Ϸվ

Propunere de rezoluţie - B8-0198/2019Propunere de rezoluţie
B8-0198/2019

PROPUNERE DE REZOLUȚIEreferitoare la schimbările climatice

11.3.2019-()

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Bas Eickhoutîn numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţieRC-B8-0195/2019

ʰdzܰă:
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului:
B8-0198/2019
Texte depuse :
B8-0198/2019
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-0198/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la schimbările climatice

()

Parlamentul European,

–având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (),

–având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

–având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

–având în vedere cea de-a 24-a Conferință a părților (COP24) la CCONUSC, cea de-a 14-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP14) și cea de-a treia parte a primei sesiuni a Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (CMA1.3), desfășurate la Katowice, Polonia, în perioada 2-14 decembrie 2018,

–având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

–având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

–având în vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) intitulat „O încălzire globală de 1,5°C”, cel de-al 5-lea raport de evaluare (AR5) al său și raportul său de sinteză,

–având în vedere cea de-a noua ediție a Raportului ONU privind discrepanțele în materie de emisii, adoptat la 27 noiembrie 2018,

–având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.recunoaște că riscurile grave asociate cu schimbările climatice reprezintă un motiv serios de preocupare pentru cetățenii noștri; sprijină demonstrațiile, în special sub formă de marșuri contra schimbărilor climatice și greve școlare, care fac ca populația să fie mai conștientă de aceste riscuri climatice; recunoaște că oamenii din întreaga Europă, în special generația mai tânără, elevii și studenții, sunt profund îngrijorați de lipsa eforturilor din partea guvernelor din Europa de a asigura un viitor durabil; apreciază apelurile lansate de acești activiști în sprijinul unor măsuri mai ambițioase în domeniul climei și le cere guvernelor naționale, regionale și locale, precum și UE să ia măsuri concrete și rapide pentru a nu depăși limita de încălzire de 1,5°C;

2.subliniază că cetățenii europeni se confruntă deja cu efectele directe ale schimbărilor climatice; subliniază că, potrivit Agenției Europene de Mediu, în Uniune pierderile anuale medii cauzate de condițiile meteorologice și fenomenele climatice extreme s-au ridicat la aproximativ 12,8 miliarde EUR între 2010 și 2016 și că, dacă nu se iau măsuri suplimentare, prejudiciile cauzate de schimbările climatice în UE s-ar putea ridica la cel puțin 190 de miliarde EUR până în 2080, ceea ce reprezintă o pierdere netă a nivelului de trai de 1,8% din PIB-ul actual; subliniază că, într-un scenariu cu emisii ridicate, costurile anuale cauzate de inundații în UE ar putea ajunge până la o mie de miliarde de euro până în 2100 și că dezastrele provocate de fenomenele meteorologice ar putea afecta aproximativ două treimi din cetățenii europeni până în 2100, comparativ cu 5% în prezent; subliniază, de asemenea, că, potrivit Agenției Europene de Mediu, 50% din zonele populate din UE vor suferi un deficit grav de apă până în 2030;

3.subliniază că Raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C reprezintă evaluarea științifică cea mai cuprinzătoare și mai actuală a direcțiilor de atenuare, în conformitate cu Acordul de la Paris;

4.subliniază că, în conformitate cu raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C, obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată, implică atingerea unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră (GES) egal cu zero la nivel mondial până cel târziu în 2067 și reducerea emisiilor mondiale de GES până în 2030 la aproximativ 27,4 GtCO2eq pe an; subliniază că, în calitatea sa de lider mondial și având în vedere constatările respective, pentru a avea o bună șansă de a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C până în 2100, Uniunea trebuie să se străduiască să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2050;

5.își exprimă îngrijorarea față constatările Raportului din 2018 privind discrepanțele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, potrivit căruia contribuțiile actuale necondiționate stabilite la nivel național depășesc cu mult limita de încălzire de mult sub 2°C prevăzută în Acordul de la Paris, antrenând, în schimb, o încălzire estimată de 3,2°C[2] până în 2100; subliniază că este urgent ca toate părțile la CCONUSC să își fixeze până în 2020 obiective mai ambițioase de protecție a climei;

6.felicită Comisia pentru comunicarea sa intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, care subliniază oportunitățile și provocările pe care le implică tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră pentru cetățenii europeni, economia europeană și crearea de locuri de muncă, punând bazele unei dezbateri ample ce implică instituțiile UE, parlamentele naționale, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale, orașele și comunitățile, precum și cetățenii;

7.sprijină obiectivul unui nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până în 2050 și îndeamnă statele membre să convină asupra unei strategii pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei care va avea loc la summitul special al UE de la Sibiu din mai 2019; invită statele membre să își ia un angajament corespunzător nivelului de ambiție necesar pentru a realiza acest obiectiv;

8.consideră că Europa poate fi în fruntea eforturilor către emisii GES nete zero dacă reorientează investițiile către soluții tehnologice inovatoare, implicând cetățenii și acționând în domenii-cheie, cum ar fi energia, politica industrială, transportul, agricultura și cercetarea, asigurând, în același timp, noi locuri de muncă și echitate socială pentru o tranziție justă;

Direcții pentru strategia europeană pentru emisii zero până la jumătatea secolului

