Ϸվ

Bugetul UE este finanțat în mare parte din resurse proprii și completat cu alte venituri. Veniturile anuale trebuie să acopere integral cheltuielile anuale, deoarece nu se permite deficitul bugetar. Decizia privind sistemul de resurse proprii este adoptată de Consiliu cu unanimitate de voturi, ținând seama de avizul Parlamentului European, și trebuie ratificată de fiecare stat membru. În2022 și2023, Comisia a propus o reformă a sistemului de resurse proprii, compusă din două pachete de noi resurse proprii.

Temei juridic

  • Articolul311 și articolul322 alineatul(2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolele106a și171 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice;
  • privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene;
  • de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene, privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei, privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată, precum și privind calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate, privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resursei proprii respective, privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei și privind anumite aspecte legate de resursa proprie bazată pe venitul național brut.

Obiectiv

Să asigure autonomia financiară a Uniunii Europene în limitele disciplinei bugetare.

ܲԳțDzԲ

a dotat Comunitatea Economică Europeană (CEE) cu resurse proprii. Prin , nivelul anual de resurse proprii care poate fi folosit este limitat în momentul de față la maximum 1,4% din venitul național brut (VNB) al UE. Cum totalul cheltuielilor nu poate depăși totalul veniturilor, cheltuielile sunt și ele limitate de acest plafon în temeiul actualului cadru financiar multianual 2021-2027 (CFM) (1.4.3).

Structura veniturilor

1. Resurse proprii

Resurse proprii „tradiționale” se alcătuiesc din taxe vamale, taxe agricole și taxele pe zahăr aplicate începând cu1970. Cota care poate fi reținută de statele membre pentru a acoperi costurile de colectare a fost majorată din nou dela20% la25%. În prezent, resursele proprii „tradiționale” reprezintă, de obicei, aproximativ10-15% din veniturile din resurse proprii[1].

Resursă proprie bazată pe TVA constă într-un procentaj din TVA-ul estimativ colectat de statele membre, care este transferat către Uniune. Deși sunt prevăzute în deciziadin1970, aceste resurse nu au fost aplicate decât după armonizarea, în1979, a sistemelor de TVA ale statelor membre. Resursa bazată pe TVA reprezintă în prezent aproximativ10% din veniturile din resurse proprii.

Resursa proprie bazată pe VNB a fost creată prin și constă într-un procentaj uniform prelevat din VNB-ul statelor membre stabilit în fiecare an prin procedura bugetară. Inițial, această contribuție se colecta doar în cazul în care celelalte resurse proprii nu acopereau în totalitate cheltuielile, însă în prezent finanțează cea mai mare parte a bugetului UE. Resursele bazate pe VNB s-au triplat față de sfârșitul anilor1990, iar acum reprezintă, de obicei, aproximativ60-70% din veniturile din resurse proprii.

Resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic a fost introdusă din 1ianuarie2021 prin din2020. Este vorba despre o contribuție națională (transfer direct de la bugetele statelor membre) bazată pe cantitatea deșeurilor provenite din ambalaje de plastic nereciclate, cu o cotă de prelevare uniformă de0,80EUR per kilogram. Contribuțiile statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub media pe UE sunt reduse cu o sumă forfetară anuală, care corespunde unei cantități de 3,8kilograme de deșeuri din plastic pe cap de locuitor. Veniturile generate de această resursă asigură cam3-4% din bugetul UE.

2. Alte venituri și soldul reportat din exercițiul financiar anterior

Printre celelalte venituri se numără impozitele pe salarii plătite de personalul UE, contribuțiile unor țări care nu sunt membre ale UE la programe europene, plățile de dobânzi și amenzile plătite de întreprinderile care încalcă legislația UE. În cazul unui excedent, soldul din fiecare exercițiu financiar este înscris în bugetul pentru exercițiul următor sub formă de venituri. Alte venituri, soldurile și ajustările tehnice reprezintă, în general, între 2% și 8% din veniturile totale.

