合法博彩网站

Parlamentul European,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulat膬 鈥濷 planet膬 curat膬 pentru to葲i 鈥� O viziune european膬 strategic膬 pe termen lung pentru o economie prosper膬, modern膬, competitiv膬 葯i neutr膬 din punctul de vedere al impactului asupra climei鈥� (),

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Conven葲ia-cadru a Na葲iunilor Unite asupra schimb膬rilor climatice (CCONUSC) 葯i Protocolul de la Kyoto la aceasta,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum 葯i cea de a 21-a Conferin葲膬 a p膬r葲ilor (COP21) la CCONUSC 葯i cea de a 11-a Conferin葲膬 a p膬r葲ilor care serve葯te drept reuniune a p膬r葲ilor la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desf膬葯urate la Paris, Fran葲a, 卯n perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere cea de-a 24-a Conferin葲膬 a p膬r葲ilor (COP24) la CCONUSC, cea de-a 14-a sesiune a Reuniunii p膬r葲ilor la Protocolul de la Kyoto (CMP14) 葯i cea de-a treia parte a primei sesiuni a Conferin葲ei p膬r葲ilor care serve葯te drept reuniune a p膬r葲ilor la Acordul de la Paris (CMA1.3), desf膬葯urate la Katowice, Polonia, 卯n perioada 2-14 decembrie 2018,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil膬 a ONU 葯i obiectivele de dezvoltare durabil膬 ale ONU (ODD),

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Rezolu葲ia sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferin葲a ONU din 2018 privind schimb膬rile climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimb膬rile climatice (IPCC) intitulat 鈥濷 卯nc膬lzire global膬 de 1,5掳C鈥�, cel de-al 5-lea raport de evaluare (AR5) al s膬u 葯i raportul s膬u de sintez膬,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere cea de-a noua edi葲ie a Raportului ONU privind discrepan葲ele 卯n materie de emisii, adoptat la 27 noiembrie 2018,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul s膬u de procedur膬,

1.听听recunoa葯te c膬 riscurile grave asociate cu schimb膬rile climatice reprezint膬 un motiv serios de preocupare pentru cet膬葲enii no葯tri; sprijin膬 demonstra葲iile, 卯n special sub form膬 de mar葯uri contra schimb膬rilor climatice 葯i greve 葯colare, care fac ca popula葲ia s膬 fie mai con葯tient膬 de aceste riscuri climatice; recunoa葯te c膬 oamenii din 卯ntreaga Europ膬, 卯n special genera葲ia mai t芒n膬r膬, elevii 葯i studen葲ii, sunt profund 卯ngrijora葲i de lipsa eforturilor din partea guvernelor din Europa de a asigura un viitor durabil; apreciaz膬 apelurile lansate de ace葯ti activi葯ti 卯n sprijinul unor m膬suri mai ambi葲ioase 卯n domeniul climei 葯i le cere guvernelor na葲ionale, regionale 葯i locale, precum 葯i UE s膬 ia m膬suri concrete 葯i rapide pentru a nu dep膬葯i limita de 卯nc膬lzire de 1,5听掳C;

2.听听subliniaz膬 c膬 cet膬葲enii europeni se confrunt膬 deja cu efectele directe ale schimb膬rilor climatice; subliniaz膬 c膬, potrivit Agen葲iei Europene de Mediu, 卯n Uniune pierderile anuale medii cauzate de condi葲iile meteorologice 葯i fenomenele climatice extreme s-au ridicat la aproximativ 12,8 miliarde EUR 卯ntre 2010 葯i 2016 葯i c膬, dac膬 nu se iau m膬suri suplimentare, prejudiciile cauzate de schimb膬rile climatice 卯n UE s-ar putea ridica la cel pu葲in 190 de miliarde EUR p芒n膬 卯n 2080, ceea ce reprezint膬 o pierdere net膬 a nivelului de trai de 1,8听% din PIB-ul actual; subliniaz膬 c膬, 卯ntr-un scenariu cu emisii ridicate, costurile anuale cauzate de inunda葲ii 卯n UE ar putea ajunge p芒n膬 la o mie de miliarde de euro p芒n膬 卯n 2100 葯i c膬 dezastrele provocate de fenomenele meteorologice ar putea afecta aproximativ dou膬 treimi din cet膬葲enii europeni p芒n膬 卯n 2100, comparativ cu 5听% 卯n prezent; subliniaz膬, de asemenea, c膬, potrivit Agen葲iei Europene de Mediu, 50听% din zonele populate din UE vor suferi un deficit grav de ap膬 p芒n膬 卯n 2030;