9.constată că strategia UE privind zero emisii nete prezintă opt direcții pentru transformarea economică, tehnologică și socială necesară pentru ca Uniunea să respecte obiectivul pe termen lung privind temperatura prevăzut de Acordul de la Paris; constată că doar două dintre ele i-ar permite Uniunii să atingă un nivel net de emisii GES egal cu zero până cel târziu în 2050; subliniază că pentru aceasta este nevoie de măsuri rapide și eforturi considerabile la toate nivelurile, de la cel local și regional până la cel național și european, precum și de implicarea tuturor actorilor din afara sectorului public; recunoaște că contribuțiile stabilite la nivel local și regional ar putea fi instrumente importante pentru a elimina discrepanțele în materie de emisii; reamintește obligația statelor membre de a adopta strategii naționale pe termen lung, așa cum se prevede în Regulamentul privind guvernanța[3]; invită, prin urmare, statele membre să stabilească obiective și politici clare, pe termen scurt și pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, și să sprijine cu investiții direcțiile către emisii nete zero;

10.subliniază că prima categorie de direcții prezentată în strategie vizează reducerea emisiilor de GES până în 2050 cu numai circa 80% față de nivelurile din 1990; constată cu îngrijorare că această ambiție se încadrează în nivelul minim necesar pentru menținerea încălzirii globale sub pragul de 2°C și că, prin urmare, ea nu corespunde obiectivului prevăzut în Acordul de la Paris de a menține încălzirea globală cu mult sub 2°C, și nici obiectivului ulterior, de a o menține sub 1,5°C;

11.subliniază că tranziția către o energie curată va fi un imbold pentru a moderniza economia europeană și a aduce beneficii societale și de mediu pentru cetățenii europeni; subliniază că, potrivit estimărilor Comisiei, PIB-ul UE va crește mai mult în scenariile cu emisii zero decât în scenariile cu reduceri mai mici ale emisiilor; consideră că inacțiunea ar fi, de departe, scenariul cel mai costisitor și nu numai că ar conduce la o scădere masivă a PIB-ului în Europa, ci ar accentua și mai mult inegalitățile economice inter și intra statale și regionale, având în vedere că unele dintre ele vor fi mai grav afectate decât altele de consecințele inacțiunii;

12.observă cu îngrijorare că, în prezent, dependența UE de energia de import este de aproximativ 55%; subliniază că, într-un scenariu care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero, această dependență ar urma să scadă la 20% până în 2050, cu un impact pozitiv asupra balanței comerciale și a poziției geopolitice a UE; observă că economiile cumulate prin reducerea costurilor cu importul de combustibili fosili în perioada 2031-2050 ar fi de aproximativ 2-3 mii de miliarde EUR, sumă care ar putea fi cheltuită pe alte priorități ale cetățenilor europeni;

13.subliniază că diminuarea poluării aerului, dacă s-ar ajunge la un nivel zero de emisii, ar reduce numărul deceselor premature cauzate de particulele fine cu peste 40%; observă că, într-un astfel de scenariu, costurile efectelor nocive asupra sănătății s-ar reduce cu aproximativ 200 de miliarde EUR pe an;

14.salută includerea a două direcții care vizează atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero până în 2050 și sprijinul Comisiei pentru acestea și consideră că obiectivul de atins până la mijlocul secolului este singurul compatibil cu angajamentele asumate de Uniune în virtutea Acordului de la Paris; regretă că nu a fost luată în considerare în strategie nicio direcție care să conducă la un nivel net de emisii de GES egal cu zero înainte de 2050;

15.regretă că nu există o direcție către un nivel net de emisii de GES egal cu zero care să presupună un sistem bazat în totalitate pe surse regenerabile de energie până în 2050; îndeamnă, prin urmare, Comisia să prezinte cât mai curând posibil un scenariu complementar în care energia din surse regenerabile să aibă o pondere de 100% până în 2050;

16.ia act de faptul că direcțiile implică utilizarea unei serii de tehnologii de eliminare a carbonului, inclusiv prin captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) sau captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC) și captarea directă din aer, care nu și-au dovedit încă viabilitatea; consideră, cu toate acestea, că strategia UE pentru emisii nete zero ar trebui să acorde prioritate reducerii directe a emisiilor și acțiunilor de conservare și îmbunătățire a absorbanților și rezervoarelor naturale ale UE și să ia în calcul tehnologiile de eliminare a carbonului doar în cazurile în care nu sunt disponibile opțiuni de reducere directă a emisiilor; consideră că trebuie să se reducă mai mult emisiile până în 2030 dacă Uniunea dorește să nu recurgă la tehnologii de eliminare a carbonului care ar implica riscuri însemnate pentru ecosisteme, biodiversitate și securitatea alimentară, aspect confirmat și de raportul IPCC [privind încălzirea globală de] 1,5°C;

Aspecte sociale ale schimbărilor climatice și o tranziție echitabilă

17.salută afirmația Comisiei că se poate atinge un nivel net zero de emisii fără o pierderi nete de locuri de muncă și ia act cu satisfacție de evaluarea detaliată a tranziției din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniază că, dacă este gestionată bine și se acordă sprijin adecvat celor mai vulnerabile regiuni și sectoare și celor mai vulnerabili cetățeni, o tranziție echitabilă către emisii nete zero de GES poate duce la o creștere netă a locurilor de muncă în Uniune – ocuparea forței de muncă la nivelul întregii economii va crește cu 2,1 milioane de locuri de muncă până în 2050, într-un scenariu cu emisii nete egale cu zero, față de o creștere a ocupării forței de muncă cu 1,3 milioane de locuri de muncă în scenariul în care emisiile se reduc cu 80%; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să realizeze un nou audit al competențelor în cadrul Panoramei competențelor în UE, cu date regionale privind competențele necesare pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic, pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru cetățenii UE și pentru a sprijini regiunile cele mai vulnerabile, ale căror economii depind de activități legate de sectoare sau tehnologii care se preconizează că vor intra în declin sau care vor trebui să se transforme în viitor, precum și să sprijine recalificarea profesională pentru locuri de muncă de calitate, adaptate exigențelor viitorului, în aceleași regiuni;

