Ϸվ

Index
ÎԲǾ
ÎԲԳٱ
Text integral
Procedură :
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0415/2020

Texte depuse :

B9-0415/2020

Dezbateri :

Voturi :

PV17/12/2020-9

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0368

Texte adoptate
PDF205kWORD59k
Joi, 17 decembrie 2020-Bruxelles
Porumbul modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3)
P9_TA(2020)0368B9-0415/2020

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D069148/02 – )

Parlamentul European,

–având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D069148/02),

–având în vedere Regulamentul (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22septembrie2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul11 alineatul(3) și articolul23 alineatul(3),

–având în vedere votul din data de 26octombrie2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul35 din Regulamentul (CE) nr.1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz,

–având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 21 aprilie 2009 și publicat la 6 mai 2009(3),

–având în vedere avizul adoptat de EFSA la 29 ianuarie 2020 și publicat la 11 martie 2020(4),

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG)(5),

–având în vedere articolul112 alineatele(2) și(3) din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.întrucât prin Decizia 2009/814/CE a Comisiei(6) s-a autorizat introducerea pe piață a produselor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic (MG) MON88017; întrucât domeniul de aplicare al autorizației vizează, de asemenea, introducerea pe piață de alte produse în afara celor alimentare și a furajelor, care conțin sau sunt compuse din porumb MG MON88017, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării;

B.întrucât, la 10 iulie 2018, Monsanto Europe N.V. a prezentat Comisiei, în numele titularului autorizației, societatea Monsanto, Statele Unite, și în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de reînnoire a autorizației respective;

C.întrucât, la 21 aprilie 2009, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea inițială de autorizare, care a fost publicat la 6 mai 2009;

D.întrucât, la 29 ianuarie 2020, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea de reînnoire, care a fost publicat la 11 martie 2020;

E.întrucât porumbul MG MON 88017 a fost conceput astfel încât să producă Cry3Bb1, o proteină insecticidă sintetică (cunoscută de asemenea și drept toxină Bt), cu un grad ridicat de toxicitate comparativ cu bacteriile naturale din care a fost extrasă, pentru a combate coleopterele dăunătoare, precum și proteina CP4 EPSPS, care asigură toleranța la glifosat(7);

F.întrucât combinarea celor două structuri genetice a fost realizată prin acumularea de gene, însă planetele-sursă nu au fost evaluate individual, fiind astfel încălcat Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei (UE) nr. 503/2013(8);

G.întrucât Regulamentul (CE) nr.1829/2003 prevede faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și de alți factori pertinenți pentru subiectul în cauză;

Preocupările statelor membre privind avizele EFSA

H.întrucât, în cursul perioadei de consultare legate de cererea de autorizarea inițială, statele membre au prezentat multiple observații critice la proiectul de aviz al EFSA(9); întrucât în una dintre observațiile critice respective se menționează că testele toxicologice având ca obiect anumite proteine (și nu întreaga plantă MG) nu pot fi considerate semnificative, că monitorizarea de mediu propusă după comercializare este prea imprecisă pentru un plan de monitorizare a efectelor secundare asupra sănătății umane și animale și asupra mediului, că testarea proteinelor bacteriene de înlocuire nu trebuie să înlocuiască testarea proteinelor elaborate de plantele în cauză, că numărul ciclurilor vegetale în condiții de câmp și locurile de cultură nu sunt adecvate având în vedere utilizarea comercială a OMG, că sunt necesare informații suplimentare pentru a se putea ajunge la o concluzie privind riscurile și că nu se poate exclude o intensificare a activității alergene provocate de proteina mCry3Bb1 din produsele alimentare și din furajele fabricate pe baza porumbului MG MON 88017; întrucât, de asemenea, un stat membru a pus la îndoială independența studiilor efectuate în vederea evaluării riscurilor, întrucât acestea au fost efectuate de solicitant – societatea Monsanto;

I.întrucât, în cursul perioadei de consultare legate de cererea de reînnoire, statele membre au prezentat din nou multiple observații critice la proiectul de aviz al EFSA(10); întrucât în una dintre observații se menționează faptul că planul de monitorizare întemeiat pe aprobarea acordată de Decizia 2009/814/CE și rapoartele de monitorizare conțin deficiențe fundamentale și nu respectă dispozițiile Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(11) și nici orientările aplicabile ale EFSA, că nu au fost efectuate suficiente studii și sunt necesare experiențe suplimentare pentru a se determina expunerea și efectele și riscurile ulterioare provocate de expunerea la proteinele Bt a organismelor nevizate, prin intermediul gunoiului de grajd sau al apelor de canalizare, și că, din cauza informațiilor insuficiente, nu poate fi evaluată în mod corespunzător siguranța de mediu a porumbului MG MON 88017;