3.听听subliniaz膬 c膬 Raportul special al IPCC privind 卯nc膬lzirea global膬 de 1,5掳C reprezint膬 evaluarea 葯tiin葲ific膬 cea mai cuprinz膬toare 葯i mai actual膬 a direc葲iilor de atenuare, 卯n conformitate cu Acordul de la Paris;

4.听听subliniaz膬 c膬, 卯n conformitate cu raportul special al IPCC privind 卯nc膬lzirea global膬 de 1,5掳C, obiectivul de a limita 卯nc膬lzirea global膬 la 1,5掳C, f膬r膬 nicio dep膬葯ire sau cu o dep膬葯ire limitat膬, implic膬 atingerea unui nivel net de emisii de gaze cu efect de ser膬 (GES) egal cu zero la nivel mondial p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2067 葯i reducerea emisiilor mondiale de GES p芒n膬 卯n 2030 la aproximativ 27,4 GtCO2eq pe an; subliniaz膬 c膬, 卯n calitatea sa de lider mondial 葯i av芒nd 卯n vedere constat膬rile respective, pentru a avea o bun膬 葯ans膬 de a men葲ine cre葯terea temperaturii globale sub 1,5掳C p芒n膬 卯n 2100, Uniunea trebuie s膬 se str膬duiasc膬 s膬 ating膬 un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero c芒t mai cur芒nd posibil, dar nu mai t芒rziu de 2050;

5.听听卯葯i exprim膬 卯ngrijorarea fa葲膬 constat膬rile Raportului din 2018 privind discrepan葲ele 卯n materie de emisii al Programului Na葲iunilor Unite pentru Mediu, potrivit c膬ruia contribu葲iile actuale necondi葲ionate stabilite la nivel na葲ional dep膬葯esc cu mult limita de 卯nc膬lzire de mult sub 2掳C prev膬zut膬 卯n Acordul de la Paris, antren芒nd, 卯n schimb, o 卯nc膬lzire estimat膬 de 3,2掳C[2] p芒n膬 卯n 2100; subliniaz膬 c膬 este urgent ca toate p膬r葲ile la CCONUSC s膬 卯葯i fixeze p芒n膬 卯n 2020 obiective mai ambi葲ioase de protec葲ie a climei;

6.听听felicit膬 Comisia pentru comunicarea sa intitulat膬 鈥濷 planet膬 curat膬 pentru to葲i 鈥� O viziune european膬 strategic膬 pe termen lung pentru o economie prosper膬, modern膬, competitiv膬 葯i neutr膬 din punctul de vedere al impactului asupra climei鈥�, care subliniaz膬 oportunit膬葲ile 葯i provoc膬rile pe care le implic膬 tranzi葲ia c膬tre o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de ser膬 pentru cet膬葲enii europeni, economia european膬 葯i crearea de locuri de munc膬, pun芒nd bazele unei dezbateri ample ce implic膬 institu葲iile UE, parlamentele na葲ionale, mediul de afaceri, organiza葲iile neguvernamentale, ora葯ele 葯i comunit膬葲ile, precum 葯i cet膬葲enii;