18.subliniază că tranziția trebuie să fie echitabilă pentru toate categoriile sociale; observă că acest lucru înseamnă ca tranziția echitabilă să fie percepută într-un mod care să includă atât efectele negative și pozitive ale grăbirii acțiunilor în domeniul climei, cum ar fi locurile de muncă desființate și noile oportunități de angajare, cât și efectele întârzierii acestor acțiuni;

19.subliniază, în acest sens, că vor trebui întocmite strategii adaptate și finanțate suficient la toate nivelurile, pe baza unor procese incluzive și în strânsă colaborare cu autoritățile publice locale și regionale, sindicatele, instituțiile de învățământ, organizațiile societății civile și sectorul privat, pentru ca această tranziție să ofere oportunități echitabile și egale pentru toți cetățenii europeni;

20.subliniază că toate politicile UE trebuie să contribuie la progresul social și la justiția socială; subliniază, în special, nevoia urgentă ca cei mai mari poluatori să aducă o contribuție onestă, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive practicate de corporații; subliniază că, pentru ca politicile de combatere a schimbărilor climatice și decarbonizare să fie acceptate politic de toți cetățenii, este important să se țină cont de efectele lor distributive, în special în cazul persoanelor cu venituri mici;

21.subliniază numeroasele beneficii colaterale pe care o societate neutră din punct de vedere climatic le va aduce sănătății publice, atât prin reducerea costurilor medicale și a poverii suportate de sistemele de asigurări și de sănătate publică, precum și beneficiile pentru calitatea vieții cetățenilor europeni, printr-o mai mare biodiversitate, reducerea poluării aerului și a expunerii la poluanți;

22.reamintește că între 50 și 125 de milioane de cetățeni europeni sunt în prezent expuși riscului de sărăcie energetică[4]; subliniază că tranziția energetică poate afecta în mod disproporționat persoanele cu venituri mici și poate agrava sărăcia energetică; recunoaște că politica energetică trebuie să includă o dimensiune socială și să garanteze că nimeni nu este lăsat de izbeliște; invită statele membre să ia măsuri cu bătaie lungă pentru a asigura o tranziție energetică echitabilă și accesul la energie pentru toți cetățenii UE;

23.crede că tinerii sunt din ce în ce mai conștienți de problemele sociale și de mediu, iar această conștiință ne poate transforma societățile astfel încât să devină în viitor reziliente la efectele schimbărilor climatice; consideră că educația tinerilor reprezintă unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a schimbărilor climatice; subliniază că generațiile mai tinere trebuie implicate în construirea relațiilor internaționale, interculturale și între generații, care stau la temelia schimbărilor culturale ce vor sprijini eforturile internațional pentru un viitor mai sustenabil;

24.subliniază că incluziunea și participarea cetățenilor europeni este esențială pentru ca Europa să poată atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până cel târziu în 2050; îndeamnă toate nivelurile de administrație națională, regională și locală să adopte măsuri concrete de stimulare și de facilitare a participării cetățenilor și a schimbului de bune practici în tranziția către o economie cu emisii zero de GES;

Obiective intermediare

25.recunoaște că deceniul 2020-2030 va fi cel mai important dacă se dorește ca UE să atingă un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050; invită Comisia și statele membre să sprijine un obiectiv pe termen mediu ambițios pentru 2030, element necesar pentru a asigura o stabilitate suficientă a investițiilor pe piață, a valorifica pe deplin potențialul inovării tehnologice și a spori oportunitățile întreprinderilor europene de a deveni lideri pe piața mondială;

26.subliniază că, pentru a ajunge la emisii nete zero de GES până în 2050 la o rentabilitate optimă a costurilor, obiectivele pentru 2030 trebuie să devină sensibil mai ambițioase; consideră extrem de important ca Uniunea să transmită un mesaj clar, cel mai târziu în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice de la New York din septembrie 2019, că este pregătită să își revizuiască contribuția la Acordul de la Paris;

27.sprijină o corelare a contribuțiilor UE stabilite la nivel național (NDC) cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de a reduce, până în 2030, emisiile interne de GES cu 60% față de nivelurile din 1990; invită, prin urmare, Consiliul să ajungă la o poziție comună care să-i permită Uniunii să stabilească în consecință ținte mai ambițioase pentru NDC în cadrul summitului special al UE de la Sibiu din mai 2019, în perspectiva summitului ONU privind clima din septembrie 2019;

28.consideră că Comisia ar trebui să prezinte, cel mai târziu cu prilejul revizuirii din 2022-2024 a pachetului pentru 2030 privind clima și a altor texte legislative relevante, propuneri legislative care să propună obiective mai ambițioase, în acord cu noile NDC și cu obiectivul de a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero; consideră că dacă țintele pentru 2030 nu sunt suficient de ambițioase s-ar limita opțiunile viitoare, riscând să restrângă disponibilitatea anumitor opțiuni rentabile de decarbonizare; consideră că această revizuire reprezintă o etapă importantă pentru îndeplinirea angajamentelor UE în domeniul climei;