Erbicidele complementare și lipsa analizei reziduurilor

J.întrucât s-a demonstrat că cultivarea de plante modificate genetic cu toleranță la erbicide are ca efect utilizarea unor cantități mai mare de erbicide, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide(12); întrucât, prin urmare, este de așteptat ca culturile de porumb MG să fie expuse la doze mai mari și repetate de glifosat, fapt ce ar putea duce la creșterea cantității de reziduuri în recolte;

K.întrucât există în continuare incertitudini legate de potențialul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni; întrucât o serie de studii științifice recente, evaluate inter pares, confirmă potențialul cancerigen al glifosatului(13);

L.întrucât, potrivit unui aviz al Unității pentru pesticide din cadrul EFSA, datele cu privire la reziduurile de glifosat din porumbul MG cu modificări EPSPS(14) sunt insuficiente pentru a determina conținutul maxim al reziduurilor și valorile aferente evaluării riscurilor(15);

M.întrucât, potrivit Unității pentru pesticide a EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat(16);

N.întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere a erbicidelor din plantele modificate genetic, precum și interacțiunea lor cu toxinele Bt, nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a OMG; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de planta modificată genetic în cauză, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliților) pot fi determinate de însăși modificarea genetică(17);

Studii de toxicitate nevalabile

O.întrucât, pentru studiile privind toxicitatea acută și degradarea în lichidele digestive, au fost folosite proteinele Cry3Bb1 și CP4 EPSPS produse într-o tulpină recombinată de E. coli;

P.întrucât, în general, nu pot fi considerate semnificative testele toxicologice efectuate cu proteine izolate, deoarece nu se iau în considerare efectele proteinei în combinație cu planta însăși;

Q.întrucât, de exemplu, unele plante, inclusiv porumbul, produc în mod natural inhibitori de protează (IP), despre care s-a demonstrat că încetinesc degradarea toxinelor Bt; întrucât acest lucru duce la creșterea toxicității proteinei Bt dacă aceasta este ingerată împreună cu țesuturile plantei, față de toxicitatea proteinei izolate; întrucât un studiu efectuat în 1990 de cercetătorii din cadrul Monsanto a arătat că prezența IP, chiar și în cantități foarte scăzute, sporește cu până la 20 de ori activitatea insecticidă a toxinelor Bt(18); întrucât această interacțiune nu a fost evaluată niciodată și nici nu a fost menționată de EFSA în evaluarea sa a riscurilor asociate plantelor MG cu Bt;

R.întrucât s-a demonstrat că factorii care sporesc toxicitatea proteinelor Bt pot, de asemenea, să afecteze selectivitatea acestora(19): dacă este amplificată eficacitatea toxinei Bt asupra organismelor vizate, selectivitatea acesteia poate să fie redusă în același timp, ceea ce poate face să devină susceptibile o gamă largă de organisme nevizate; întrucât, deși până în prezent nu au fost efectuate studii sistematice, există totuși o serie de studii care descriu efectele IP în combinație cu toxinele Bt asupra insectelor nevizate(20);

S.întrucât nu sunt cunoscute riscurile legate de toxicitatea sporită pentru oameni și mamifere determinată de interacțiunea dintre IP și toxinele Bt în plantele MG;

Chestiuni legate de efectul de adjuvant al Bt

T.întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la toxinele Bt și că anumite toxine Bt pot avea proprietăți adjuvante(21), ceea ce înseamnă că pot amplifica caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

U.întrucât evaluarea riscurilor efectuată de EFSA nu ține seama de faptul că porumbul produce PI(22) și că, prin urmare, trebuie avută în vedere posibilitatea unei degradări mult mai lente a toxinei Bt dacă aceasta este ingerată împreună cu țesuturile plantei, față de forma sa izolată; întrucât această diferență poate determina și efectul său de adjuvant și, prin urmare, invalidează studiile efectuate pe baza proteinei în formă izolată; întrucât nu au fost efectuate studii empirice pentru a cerceta imunogenitatea efectivă a toxinei Bt produse de planta MG; întrucât, pentru a testa degradarea în lichidele digestive, factor pertinent pentru toxicitate și efectul de adjuvant, a fost folosită toxina Bt în formă izolată;