7.听听sprijin膬 obiectivul unui nivel net al emisiilor de GES egal cu zero p芒n膬 卯n 2050 葯i 卯ndeamn膬 statele membre s膬 convin膬 asupra unei strategii pentru 卯ndeplinirea acestui obiectiv, 卯n cadrul dezbaterii privind viitorul Europei care va avea loc la summitul special al UE de la Sibiu din mai 2019; invit膬 statele membre s膬 卯葯i ia un angajament corespunz膬tor nivelului de ambi葲ie necesar pentru a realiza acest obiectiv;

8.听听consider膬 c膬 Europa poate fi 卯n fruntea eforturilor c膬tre emisii GES nete zero dac膬 reorienteaz膬 investi葲iile c膬tre solu葲ii tehnologice inovatoare, implic芒nd cet膬葲enii 葯i ac葲ion芒nd 卯n domenii-cheie, cum ar fi energia, politica industrial膬, transportul, agricultura 葯i cercetarea, asigur芒nd, 卯n acela葯i timp, noi locuri de munc膬 葯i echitate social膬 pentru o tranzi葲ie just膬;

Direc葲ii pentru strategia european膬 pentru emisii zero p芒n膬 la jum膬tatea secolului

9.听听constat膬 c膬 strategia UE privind zero emisii nete prezint膬 opt direc葲ii pentru transformarea economic膬, tehnologic膬 葯i social膬 necesar膬 pentru ca Uniunea s膬 respecte obiectivul pe termen lung privind temperatura prev膬zut de Acordul de la Paris; constat膬 c膬 doar dou膬 dintre ele i-ar permite Uniunii s膬 ating膬 un nivel net de emisii GES egal cu zero p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2050; subliniaz膬 c膬 pentru aceasta este nevoie de m膬suri rapide 葯i eforturi considerabile la toate nivelurile, de la cel local 葯i regional p芒n膬 la cel na葲ional 葯i european, precum 葯i de implicarea tuturor actorilor din afara sectorului public; recunoa葯te c膬 contribu葲iile stabilite la nivel local 葯i regional ar putea fi instrumente importante pentru a elimina discrepan葲ele 卯n materie de emisii; reaminte葯te obliga葲ia statelor membre de a adopta strategii na葲ionale pe termen lung, a葯a cum se prevede 卯n Regulamentul privind guvernan葲a[3]; invit膬, prin urmare, statele membre s膬 stabileasc膬 obiective 葯i politici clare, pe termen scurt 葯i pe termen lung, 卯n conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, 葯i s膬 sprijine cu investi葲ii direc葲iile c膬tre emisii nete zero;

10.听听subliniaz膬 c膬 prima categorie de direc葲ii prezentat膬 卯n strategie vizeaz膬 reducerea emisiilor de GES p芒n膬 卯n 2050 cu numai circa 80听% fa葲膬 de nivelurile din 1990; constat膬 cu 卯ngrijorare c膬 aceast膬 ambi葲ie se 卯ncadreaz膬 卯n nivelul minim necesar pentru men葲inerea 卯nc膬lzirii globale sub pragul de 2听掳C 葯i c膬, prin urmare, ea nu corespunde obiectivului prev膬zut 卯n Acordul de la Paris de a men葲ine 卯nc膬lzirea global膬 cu mult sub 2听掳C, 葯i nici obiectivului ulterior, de a o men葲ine sub 1,5听掳C;

11.听听subliniaz膬 c膬 tranzi葲ia c膬tre o energie curat膬 va fi un imbold pentru a moderniza economia european膬 葯i a aduce beneficii societale 葯i de mediu pentru cet膬葲enii europeni; subliniaz膬 c膬, potrivit estim膬rilor Comisiei, PIB-ul UE va cre葯te mai mult 卯n scenariile cu emisii zero dec芒t 卯n scenariile cu reduceri mai mici ale emisiilor; consider膬 c膬 inac葲iunea ar fi, de departe, scenariul cel mai costisitor 葯i nu numai c膬 ar conduce la o sc膬dere masiv膬 a PIB-ului 卯n Europa, ci ar accentua 葯i mai mult inegalit膬葲ile economice inter 葯i intra statale 葯i regionale, av芒nd 卯n vedere c膬 unele dintre ele vor fi mai grav afectate dec芒t altele de consecin葲ele inac葲iunii;