29.consideră că pentru a le oferi investitorilor mai multă stabilitate și vizibilitate, va fi, de asemenea, bine pentru UE să stabilească încă un obiectiv provizoriu de reducere a emisiilor până în 2040;

30.consideră că strategia UE pentru emisii nete zero trebuie revizuită regulat; consideră că această revizuire ar trebui realizată pe baza informațiilor provenite din evaluarea la nivel global efectuată o dată la cinci ani, prevăzută în Acordul de la Paris, luând în considerare evoluțiile tehnologice și ale societății, precum și contribuția actorilor nestatali și a Parlamentului European;

Contribuțiile sectoriale

31.subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la un nivel aproape de zero în toate sectoarele economiei, care ar trebui să contribuie, fără excepție, la eforturile colective de reducere a emisiilor; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze direcții către neutralitatea climatică pentru toate sectoarele; subliniază, în această privință, importanța principiului „poluatorul plătește”;

32.subliniază importanța adoptării unei abordări intersectoriale integrate pentru a facilita eforturile de decarbonizare în întregul sistem energetic și în alte sectoare asociate și pentru a beneficia de pe urma creșterii eficienței; subliniază rolul central pe care îl au eficiența energetică și sursele regenerabile în tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES; recunoaște că integrarea sistemelor energetice poate oferi o mai mare flexibilitate, o mai mare eficiență a sistemelor, un grad mai ridicat de utilizare a energiei din surse regenerabile de către toți transportatorii de energie și, în cele din urmă, o tranziție energetică eficientă din punctul de vedere al costurilor;

33.invită Comisia să prezinte o strategie industrială ambițioasă pentru UE, care să ia în considerare limitele ecologice ale planetei noastre și să sprijine tranziția echitabilă a tuturor sectoarelor, inclusiv a industriilor mari consumatoare de energie, către un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero; este de acord cu domeniile strategice identificate de Comisie în care este necesară o acțiune comună;

34.crede că UE ar trebui să înlocuiască măsurile existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon cu politici care să internalizeze toate costurile legate de emisiile de GES; invită, în acest sens, Comisia să examineze eficacitatea și compatibilitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, a mecanismelor de ajustare a taxei pe carbon la frontieră atât pentru importuri, cât și pentru exporturi, și să prezinte cât mai curând posibil Parlamentului și Consiliului o propunere legislativă;

35.consideră că prosperitatea, competitivitatea industrială la nivel mondial și politica privind schimbările climatice se sprijină reciproc; reamintește că, făcând parte din prima economie majoră care urmărește neutralitatea climatică, întreprinderile din Europa ar putea valorifica avantajul primului venit pe piețele internaționale pentru a deveni lider mondial în producția sustenabilă și eficientă în utilizarea resurselor; subliniază că măsurile întârziate sau insuficiente pentru a atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până cel târziu în 2050 vor conduce la costuri nejustificate din punct de vedere ecologic, economic și social și vor constitui un o frână în viitor pentru competitivitatea sectorului industrial din Europa;

36.observă că o serie de piețe emergente se poziționează astfel încât să joace un rol important în satisfacerea nevoilor pieței globale pe durata tranziției către o economie cu emisii nete zero de GES, de exemplu în transportul cu emisii zero și energia din surse regenerabile; subliniază că UE trebuie să rămână liderul economic în ecoinovare și investiții în tehnologie ecologică; consideră că poziția de lider a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice demonstrează altor părți ale lumii că tranziția către o energie curată este posibilă și benefică, nerezumându-se la lupta împotriva schimbărilor climatice;

37.observă că raportul Comisiei din 2018 privind prețurile și costul energiei în Europa evidențiază că în prezent UE este extrem de expusă la prețurile volatile și în creștere ale combustibililor fosili și că, potrivit estimărilor, în viitor costurile de producție vor crește pentru energia electrică din combustibili fosili și vor scădea pentru energia din surse regenerabile; subliniază că costurile importului de energie ale UE au crescut în 2017 cu 26%, până la 266 de miliarde EUR, în principal din cauza creșterii prețurilor petrolului; constată că, potrivit estimărilor din raport, creșterile prețului petrolului au avut un impact negativ asupra creșterii economice din UE (-0,4% din PIB în 2017) și asupra inflației (+0,6);

38.reamintește că 71% din energia totală se consumă doar pentru încălzirea imobilelor; este de acord cu Comisia că locuințele eficiente din punct de vedere energetic vor deveni norma într-o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic, asigurând o stare de sănătate mai bună și confort sporit pentru toți europenii;

39.consideră că evoluțiile și soluțiile tehnologice, eficiența energetică atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea, și energia din surse regenerabile sustenabile în sectoarele transporturilor, clădirilor, încălzirii și răcirii și producției de energie, ca și principiile economiei circulare, vor fi toate esențiale pentru a reduce emisiile de GES; subliniază, în acest sens, importanța unor strategii adaptate tehnologiilor utilizate;

40.subliniază că pentru reducerea emisiilor provenite din procesele industriale trebuie să se ia măsuri la o scară mult mai mare; subliniază că, potrivit raportului special al IPCC 1,5°C, industria trebuie să își reducă emisiile de carbon cu 65-90% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 2010;

41.solicită un sistem energetic extrem de eficient din punct de vedere energetic și bazat în proporție de 100 % pe energie din surse regenerabile și solicită Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare în această privință, deoarece ele vor avea efecte de propagare în toate sectoarele economice;

