte domenii 葯i este condi葲ionat膬 de cheltuirea sa pentru dezvoltarea unor proiecte comune ale UE, inclusiv a infrastructurii cu dubl膬 utilizare, cum ar fi c膬ile ferate, sistemele prin satelit 葯i re葲elele electrice reziliente;

71.听eviden葲iaz膬 c膬 actualul context politic demonstreaz膬 c膬 recent adoptatul cadru de guvernan葲膬 economic膬 al UE priveaz膬 guvernele de resursele financiare necesare pentru a r膬spunde provoc膬rilor actuale 葯i celor noi; subliniaz膬 c膬 acordarea de prioritate unui domeniu de politic膬 卯n detrimentul altuia exacerbeaz膬, 卯n loc s膬 atenueze, crizele multiple cu care se confrunt膬 UE; solicit膬 o revizuire a cadrului de norme fiscale al UE, care s膬 ofere certitudinea finan葲膬rii pe termen lung necesar膬 pentru investi葲ii 卯n promovarea tranzi葲iei juste, extinderea capabilit膬葲ilor europene de produc葲ie 卯n domeniul ap膬r膬rii 葯i dezvoltarea infrastructurii cu dubl膬 utilizare, sprijinind astfel o abordare a politicii de investi葲ii cu adev膬rat coordonat膬 la nivelul UE;

72.听insist膬 asupra faptului c膬 nevoile urgente nu pot a葯tepta urm膬torul cadru financiar multianual (CFM); consider膬 c膬, at芒t timp c芒t statele membre refuz膬 s膬 aloce mai multe resurse unui buget general mai mare al UE, inclusiv crearea de noi resurse proprii, 葯i av芒nd 卯n vedere cerin葲a unanimit膬葲ii de a modifica at芒t Regulamentul privind CFM[3], c芒t 葯i Decizia Consiliului privind resursele proprii[4], 葯i dat fiind caracterul urgent al situa葲iei, trebuie avute 卯n vedere f膬r膬 卯nt芒rziere solu葲ii de finan葲are alternativ膬, inclusiv:

(a)听lansarea urgent膬 a unei discu葲ii 卯n vederea instituirii unui alt instrument financiar extrabugetar[5] care s膬 reuneasc膬 卯n mod suficient 葯i s膬 europenizeze p膬r葲i din bugetele na葲ionale de ap膬rare la nivelul UE 葯i s膬 abordeze 卯ntregul ciclu de via葲膬 al capabilit膬葲ilor militare, de la cercetare 葯i dezvoltare 葯i achizi葲ii comune colaborative la 卯ntre葲inerea, formarea 卯n comun 葯i securitatea aprovizion膬rii 葯i care, la fel ca actualul IEP extrabugetar, s膬 fie deschis 葲膬rilor din afara UE, cum ar fi Norvegia 葯i Regatul Unit; subliniaz膬, prin urmare, necesitatea de a 卯mbun膬t膬葲i procedurile decizionale 葯i de supraveghere 卯n compara葲ie cu actualul model de guvernan葲膬 al IEP;

(b)听emiterea de c膬tre Comisie a unor garan葲ii de risc ale UE pentru a reduce ratele dob芒nzii pentru participan葲ii la proiectele la nivelul UE identificate ca fiind esen葲iale pentru preg膬tirea 卯n domeniul ap膬r膬rii;

(c)听un nou program al UE privind datoria, dup膬 modelul NextGenerationEU, sus葲inut de resurse proprii veritabile pentru a rambursa fondurile 卯mprumutate;

(d)听crearea de noi resurse proprii autentice ale UE pentru a crea fluxuri de venituri suplimentare pentru finan葲area investi葲iilor legate de securitate 葯i ap膬rare la nivelul UE;

(e)听o mai mare mobilizare a capitalului propriu 葯i a capitalului privat; 卯葯i reitereaz膬, prin urmare, apelul pentru mai multe investi葲ii private 卯n ap膬rarea UE;

(f)听crearea de produse financiare specifice, astfel 卯nc芒t b膬ncile private s膬 investeasc膬 mai mult 卯n sectorul ap膬r膬rii;

(g)听dezvoltarea unor proceduri de urgen葲膬 pentru proiectele elaborate ca r膬spuns la crize majore sau r膬zboaie;

73.听consider膬 c膬 urm膬torul CFM ar trebui s膬 dispun膬 de mai multe fonduri alocate pentru securitatea comun膬 葯i s膬 fie mai flexibil pentru a reac葲iona la crize 葯i situa葲ii de urgen葲膬 neprev膬zute;

74.听salut膬 propunerile f膬cute 卯n recentul raport Niinist枚 卯n ceea ce prive葯te finan葲area ap膬r膬rii europene; sprijin膬 crearea unui mecanism european de ap膬rare 葯i a unui mecanism de securizare a Europei; salut膬 葯i sprijin膬, de asemenea, propunerea de instituire a unui program de garantare a investi葲iilor bazat pe modelul InvestEU, cu arhitectur膬 deschis膬 pentru a stimula investi葲iile din sectorul privat 葯i pentru a emite un 鈥瀞tandard european privind obliga葲iunile pentru situa葲ii neprev膬zute鈥�;

75.听insist膬 asupra punerii 卯n aplicare a unor mecanisme solide pentru a asigura utilizarea eficient膬 a resurselor bugetare limitate ale UE 葯i pentru a preveni orice dublare a eforturilor 卯n cadrul proiectelor de ap膬rare; solicit膬 o revizuire cuprinz膬toare a procedurilor actuale de supraveghere 葯i elaborarea unui cadru transparent pentru monitorizarea 葯i evaluarea eficacit膬葲ii ini葲iativelor 卯n domeniul ap膬r膬rii finan葲ate de UE;

76.听卯ncredin葲eaz膬 Pre葯edintei sarcina de a transmite prezenta rezolu葲ie comisarului pentru ap膬rare 葯i spa葲iu, Vicepre葯edintei Comisiei / 脦naltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe 葯i politica de securitate, Consiliului 葯i Comisiei.

听

听

听

听