Ϸվ

Propunere de rezoluţie - B9-0399/2023Propunere de rezoluţie
B9-0399/2023

PROPUNERE DE REZOLUȚIEreferitoare la situația din Nagorno-Karabah după atacul Azerbaidjanului și amenințările continue la adresa Armeniei

2.10.2023-()

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Jean‑Lin Lacapelle
în numele Grupului ID

ʰdzܰă:
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului:
B9-0399/2023
Texte depuse :
B9-0399/2023
Dezbateri :
Texte adoptate :

9‑0399/2023

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Nagorno-Karabah după atacul Azerbaidjanului și amenințările continue la adresa Armeniei

()

Parlamentul European,

având în vedere rezoluția sa din 15martie2023 privind relațiile dintre UE și Azerbaidjan[1],

având în vedere rezoluția sa din 15martie2023 privind relațiile dintre UE și Armenia[2],

având în vedere celelalte rezoluții ale sale referitoare la Azerbaidjan, în special cele privind situația drepturilor omului și statul de drept,

având în vedere declarațiile Consiliului și Comisiei din 3octombrie2023 privind situația din Nagorno-Karabah după atacul Azerbaidjanului și amenințările continue la adresa Armeniei,

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, la 27septembrie2020, Azerbaidjanul și-a reluat ostilitățile în regiunea Nagorno-Karabah, ceea ce a condus la moartea a cel puțin 140 de civili și la strămutarea a 75000 de persoane;

B.întrucât Azerbaidjanul a atacat din nou regiunea disputată Nagorno-Karabah la 19septembrie2023, ceea ce a dus la uciderea a cel puțin 400 de persoane;

C.întrucât autoritățile autoproclamatei „Republici Arțah” s-au predat efectiv; întrucât toate instituțiile politice din Arțah vor fi dizolvate la 1ianuarie2024;

D.întrucât, în urma atacului, potrivit autorităților armene, aproximativ 65000 de armeni din Nagorno-Karabah, ceea ce reprezintă peste o treime din populația regiunii, fugiseră deja în Armenia până la 28septembrie;

E.întrucât Azerbaidjanul impune o blocadă a coridorului Lacin din decembrie 2022, provocând o criză umanitară în regiunea Nagorno-Karabah;

F.întrucât, începând din 2020, Azerbaidjanul distruge situri istorice armene și creștine de importanță mondială din teritoriile recent cucerite;

G.întrucât, în iulie 2022, Comisia a semnat un memorandum de înțelegere între UE și Azerbaidjan privind un parteneriat strategic în domeniul energiei pentru a dubla importurile de gaze naturale azere în UE până în 2027,

1.condamnă cu fermitate atacul din 19septembrie2023 al Azerbaidjanului asupra teritoriului disputat al Nagorno-Karabah, sub acuzația falsă a unei operațiuni antiteroriste;

2.reamintește că acest atac a avut loc în urma blocadei coridorului Lacin, impuse de așa-numiții activiști de mediu, în vigoare din decembrie 2022, care a provocat o criză umanitară în Nagorno-Karabah;

3.este profund îngrijorat de soarta patrimoniului cultural armean și creștin din regiunea Nagorno-Karabah; subliniază că în teritoriile cucerite în 2020 de Azerbaidjan au fost distruse situri culturale armene și creștine; este preocupat de faptul că armenii vor părăsi regiunea în masă și că patrimoniul lor cultural va fi abandonat sau distrus;

4.este preocupat de faptul că exodul masiv al armenilor din Nagorno-Karabah către Armenia, precum și criza politică actuală din Armenia creează o povară grea asupra situației sale socioeconomice, care ar putea duce chiar la destabilizarea țării; reamintește nevoia de stabilitate în regiunea Caucazului de Sud;

5.îndeamnă Azerbaidjanul să înceteze toate actele de violență și să evite utilizarea în continuare a forței împotriva armenilor din regiunea Karabah;

6.ia act de faptul că multe națiuni din regiune și-au urmărit propriile interese, contribuind astfel la situația actuală îngrijorătoare și destabilizând și mai mult regiunea; subliniază rolul jucat de Turcia și de alte state și implicarea lor în acest atac și în războiul din 2020;

7.subliniază că Ankara a oferit efectiv sprijin militar Azerbaidjanului pentru atacul din 2020, inclusiv trimițând islamiști sirieni să lupte pentru Aliev, sprijinind în același timp obiectivele ultimei operațiuni militare a Azerbaidjanului; constată, în acest sens, că Erdoğan s-a deplasat în Azerbaidjan imediat după ultima ofensivă, indicând ambițiile Turciei în Caucazul de Sud și, prin urmare, contrazicând interesul geopolitic al statelor membre ale UE;

8.ia act, fără a fi surprins, de atitudinea permisivă a UE și a comunității internaționale cu privire la Azerbaidjan și la acțiunile sale; subliniază faptul că Memorandumul de înțelegere dintre UE și Azerbaidjan din 2022 a fost semnat după războiul din 2020 condus de Azerbaidjan, în timpul căruia au avut loc acte de tortură, persecuții împotriva armenilor și distrugerea siturilor culturale armene și creștine;

9.solicită UE să înceteze finanțarea Azerbaidjanului, în special în cadrul politicii europene de vecinătate și al Parteneriatului estic;

10.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernelor și adunărilor naționale ale Republicii Armenia și ale Republicii Azerbaidjan, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, reprezentantului special al UE pentru Caucazul de Sud, guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Ultima actualizare: 3 octombrie 2023
Aviz juridic-Politica de confidențialitate