12.听听observ膬 cu 卯ngrijorare c膬, 卯n prezent, dependen葲a UE de energia de import este de aproximativ 55听%; subliniaz膬 c膬, 卯ntr-un scenariu care vizeaz膬 un nivel net al emisiilor egal cu zero, aceast膬 dependen葲膬 ar urma s膬 scad膬 la 20听% p芒n膬 卯n 2050, cu un impact pozitiv asupra balan葲ei comerciale 葯i a pozi葲iei geopolitice a UE; observ膬 c膬 economiile cumulate prin reducerea costurilor cu importul de combustibili fosili 卯n perioada 2031-2050 ar fi de aproximativ 2-3 mii de miliarde EUR, sum膬 care ar putea fi cheltuit膬 pe alte priorit膬葲i ale cet膬葲enilor europeni;

13.听听subliniaz膬 c膬 diminuarea polu膬rii aerului, dac膬 s-ar ajunge la un nivel zero de emisii, ar reduce num膬rul deceselor premature cauzate de particulele fine cu peste 40听%; observ膬 c膬, 卯ntr-un astfel de scenariu, costurile efectelor nocive asupra s膬n膬t膬葲ii s-ar reduce cu aproximativ 200 de miliarde EUR pe an;

14.听听salut膬 includerea a dou膬 direc葲ii care vizeaz膬 atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero p芒n膬 卯n 2050 葯i sprijinul Comisiei pentru acestea 葯i consider膬 c膬 obiectivul de atins p芒n膬 la mijlocul secolului este singurul compatibil cu angajamentele asumate de Uniune 卯n virtutea Acordului de la Paris; regret膬 c膬 nu a fost luat膬 卯n considerare 卯n strategie nicio direc葲ie care s膬 conduc膬 la un nivel net de emisii de GES egal cu zero 卯nainte de 2050;

15.听听regret膬 c膬 nu exist膬 o direc葲ie c膬tre un nivel net de emisii de GES egal cu zero care s膬 presupun膬 un sistem bazat 卯n totalitate pe surse regenerabile de energie p芒n膬 卯n 2050; 卯ndeamn膬, prin urmare, Comisia s膬 prezinte c芒t mai cur芒nd posibil un scenariu complementar 卯n care energia din surse regenerabile s膬 aib膬 o pondere de 100听% p芒n膬 卯n 2050;

16.听听ia act de faptul c膬 direc葲iile implic膬 utilizarea unei serii de tehnologii de eliminare a carbonului, inclusiv prin captarea 葯i stocarea dioxidului de carbon (CSC) sau captarea 葯i utilizarea dioxidului de carbon (CUC) 葯i captarea direct膬 din aer, care nu 葯i-au dovedit 卯nc膬 viabilitatea; consider膬, cu toate acestea, c膬 strategia UE pentru emisii nete zero ar trebui s膬 acorde prioritate reducerii directe a emisiilor 葯i ac葲iunilor de conservare 葯i 卯mbun膬t膬葲ire a absorban葲ilor 葯i rezervoarelor naturale ale UE 葯i s膬 ia 卯n calcul tehnologiile de eliminare a carbonului doar 卯n cazurile 卯n care nu sunt disponibile op葲iuni de reducere direct膬 a emisiilor; consider膬 c膬 trebuie s膬 se reduc膬 mai mult emisiile p芒n膬 卯n 2030 dac膬 Uniunea dore葯te s膬 nu recurg膬 la tehnologii de eliminare a carbonului care ar implica riscuri 卯nsemnate pentru ecosisteme, biodiversitate 葯i securitatea alimentar膬, aspect confirmat 葯i de raportul IPCC [privind 卯nc膬lzirea global膬 de] 1,5听掳C;