Culturile cu Bt: efectele asupra organismelor nevizate și rezistența crescută

V.întrucât, spre deosebire de utilizarea insecticidelor, care asigură expunerea în momentul pulverizării și ulterior pentru o perioadă limitată, utilizarea culturilor MG cu Bt conduce la expunerea continuă a organismelor-țintă și a celor nevizate la toxinele Bt;

W.întrucât ipoteza că toxinele Bt prezintă un singur mod de acțiune, specific unui organism-țintă, nu mai poate fi considerată corectă, iar efectele asupra organismelor nevizate nu pot fi excluse(23); întrucât unele informații arată că sunt afectate în multe feluri tot mai multe organisme nevizate; întrucât, într-un articol de sinteză recent(24), sunt menționate 39 de publicații evaluate inter pares în care se consemnează efecte adverse semnificative ale toxinelor Bt asupra unui număr mare de specii nevizate;

X.întrucât efectele combinatorii, cum ar fi asocierea cu IP, pot contribui în mod semnificativ la toxicitatea proteinelor Bt; întrucât problema selectivității este deosebit de importantă pentru toxinele Bt sintetice, cum ar fi Cry3Bb1, care pot prezenta o selectivitate mai scăzută și, totodată, o toxicitate mai mare; întrucât EFSA consideră în continuare că toxinele Bt afectează doar o gamă restrânsă de organisme nevizate, fără a lua în considerare efectele combinatorii; întrucât o gamă mai largă de organisme nevizate ar putea fi expuse la toxinele Bt prin scurgeri, deșeuri și dejecții animaliere;

Y.întrucât evaluarea riscurilor nu a luat în considerare dezvoltarea rezistenței dăunătorilor vizați la toxinele Bt, ceea ce ar putea duce la utilizarea unor pesticide mai dăunătoare pentru mediu sau la creșterea dozelor și a numărului de aplicații pe culturile MG în țara de cultivare; întrucât Agenția pentru Protecția Mediului din SUA propune eliminarea treptată, în următorii trei-cinci ani, a multor hibrizi actuali de porumb Bt, precum și a unor soiuri de bumbac Bt din cauza creșterii rezistenței insectelor la aceste culturi(25);

Z.întrucât, deși s-a afirmat că utilizarea culturilor Bt duce la o scădere a utilizării insecticidelor, un studiu recent publicat în Statele Unite ale Americii(26) constată că mai multe analize privind influența culturilor Bt asupra practicilor de utilizare a pesticidelor nu par să fi luat în considerare tratamentul aplicat semințelor și, prin urmare, este posibil să fi supraestimat gradul de reducere a utilizării insecticidelor (în special privind „suprafețele tratate”) în legătură cu culturile Bt; întrucât același studiu constată că tratamentele cu neonicotinoide aplicate semințelor sunt adesea utilizate în asociere cu porumbul și soia Bt, că această practică de utilizare poate avea consecințe nedorite, și anume rezistența dăunătorilor vizați, infestări de dăunători nevizați și poluarea cu efecte negative în cascadă asupra faunei sălbatice, și că unele dintre aceste efecte se manifestă deja; întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori(27);

AA.întrucât Uniunea este parte la Convenția ONU privind diversitatea biologică („CBD ONU”), prin care țările exportatoare și țările importatoare sunt obligate să țină seama de diversitatea biologică;

Procesul decizional nedemocratic

AB.întrucât în urma votului din 26 octombrie 2020 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

AC.întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a OMG sunt adoptate în continuare de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în general, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

AD.întrucât, în cea de aopta sa legislatură, Parlamentul a adoptat 36de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a OMG pentru produse alimentare și furaje (33de rezoluții) și cultivării de OMG în Uniune (treirezoluții); întrucât, până în prezent, în cursul celei de a noua legislaturi, Parlamentul a adoptat 11 obiecții; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării niciuneia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda absenței sprijinului din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

AE.întrucât, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.182/2011, Comisia poate decide să nu autorizeze un organism modificat genetic atunci când nu există o majoritate calificată favorabilă a statelor membre în cadrul comitetului de apel(28); întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației în această privință,