42.subliniază contribuția eficienței energetice la siguranța aprovizionării, competitivitatea economică, protecția mediului, reducerea facturilor la energie și îmbunătățirea calității locuințelor; confirmă rolul important al eficienței energetice în crearea de oportunități de afaceri și de ocupare a forței de muncă, precum și beneficiile globale și regionale ale acesteia; reamintește, în acest sens, introducerea principiului „eficiența energetică pe primul loc” în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice, precum și faptul că aplicarea acestuia ar trebui să fie pe deplin exploatată de-a lungul întregului lanț energetic și să servească drept bază pentru orice direcție către atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050;

43.subliniază că scenariile care au în vedere o creștere de 1,5°C cu o depășire nulă sau limitată, care au fost analizate în raportul special al IPCC, atribuie roluri foarte diferite captării și stocării dioxidului de carbon/captării și utilizării dioxidului de carbon, care variază de la zero până la 300de gigatone cumulate de CO2 stocate până în 2050; consideră că stocarea CO2 nu ar trebui să fie implementată în sectoarele în care există suficiente alternative de reducere a emisiilor, cum este cazul sectorului energetic; recunoaște rolul pe care îl poate avea captarea și utilizarea carbonului în reducerea emisiilor în anumite procese industriale, dar constată cu îngrijorare că în prezent, multe tehnologii de captare și utilizare a carbonului nu asigură reduceri permanente ale emisiilor;

44.subliniază că Directiva privind proiectarea ecologică[5] a contribuit în mod semnificativ la obiectivele climatice ale UE prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 320 de milioane de tone de CO2 echivalent pe an și că, potrivit estimărilor, până în 2020, consumatorii din UE vor economisi în total până la 112 miliarde EUR sau circa 490 EUR pe gospodărie și pe an, ca urmare a directivei; solicită ca Directiva privind proiectarea ecologică să vizeze și alte produse, inclusiv tabletele și telefoanele inteligente, iar standardele existente să fie actualizate pentru a reflecta evoluțiile tehnologice;

45.subliniază necesitatea de a realiza fără întârziere uniunea energetică și de a implementa pachetul privind energia curată, pentru a facilita investițiile acolo unde se poate produce cantitatea maximă de energie din surse regenerabile și pentru a încuraja participarea activă a cetățenilor, cu scopul de a accelera tranziția energetică către o economie sustenabilă și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, reducând, în același timp, sărăcia energetică; consideră că este esențial să fie sporit nivelul de interconectivitate dintre statele membre, inclusiv prin încurajarea mai multor scheme de sprijin transfrontaliere;

46.subliniază că strategia confirmă faptul că emisiile de GES din sectorul transporturilor sunt în continuare în creștere și că politicile actuale nu vor fi suficiente pentru decarbonizarea sectorului transporturilor până în 2050; subliniază necesitatea de a construi un sistem de transport durabil în UE, care să se bazeze pe trei piloni principali: limitare, transfer modal și îmbunătățirea eficienței; subliniază, în special, că este important să se asigure un transfer modal de la transportul aerian la cel feroviar, precum și o schimbare în favoarea transportului public și a mobilității partajate; observă că transportul rutier contribuie cu aproximativ o cincime din cantitatea totală de emisii de dioxid de carbon din UE; prin urmare, invită statele membre și Comisia să ia măsuri hotărâtoare pentru a permite accesul la vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute, evitând, în același timp, o utilizare sporită a vehiculelor vechi și foarte poluante în statele membre cu venituri reduse; solicită ca vânzarea în UE de autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motoare cu ardere internă să fie eliminată până cel târziu în 2035; subliniază, de asemenea, rolul tehnologiilor inteligente, cum ar fi infrastructura inteligentă de încărcare, pentru a crea sinergii între electrificarea transportului și utilizarea surselor regenerabile de energie;

47.subliniază că, pentru a realiza neutralitatea climatică a economiei UE în ansamblu, trebuie să contribuie toate sectoarele, inclusiv aviația și transporturile maritime internaționale; observă că analiza Comisiei arată că obiectivele globale actuale și măsurile prevăzute de Organizația Maritimă Internațională și, respectiv, de Organizația Aviației Civile Internaționale, chiar dacă sunt puse integral în aplicare, nu asigură reducerea emisiilor într-o măsură necesară, fiind necesare alte măsuri semnificative care să fie coerente cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de a atinge un nivel net de emisii egal cu zero; subliniază că sunt necesare investiții în tehnologii cu emisii zero și cu emisii reduse de dioxid de carbon în aceste sectoare; invită Comisia să pună în practică principiul „poluatorul plătește” în aceste sectoare, în special în ceea ce privește taxa pe kerosen și prețurile biletelor de avion; reamintește că se preconizează o creștere cu până la 250% până în 2050 a emisiilor de GES din transporturile maritime internaționale; salută faptul că sectorul transporturilor maritime internaționale și-a stabilit un obiectiv ferm de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; observă cu îngrijorare lipsa progreselor în ceea ce privește transpunerea acestui obiectiv în măsuri pe termen scurt și mediu și în alte acțiuni concrete;