Aspecte sociale ale schimb膬rilor climatice 葯i o tranzi葲ie echitabil膬

17.听听salut膬 afirma葲ia Comisiei c膬 se poate atinge un nivel net zero de emisii f膬r膬 o pierderi nete de locuri de munc膬 葯i ia act cu satisfac葲ie de evaluarea detaliat膬 a tranzi葲iei din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniaz膬 c膬, dac膬 este gestionat膬 bine 葯i se acord膬 sprijin adecvat celor mai vulnerabile regiuni 葯i sectoare 葯i celor mai vulnerabili cet膬葲eni, o tranzi葲ie echitabil膬 c膬tre emisii nete zero de GES poate duce la o cre葯tere net膬 a locurilor de munc膬 卯n Uniune 鈥� ocuparea for葲ei de munc膬 la nivelul 卯ntregii economii va cre葯te cu 2,1 milioane de locuri de munc膬 p芒n膬 卯n 2050, 卯ntr-un scenariu cu emisii nete egale cu zero, fa葲膬 de o cre葯tere a ocup膬rii for葲ei de munc膬 cu 1,3 milioane de locuri de munc膬 卯n scenariul 卯n care emisiile se reduc cu 80听%; consider膬, prin urmare, c膬 Comisia ar trebui s膬 realizeze un nou audit al competen葲elor 卯n cadrul Panoramei competen葲elor 卯n UE, cu date regionale privind competen葲ele necesare pentru o Europ膬 neutr膬 din punct de vedere climatic, pentru a asigura o tranzi葲ie echitabil膬 pentru cet膬葲enii UE 葯i pentru a sprijini regiunile cele mai vulnerabile, ale c膬ror economii depind de activit膬葲i legate de sectoare sau tehnologii care se preconizeaz膬 c膬 vor intra 卯n declin sau care vor trebui s膬 se transforme 卯n viitor, precum 葯i s膬 sprijine recalificarea profesional膬 pentru locuri de munc膬 de calitate, adaptate exigen葲elor viitorului, 卯n acelea葯i regiuni;

18.听听subliniaz膬 c膬 tranzi葲ia trebuie s膬 fie echitabil膬 pentru toate categoriile sociale; observ膬 c膬 acest lucru 卯nseamn膬 ca tranzi葲ia echitabil膬 s膬 fie perceput膬 卯ntr-un mod care s膬 includ膬 at芒t efectele negative 葯i pozitive ale gr膬birii ac葲iunilor 卯n domeniul climei, cum ar fi locurile de munc膬 desfiin葲ate 葯i noile oportunit膬葲i de angajare, c芒t 葯i efectele 卯nt芒rzierii acestor ac葲iuni;

19.听听subliniaz膬, 卯n acest sens, c膬 vor trebui 卯ntocmite strategii adaptate 葯i finan葲ate suficient la toate nivelurile, pe baza unor procese incluzive 葯i 卯n str芒ns膬 colaborare cu autorit膬葲ile publice locale 葯i regionale, sindicatele, institu葲iile de 卯nv膬葲膬m芒nt, organiza葲iile societ膬葲ii civile 葯i sectorul privat, pentru ca aceast膬 tranzi葲ie s膬 ofere oportunit膬葲i echitabile 葯i egale pentru to葲i cet膬葲enii europeni;

20.听听subliniaz膬 c膬 toate politicile UE trebuie s膬 contribuie la progresul social 葯i la justi葲ia social膬; subliniaz膬, 卯n special, nevoia urgent膬 ca cei mai mari poluatori s膬 aduc膬 o contribu葲ie onest膬, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale 葯i a planific膬rii fiscale agresive practicate de corpora葲ii; subliniaz膬 c膬, pentru ca politicile de combatere a schimb膬rilor climatice 葯i decarbonizare s膬 fie acceptate politic de to葲i cet膬葲enii, este important s膬 se 葲in膬 cont de efectele lor distributive, 卯n special 卯n cazul persoanelor cu venituri mici;