1.consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr.1829/2003;

2.consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este coerent cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr.1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr.178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(29), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunului tratament al animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea efectivă a pieței interne;

3.solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.salută faptul că, în final, Comisia a recunoscut, în cuprinsul unei scrisori din 11septembrie2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic(30); își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă cu privire la faptul că, la 28septembrie2020, Comisia a autorizat importul unui alt tip de soia modificată genetic(31), în pofida unei obiecții din partea Parlamentului și a unui vot negativ al majorității statelor membre;

5.invită Comisia să avanseze de urgență în elaborarea criteriilor de sustenabilitate, implicând pe deplin în acest proces Parlamentul; invită Comisia să informeze cu privire la modul în care se va desfășura acest proces și la intervalul de timp prevăzut;

6.îndeamnă din nou Comisia să țină seama, în procesul de autorizare, de obligațiile ce îi revin Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

7.își reiterează apelul adresat Comisiei de a înceta autorizarea OMG, indiferent dacă sunt destinate cultivării, asigurării cu alimente sau furaje, în cazul în care statele membre nu emit niciun aviz în cadrul comitetului de apel, în conformitate cu articolul6 alineatul(3) din Regulamentul (UE) nr.182/2011;

8.își reiterează apelul adresat Comisiei de a nu autoriza culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod cuprinzător, de la caz la caz, ceea ce impune o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării acestor culturi modificate genetic cu erbicide complementare, o evaluare a produselor de degradare a erbicidelor și a eventualelor efecte combinatorii, inclusiv cu însăși planta modificată genetic;

9.invită EFSA să accepte în cele din urmă diferențele substanțiale dintre toxinele Bt naturale și cele produse de transgenele sintetice în plantele modificate genetic și să-și extindă sfera de evaluare a riscurilor pentru a ține seama de toate interacțiunile și efectele combinatorii dintre toxinele Bt, plantele modificate genetic și componentele acestora, reziduurile rămase în urma utilizării erbicidelor complementare și mediu, precum și efectele asupra siguranței alimentare și a sănătății;

10.invită EFSA să nu mai accepte studiile de toxicitate bazate pe proteine izolate, care ar putea fi diferite ca structură și ca efecte biologice în comparație cu cele produse de planta însăși, și să solicite ca toate testele să fie efectuate pe țesuturi provenite de la planta modificată genetic;

11.invită EFSA să se asigure că datele obținute în urma testelor de teren sau din sere acoperă o gamă suficient de largă de condiții agronomice și de mediu, pentru a se evalua impactul tuturor factorilor de stres, care pot fi preconizați în cursul cultivării, asupra activității genetice și a compoziției plantelor;

12.invită EFSA să se asigure că datele obținute în urma testelor de teren sau din sere acoperă o gamă suficient de largă de soiuri pentru a se evalua impactul diferitelor profiluri genetice asupra expresiei genelor și a compoziției plantelor;

13.invită EFSA să solicite date privind impactul asupra microbiomului intestinal al consumului de alimente și furaje produse pe bază de plante MG;