48.invită Comisia să propună cât mai curând posibil o agendă feroviară europeană cuprinzătoare, inclusiv realizarea rapidă a unei rețele feroviare interoperabile în interiorul UE și mobilizarea unor investiții consolidate, în special pentru modernizarea liniilor existente, crearea verigilor lipsă și asigurarea drepturilor pasagerilor și a posibilității de emitere a biletelor directe; invită Comisia și statele membre să elaboreze politici, investiții și stimulente pentru a se asigura faptul că, atunci când acest lucru este fezabil, călătoriile cu trenul în Europa de până la 1000km sunt mai atractive pentru cetățeni decât cele echivalente cu transportul aerian sau rutier;

49.observă că, în UE, clădirile sunt în prezent responsabile pentru 40% din consumul final de energie din Europa și pentru 36% din emisiile de CO2[6]; solicită deblocarea potențialului acestui sector de a face economii de energie și de reducere a amprentei de carbon, în conformitate cu obiectivul prevăzut în Directiva privind performanța energetică a clădirilor[7] de a realiza, până în 2050, un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat; subliniază că sporirea eficienței clădirilor în ceea ce privește consumul de energie constituie o soluție potențială semnificativă pentru o mai mare reducere a emisiilor de GES în Europa; consideră, de asemenea, că realizarea unor clădiri cu un consum redus de energie, asigurată integral din surse regenerabile, este o condiție indispensabilă pentru îndeplinirea Acordului de la Paris și a unei agende a UE pentru creștere economică, locuri de muncă la nivel local și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii din întreaga Europă;

50.observă că aproximativ 60% din emisiile de metan provin din surse precum agricultura, depozitele de deșeuri și apele reziduale, precum și din producția și transportul combustibililor fosili prin conducte; reamintește că metanul este un gaz cu efect de seră puternic, cu un potențial de încălzire pe 100 de ani de 28 de ori mai mare decât cel al CO2[8], și că reducerea emisiilor de metan poate juca un rol important în reducerea concentrațiilor de ozon troposferic și a impactului negativ al acestora asupra calității aerului și sănătății umane; reamintește Comisiei obligația sa de a analiza cât mai curând posibil opțiuni de politică care să abordeze rapid problema emisiilor de metan, ca parte a unui plan strategic al Uniunii privind metanul, și de a prezenta propuneri legislative în acest sens Parlamentului și Consiliului; subliniază potențialul sectorului agricol de a aborda provocările reprezentate de schimbările climatice, de exemplu prin inovații ecologice și tehnologice, precum și prin captarea dioxidului de carbon în sol;

51.solicită o politică agricolă comună care să contribuie la reducerea emisiilor de GES în conformitate cu obiectivul de a atinge un nivel net de emisii GES egal cu zero până cel târziu în 2050; subliniază necesitatea de a reduce în mod semnificativ numărul de animale de fermă din UE, începând din zonele cu o densitate ridicată a șeptelului și punând capăt creșterii animalelor în exploatații agricole; subliniază că schimbarea obiceiurilor alimentare, în special reducerea semnificativă a consumului de carne, este esențială pentru a reduce emisiile de GES din sectorul agricol;invită Comisia să se asigure că politicile agricole, în special fondurile UE și naționale, sunt conforme cu obiectivele și țintele prevăzute în Acordul de la Paris;

52.subliniază că este necesară integrarea obiectivelor în ceea ce privește schimbările climatice în toate politicile UE, inclusiv în politica comercială; invită Comisia să se asigure că toate acordurile comerciale semnate de UE sunt pe deplin compatibile cu Acordul de la Paris, deoarece acest lucru nu numai că ar îmbunătăți măsurile la nivel mondial privind schimbările climatice, ci ar garanta, de asemenea, condiții de concurență echitabile pentru sectoarele afectate;

53.subliniază că UE ar trebui să promoveze rolul și eforturile regiunilor și ale orașelor; invită Comisia să se bazeze pe activitatea desfășurată în Convenția primarilor din UE, care reprezintă 200 de milioane de cetățeni europeni, și să le permită acestora să joace un rol de catalizator în tranziția în desfășurare;

54.regretă că în strategia Comisiei nu a fost preluată posibilitatea de consolidare a acțiunilor UE cu privire la gazele fluorurate cu efect de seră; subliniază că împiedicarea comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi prin adoptarea unui sistem de licențe pentru hidrofluorocarburi, interzicerea utilizării acestora în sectoare care nu mai au nevoie de ele, alocarea cotelor de hidrofluorocarburi printr-un sistem de licitare și deplina punere în aplicare a Regulamentului privind gazele fluorurate[9], prin interzicerea tuturor utilizărilor inutile a hexafluorurilor de sulf reprezintă oportunități clare de a ajuta UE să își realizeze obiectivele asumate prin Acordul de la Paris;

Maximizarea potențialului climatic al destinației terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al sectorului forestier

55.reiterează constatările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care afirmă că impactul asupra mediului, inclusiv incendii forestiere și degradarea pădurilor din tundra și a pădurilor boreale, va fi exacerbat de creșterea temperaturilor globale;

56.recunoaște potențialul considerabil al pădurilor de a contribui la consolidarea eforturilor europene în domeniul schimbărilor climatice (prin sechestrarea, stocarea și substituirea de CO2) și la realizarea obiectivului de emisii zero până cel târziu în 2050; reamintește obiectivul de a stopa pierderea biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice din UE până în 2020; sprijină, în acest sens, gestionarea durabilă a pădurilor, împreună cu mijloace concrete pentru a stimula o bioeconomie a UE eficientă și sustenabilă;