Împrumuturile sunt contabilizate, de asemenea, la „alte venituri” și se ridică în prezent la 25-30% din buget. Bugetul UE nu se poate afla în deficit, iar finanțarea cheltuielilor sale prin împrumuturi nu este permisă. Cu toate acestea, pentru a finanța granturile și împrumuturile acordate prin instrumentul de redresare Next Generation EU (NGEU), Comisia a fost autorizată, în mod excepțional și temporar, să împrumute până la 750demiliardeEUR (la prețurile din2018) de pe piețele de capital. După sfârșitul anului2026 nu vor mai fi permise alte împrumuturi nete, ci numai operațiuni de refinanțare.

3. Mecanisme de corecție

Sistemul de resurse proprii a mai fost folosit și pentru a corecta dezechilibrele bugetare dintre contribuțiile nete ale statelor membre. Deși corecția în favoarea Regatului Unit introdusă în1984 nu mai există, Danemarca, Germania, Țările de Jos, Austria și Suedia vor beneficia în continuare, în perioada2021-2027, de corecții forfetare.

Către o reformă a resurselor proprii ale UE

Tratatul de la Lisabona a reafirmat faptul că bugetul trebuie să fie finanțat integral din resurse proprii și i-a lăsat în continuare Consiliului competența de a adopta, în unanimitate, după consultarea Parlamentului, o decizie privind sistemul de resurse proprii al Uniunii[2], de a introduce noi categorii de resurse proprii și de a renunța la cele existente. Acest tratat a mai stabilit că Consiliul poate adopta măsurile de punere în aplicare a acestor decizii numai cu aprobarea Parlamentului, ceea ce întărește poziția Parlamentului în această procedură.

Întemeindu-se pe noile dispoziții din Tratatul de la Lisabona, Parlamentul a solicitat în repetate rânduri, printr-o serie de rezoluții adoptate în ultimii ani, să se reformeze din temelii sistemul de resurse proprii[3]. Parlamentul a scos în evidență o serie de probleme legate de sistemul de resurse proprii, în special caracterul excesiv de complex al acestuia și faptul că depinde financiar de contribuțiile naționale.

În ianuarie2017, „grupul Monti” la nivel înalt creat în2014 pentru a efectua o revizuire generală a sistemului de resurse proprii și-a prezentat privind găsirea unor modalități mai transparente, simple, echitabile și cu răspundere democratică de finanțare a bugetului UE. Concluzia principală a fost că bugetul UE are nevoie de reforme, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, pentru a putea răspunde provocărilor actuale și a obține rezultate concrete pentru cetățenii europeni.

Pe baza acestui raport și a , publicat ulterior, Comisia a făcut, la 2mai2018, [4] pentru a simplifica resursa proprie actuală bazată pe TVA și a introduce un pachet de noi resurse proprii. Comisia a propus și să se abroge toate corecțiile și să se reducă de la 20% la 10% cota veniturilor vamale pe care o rețin statele membre pentru a acoperi cheltuielile de colectare, precum și să se mărească plafonul pentru cererile anuale de resurse proprii cu scopul de a ține seama de un VNB total mai mic al UE-27 și de propunerea de integrare a Fondului european de dezvoltare în bugetul UE.

În vederea formării unui buget al UE mai stabil, menit să sprijine obiectivele de politică ale UE, Parlamentul a solicitat în mod repetat un pachet ambițios și echilibrat de noi resurse proprii ale UE, care să fie echitabil, simplu, transparent și neutru din punct de vedere fiscal pentru cetățeni. Parlamentul a solicitat și reforme care să facă procesul de colectare a veniturilor mai simplu, mai transparent și mai democratic, să reducă cota contribuțiilor bazate pe VNB, să reformeze sau să anuleze resursa bazată pe TVA și să elimine treptat toate tipurile de corecții.

Propuneri de reformă

La reuniunea extraordinară a Consiliului European din17-21iulie2020, șefii de stat și de guvern au ajuns la un acord în mai multe dosare: un nou CFM, NGEU (instrumentul de redresare Next Generation EU), majorarea plafonului creditelor de plată și colectarea, începând cu ianuarie2021, unei noi resurse proprii bazate pe deșeurile din plastic nereciclate.