14.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1075
(4) Aviz științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic privind evaluarea porumbului modificat genetic MON 88017, pentru reînnoirea autorizației în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA‐GMO‐RX‐014), EFSA Journal, 2020; 18(3):6008. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2020.6008.
(5)––––––––––– În cea de a opta legislatură a sa, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării OMG. În plus, în cea de anoua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 10octombrie2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).Rezoluția Parlamentului European din 10octombrie2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).Rezoluția Parlamentului European din 10octombrie2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).Rezoluția Parlamentului European din 14noiembrie2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).Rezoluția Parlamentului European din 14noiembrie2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069).Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603, și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/1111 de punere în aplicare a Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0291).Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0292).Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0293).
(6) Decizia 2009/814/CE a Comisiei din 30octombrie 2009 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JOL289, 5.11.2009, p.25).
(7) Avizul EFSA, p.7 https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1075.
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei (JO L 157, 8.6.2013, p. 1).
(9) Prima serie de observații ale statelor membre: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2005-280
(10) Cea de-a doua serie de observații ale statelor membre: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2018-00672
(11) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului – Declarația Comisiei (JOL106, 17.4.2001, p.1).
(12) A se vedea, de exemplu, „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact”, Environmental Management, ianuarie 2016, 57(1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738, Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years”, Environmental Sciences Europe 24, 24 (2012), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24 și Schütte, G., Eckerstorfer, M., Rastelli, V. et al., „Herbicide resistance and biodiversity: agronomic and environmental aspects of genetically modified herbicide-resistant plants”, Environmental Sciences Europe 29, 5 (2017), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0100-y.
(13) A se vedea, de exemplu, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1383574218300887, https://academic.oup.com/ije/advance-article/doi/10.1093/ije/dyz017/5382278, https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0219610 și https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6612199/
(14) Porumbul modificat genetic cu acumulare de gene conține o modificare EPSPS.
(15) Analiza EFSA a limitelor maxime de reziduuri existente pentru glifosat, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr.396/2005 – versiune revizuită pentru a lua în considerare datele omise, EFSA Journal, 2019; 17(10):5862, p. 4, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5862.
(16) Concluzia EFSA privind evaluarea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active glifosat, EFSA Journal ,2015; 13(11):4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302.
(17) Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în Analiza realizată de EFSA a actualelor limite maxime de reziduuri pentru glifosat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr.396/2005, EFSA Journal, 2018; 16(5):5263, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263.
(18) MacIntosh, S.C., Kishore, G.M., Perlak, F.J., Marrone, P.G., Stone, T.B., Sims, S.R., Fuchs, R.L. ‘Potentiation of Bacillus thuringiensis insecticidal activity by serine protease inhibitors’. J Agric Food Chem, 1990, 38: 1145-1152.
(19) A se vedea, de exemplu, Then, C. „Risk assessment of toxins derived from Bacillus thuringiensis: synergism, efficacy, and selectivity”, Environ Sci Pollut Res Int, 2010, 17, pp. 791–797.
(20) A se vedea, de exemplu, Han P, Niu CY, Lei CL, Cui JJ, Desneux N. „Quantification of toxins in a Cry1Ac+CpTI cotton cultivar and its potential effects on the honey bee Apis mellifera L.”,Ecotoxicology, 2010, 19, pp. 1452-1459. https://link.springer.com/article/10.1007/s10646-010-0530-z Babendreier, D.,Kalberer,N.M., Romeis, J.Fluri, P.,Mulligan, E.și Bigler, F., Apidologie, „Influence of Bt-transgenic pollen, Bt-toxin and protease inhibitor (SBTI) ingestion on development of the hypopharyngeal glands in honeybees”, 2005, 36 4, pp. 585-594, https://doi.org/10.1051/apido:2005049, and Liu, X.D., Zhai, B.P., Zhang, X.X., Zong, J.M. „Impact of transgenic cotton plants on a non-target pest, Aphis gossypii ұDZ”, Ecological Entomology, 30(3), pp. 307-315. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.0307-6946.2005.00690.x
(21) Pentru o trecere în revistă, a se vedea Rubio-Infante, N., & Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals”, Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5): pp. 630-648, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full
(22) A se vedea considerentulQ.
(23) A se vedea, de exemplu, Hilbeck, A. și Otto, M. „Specificity and combinatorial effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in the context of GMO risk assessment”, Frontiers Environmental Science, 2015, 3:71.
(24) Hilbeck, A., Defarge, N., Lebrecht, T., Bøhn, T, „Insecticidal Bt crops. EFSA’s risk assessment approach for GM Bt plants fails by design”, RAGES, 2020, p. 4 https://www.testbiotech.org/sites/default/files/RAGES_report-Insecticidal%20Bt%20plants.pdf
(25) https://www.dtnpf.com/agriculture/web/ag/crops/article/2020/09/29/epa-proposes-phasing-dozens-bt-corn
(26) Douglas, M.R., Tooker, J.F., „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops”, Environmental Science and Technology, 2015, 49, 8, pp. 5088-5097, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g
(27) Neonicotinoidele, https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en
(28) Comisia „poate”, dar nu „trebuie” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată favorabilă a statelor membre în cadrul comitetului de apel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr.182/2011.
(29) Regulamentul (CE) nr.178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28ianuarie2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor referitoare la siguranța produselor alimentare (JOL31, 1.2.2002, p.1).
(30) https://tillymetz.lu/wp-content/uploads/2020/09/Co-signed-letter-MEP-Metz.pdf
(31) MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, https://webgate.ec.europa.eu/dyna/gm_register/gm_register_auth.cfm?pr_id=100

Ultima actualizare: 22 august 2023Aviz juridic-Politica de confidențialitate