57.recunoaște potențialul pozitiv, dar, în cele din urmă, limitat de împădurire a suprafețelor în Europa; consideră, prin urmare, că inițiativele de împădurire trebuie să fie completate de inițiative și stimulente concrete care să vizeze îmbunătățirea potențialului de sechestrare, asigurând și îmbunătățind totodată sănătatea terenurilor forestiere existente pentru a obține beneficii pentru climă, pentru bioeconomia durabilă și pentru biodiversitate; recomandă să se depună eforturi majore în domeniul agrosilviculturii și pentru obținerea de beneficii reale din punct de vedere ecologic și al biodiversității,prin includerea arborilor și a diverselor forme de vegetație în exploatarea terenurilor agricole; subliniază că, din potențialul tehnic total al practicilor pentru îmbunătățirea sechestrării carbonului din suprafața agricolă din UE, agrosilvicultura are cel mai mare potențial[10];

58.subliniază că măsurile și politicile UE afectează, de asemenea, absorbanții de carbon naturali, terenurile și pădurile din afara Europei, iar strategia UE care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero ar trebui să garanteze că măsurile întreprinse de UE nu au efecte climatice dăunătoare în țări terțe; reamintește angajamentul internațional al UE de a pune capăt defrișărilor până în 2020 și subliniază necesitatea unor acțiuni concrete în acest sens, inclusiv prin intermediul unor noi acte legislative și reglementări; solicită, în special, ca UE să rupă legătura dintre pierderea de păduri naturale și consumul european; solicită, în plus, eliminarea treptată imediată a biocombustibililor pe bază de alimente și de furaje, inclusiv ulei de palmier și soia;

59.subliniază faptul că, dintre pădurile europene cu statut protejat, doar 15% din habitatele forestiere din UE sunt într-o stare favorabilă; subliniază că este necesară maximizarea protecției și refacerea pădurilor, zonelor împădurite și a celor umede ca absorbanți naturali de carbon;

60.subliniază faptul că există mai mult carbon stocat în soluri la nivel mondial decât în biosferă și în atmosferă împreună; subliniază că este important, prin urmare, să se pună capăt degradării solurilor în UE și să se asigure măsuri comune la nivelul UE pentru conservarea și îmbunătățirea calității solurilor și a capacității acestora de stocare a carbonului;

61.subliniază rolul produselor forestiere recoltate cu cicluri de viață îndelungate și rolul acestora în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF) până în 2030; subliniază că viitorul cadru ar trebui să ia în considerare contribuția acestor produse, inclusiv a celor din categoriile de terenuri agricole, nu doar din categoriile de păduri gestionate și terenuri împădurite;

62.subliniază că este important să se raționalizeze modelele agricole care sprijină sistemele agricole reziliente la condițiile meteorologice extreme și la infestările parazitare, asigurând îmbunătățirea sechestrării carbonului în sol, a retenției de apă și a agrobiodiversității;

Finanțarea și cercetarea

63.consideră că, pentru ca Uniunea să atingă un nivel net de emisii zero până cel târziu în 2050, trebuie mobilizate investiții publice și private substanțiale; subliniază că un cadru stabil și previzibil pentru o politică în domeniul energiei și climei este esențial pentru a da investitorilor încrederea de care au atât de mult nevoie și pentru a permite industriilor europene să ia decizii în materie de investiții pe termen lung în Europa;

64.consideră că principala provocare este devierea fluxurilor financiare dinspre investițiile poluante înspre investițiile ecologice și că găsirea unor resurse financiare suficiente pentru a face față celei mai mari provocări cu care umanitatea se confruntă în prezent este în primul rând o chestiune de voință politică; subliniază, prin urmare, că ar trebui să se acorde prioritate aplicării Planului de acțiune privind finanțarea sustenabilă, adoptat în martie 2018, inclusiv o calibrare a cerințelor de capital ale băncilor și un tratament prudențial al activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, norme prudențiale pentru societățile de asigurări și o actualizare a obligațiilor investitorilor instituționali și ale administratorilor de active;

65.consideră că, înainte de a fi adoptat, cadrul financiar multianual 2021-2027 ar trebui să fie evaluat în raport cu obiectivul de a realiza un nivel de emisii de GES egal cu zero până în 2050 cel târziu și că trebuie instituit un test standard pentru a garanta că banii cheltuiți din bugetul UE nu au impact asupra schimbărilor climatice;

66.solicită implementarea rapidă a Fondului pentru inovare EU ETS și inițierea primei cereri de propuneri în 2019, pentru a stimula investițiile în perfecționarea tehnologiilor industriale revoluționare cu emisii reduse de dioxid de carbon într-o gamă largă de sectoare, nu numai în cel al producției de energie electrică, ci și în sistemele de termoficare și în procesele industriale;

67.ia act de faptul că strategia UE pentru păduri consideră că politica agricolă comună este sursa principală de sprijin pentru protecția și gestionarea durabilă a pădurilor din UE;

68.regretă faptul că subvențiile pentru combustibilii fosili sunt în continuare în creștere și se ridică la aproximativ 55 de miliarde EUR pe an; invită insistent UE și statele membre[11] să înceapă imediat eliminarea progresivă a tuturor subvențiilor europene și naționale acordate pentru combustibilii fosili;

69.subliniază importanța creării unui fond de tranziție echitabil, în special pentru regiunile și comunitățile cele mai afectate de decarbonizare;

70.subliniază că programele de cercetare și inovare de la nivel național și european sunt esențiale pentru a sprijini Uniunea în rolul său de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice;