NGEU s-a bazat pe propunerea Comisiei din de a împrumuta o sumă de până la 750demiliardeEUR prin emiterea de obligațiuni pe piețele internaționale în numele UE, cu scadențe între 3 și 30deani, pentru a contracara efectele pandemiei de COVID-19. Pentru a răspunde angajamentelor UE legate de rambursarea la termen a fondurilor colectate pe piețele financiare, Comisia a propus majorarea, în mod excepțional și temporar, cu 0,6% a plafonului resurselor proprii bazate pe VNB-ul UE, pe lângă propunerea de a se majora permanent de la 1,2% la 1,4% plafonul legat de VNB, pentru a ține seama de noul context economic.

Ca răspuns la această propunere, în , Parlamentul a subliniat că numai prin crearea unor resurse proprii noi suplimentare se poate asigura rambursarea datoriei UE rezultată din împrumuturile legate de NGEU, protejând în același timp bugetul UE și reducând presiunea fiscală suportată de bugetele naționale și cetățenii europeni. La 16ٱ𳾲2020, în poziția sa exprimată în cadrul procedurii de consultare, Parlamentul a solicitat încă o dată introducerea de noi resurse proprii noi pe baza unei foi de parcurs și eliminarea tuturor corecțiilor.

La 10noiembrie2020, negociatorii Parlamentului, Consiliului și Comisiei au ajuns la un acord politic privind CFM, resursele proprii și anumite aspecte legate de guvernanța instrumentului de redresare. În consecință, o nouă anexă la a stabilit o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în perioada2021-2027. Veniturile din noile resurse proprii ar trebui să fie suficiente pentru a rambursa datoriile contractate în contul instrumentului NGEU, iar toate veniturile excedentare ar trebui să finanțeze bugetul Uniunii.

Conform noii Decizii privind resursele proprii, adoptată la 14decembrie2020, corecțiile de care beneficiază anumite state membre au fost menținute, iar cota reținută din taxele vamale pentru a acoperi costurile de colectare a fost majorată de la20% la25%. După ce a fost ratificată de toate statele membre la 31mai2021, Decizia privind resursele proprii a început să se aplice retroactiv de la 1ianuarie2021.

După ce la 14iulie2021 au fost publicate propunerile de și de , la 22decembrie2021 a fost publicată . Aceasta precizează că25% din veniturile provenite din certificatele ETS licitate,75% din veniturile generate de mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și15% din cota de profituri reziduale realocate statelor membre ale UE în temeiul acordului dintre Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și G20 privind impozitarea internațională a companiilor (primul pilon) vor fi plătite la bugetul UE.

La 20iunie2023, Comisia și-a publicat . Acesta a inclus o resursă proprie statistică temporară, plătită ca o contribuție națională din profiturile întreprinderilor calculată drept 0,5% din baza noțională a profiturilor întreprinderilor din UE (calculată de Eurostat pe baza excedentului brut de exploatare pentru sectoarele societăților financiare și nefinanciare). În cele din urmă, aceasta va fi înlocuită cu o veritabilă resursă proprie bazată pe impozitarea întreprinderilor, o contribuție din partea viitoarei inițiative . Propunerea prevede, de asemenea, o creștere a cotei de apel a resursei proprii ETS de la 25% la 30%, justificată de creșterea prețurilor carbonului. Pachetul propus ar putea genera venituri anuale suplimentare de aproximativ 23demiliardeEUR din2024 și de 36demiliardeEUR din2028, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 18-20% din veniturile totale.

În prezent se așteaptă o decizie a Consiliului privind toate noile resurse proprii propuse recent.

Punctul de vedere al Parlamentului European

În cursul procedurii de consultare privind primul pachet de noi resurse proprii, Parlamentul a aprobat în mare măsură propunerea, cu unele . La 10mai2023, Parlamentul a adoptat, de asemenea, o rezoluție prin care îndeamnă Consiliul să adopte primul pachet și propune noi resurse proprii suplimentare.

[1]
[2]O eventuală decizie în acest sens trebuie ratificată de statele membre.
[3] privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene; referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii; intitulată „Pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei”; referitoare la revizuirea la mijlocul perioadei a CFM 2014-2020; referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE; referitoare la reforma sistemului Uniunii Europene de resurse proprii; referitoare la cadrul financiar multianual2021-2027; referitoare la cadrul financiar multianual2021-2027, referitoare la cadrul financiar multianual2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor.
[4]Curtea de Conturi a prezentat, la 29noiembrie2018, un aviz privind aceste propuneri ().

Andras Schwarcz