71.subliniază că aspectele legate de climă trebuie integrate pe deplin în programele de cercetare și inovare și aplicate în toate etapele ciclului de cercetare ca unul dintre principiile finanțării acordate de UE;

Rolul consumatorilor și economia circulară

72.subliniază impactul semnificativ al schimbării comportamentelor în ceea ce privește reducerea emisiilor de GES, inclusiv în întregul sistem alimentar, în sectorul transporturilor și, mai ales, în sectorul aviației; invită Comisia să analizeze cât mai curând opțiunile politice, inclusiv în domeniul taxelor de mediu, pentru a încuraja schimbarea comportamentelor; subliniază importanța inițiativelor ascendente, cum ar fi Convenția primarilor, pentru a promova această schimbare;

73.observă că statisticile prezentate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură arată că, din anii 1990 până în prezent, consumul total de carne și de produse de origine animală pe cap de locuitor a scăzut în UE-28 și că sprijinirea acestei tendințe în curs, combinată cu măsuri de atenuare din punctul de vedere al ofertei tehnice, ar putea reduce semnificativ emisiile generate de producția agricolă;

74.subliniază că este important ca UE să realizeze nu numai înlocuirea în domeniul energiei, ci și, în aceeași măsură, o înlocuire în ceea ce privește produsele și materialele, de exemplu prin înlocuirea produselor și a materialelor bazate pe combustibili fosili sau care generează un nivel ridicat de emisii în timpul producției cu produse bazate pe resurse regenerabile;

75.subliniază că o parte considerabilă a energiei utilizate și prin urmare, a emisiilor de GES, este legată direct de achiziția, prelucrarea, transportul, transformarea, utilizarea și eliminarea resurselor; subliniază că ar putea fi realizate economii semnificative în toate etapele lanțului de management al resurselor; subliniază că, prin urmare, creșterea productivității resurselor prin îmbunătățirea eficienței și reducerea risipei de resurse, prin măsuri precum reutilizarea, reciclarea și refabricarea pot reduce semnificativ atât consumul de resurse, cât și emisiile de GES, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea și creând oportunități de afaceri și locuri de muncă; evidențiază eficiența din punctul de vedere al costurilor a măsurilor din economia circulară; subliniază că utilizarea mai eficientă a resurselor, măsurile din economia circulară, precum și proiectarea circulară a produselor vor contribui la realizarea unei schimbări a modelelor de producție și consum și la reducerea cantității de deșeuri;

76.subliniază importanța politicilor privind produsele, cum ar fi achizițiile publice ecologice și proiectarea ecologică, care pot avea o contribuție semnificativă la economiile de energie și la reducerea amprentei de carbon a produselor, îmbunătățind totodată amprenta materiilor utilizate și impactul lor global asupra mediului; subliniază necesitatea de a stabili cerințele economiei circulare ca parte a standardelor UE privind proiectarea ecologică și de a extinde metodologia actuală privind proiectarea ecologică la alte categorii de produse, pe lângă produsele cu impact energetic;

77.consideră că lucrările privind un model fiabil de măsurare a impactului climatic pe baza consumului ar trebui să fie realizate în continuare; ia act de faptul că, pe baza modelelor existente, analiza aprofundată arată că eforturile UE de reducere a emisiilor generate de producția proprie sunt anulate într-o oarecare măsură prin importurile de bunuri cu o amprentă de carbon mai mare;

UE și combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial

78.subliniază importanța multiplicării inițiativelor și a unui dialog susținut în cadrul forurilor internaționale relevante, precum și importanța unei diplomații eficiente în domeniul climei, cu scopul de a consolida cooperarea și ambițiile globale și multilaterale, pentru a determina luarea unor decizii politice similare, care să crească nivelul ambiției în ceea ce privește schimbările climatice în alte regiuni și în țările terțe; invită UE să-și mărească finanțarea în domeniul climei și să depună eforturi susținute pentru a încuraja statele membre să sporească ajutorul financiar acordat de acestea țărilor terțe pentru domeniul climatic (ajutor pentru dezvoltare mai degrabă decât împrumuturi), care ar trebui să se acorde pe lângă asistența pentru dezvoltare externă și nu ar trebui să fie contabilizat de două ori, atât ca ajutor pentru dezvoltare, cât și ca ajutor financiar în domeniul climei;

79.subliniază că Summitul ONU privind schimbările climatice din septembrie 2019 ar reprezenta momentul ideal pentru ca liderii să anunțe obiective mai ambițioase în ceea ce privește contribuțiile stabilite la nivel național; consideră că UE ar trebui să adopte cu mult timp în avans o poziție privind actualizarea contribuțiilor stabilite la nivel național, astfel încât să se prezinte la summit bine pregătită și într-o cooperare strânsă cu o coaliție internațională a părților care sprijină adoptarea unor obiective mai ambițioase în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice;

80.subliniază utilitatea consolidării interoperabilității dintre instrumentele de politică ale UE și echivalentele lor din statele terțe, în special în ceea ce privește mecanismele de stabilire a prețului carbonului; subliniază importanța introducerii unor garanții de mediu pentru a asigura o reducere reală și suplimentară a emisiilor de GES; invită Comisia, prin urmare, să pledeze pentru norme internaționale solide și stricte, legate de articolul 6 din Acordul de la Paris, pentru a evita deficiențele de contabilizare și dubla contabilizare a reducerilor emisiilor;

°

°°

81.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Ultima actualizare: 12 martie 2019
Aviz juridic-Politica de confidențialitate