21.听听subliniaz膬 numeroasele beneficii colaterale pe care o societate neutr膬 din punct de vedere climatic le va aduce s膬n膬t膬葲ii publice, at芒t prin reducerea costurilor medicale 葯i a poverii suportate de sistemele de asigur膬ri 葯i de s膬n膬tate public膬, precum 葯i beneficiile pentru calitatea vie葲ii cet膬葲enilor europeni, printr-o mai mare biodiversitate, reducerea polu膬rii aerului 葯i a expunerii la poluan葲i;

22.听听reaminte葯te c膬 卯ntre 50 葯i 125 de milioane de cet膬葲eni europeni sunt 卯n prezent expu葯i riscului de s膬r膬cie energetic膬[4]; subliniaz膬 c膬 tranzi葲ia energetic膬 poate afecta 卯n mod dispropor葲ionat persoanele cu venituri mici 葯i poate agrava s膬r膬cia energetic膬; recunoa葯te c膬 politica energetic膬 trebuie s膬 includ膬 o dimensiune social膬 葯i s膬 garanteze c膬 nimeni nu este l膬sat de izbeli葯te; invit膬 statele membre s膬 ia m膬suri cu b膬taie lung膬 pentru a asigura o tranzi葲ie energetic膬 echitabil膬 葯i accesul la energie pentru to葲i cet膬葲enii UE;

23.听听crede c膬 tinerii sunt din ce 卯n ce mai con葯tien葲i de problemele sociale 葯i de mediu, iar aceast膬 con葯tiin葲膬 ne poate transforma societ膬葲ile astfel 卯nc芒t s膬 devin膬 卯n viitor reziliente la efectele schimb膬rilor climatice; consider膬 c膬 educa葲ia tinerilor reprezint膬 unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a schimb膬rilor climatice; subliniaz膬 c膬 genera葲iile mai tinere trebuie implicate 卯n construirea rela葲iilor interna葲ionale, interculturale 葯i 卯ntre genera葲ii, care stau la temelia schimb膬rilor culturale ce vor sprijini eforturile interna葲ional pentru un viitor mai sustenabil;

24.听听subliniaz膬 c膬 incluziunea 葯i participarea cet膬葲enilor europeni este esen葲ial膬 pentru ca Europa s膬 poat膬 atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2050; 卯ndeamn膬 toate nivelurile de administra葲ie na葲ional膬, regional膬 葯i local膬 s膬 adopte m膬suri concrete de stimulare 葯i de facilitare a particip膬rii cet膬葲enilor 葯i a schimbului de bune practici 卯n tranzi葲ia c膬tre o economie cu emisii zero de GES;

Obiective intermediare

25.听听recunoa葯te c膬 deceniul 2020-2030 va fi cel mai important dac膬 se dore葯te ca UE s膬 ating膬 un nivel net al emisiilor egal cu zero p芒n膬 卯n 2050; invit膬 Comisia 葯i statele membre s膬 sprijine un obiectiv pe termen mediu ambi葲ios pentru 2030, element necesar pentru a asigura o stabilitate suficient膬 a investi葲iilor pe pia葲膬, a valorifica pe deplin poten葲ialul inov膬rii tehnologice 葯i a spori oportunit膬葲ile 卯ntreprinderilor europene de a deveni lideri pe pia葲a mondial膬;

26.听听subliniaz膬 c膬, pentru a ajunge la emisii nete zero de GES p芒n膬 卯n 2050 la o rentabilitate optim膬 a costurilor, obiectivele pentru 2030 trebuie s膬 devin膬 sensibil mai ambi葲ioase; consider膬 extrem de important ca Uniunea s膬 transmit膬 un mesaj clar, cel mai t芒rziu 卯n cadrul summitului ONU privind schimb膬rile climatice de la New York din septembrie 2019, c膬 este preg膬tit膬 s膬 卯葯i revizuiasc膬 contribu葲ia la Acordul de la Paris;

27.听听sprijin膬 o corelare a contribu葲iilor UE stabilite la nivel na葲ional (NDC) cu obiectivul stabilit la nivelul 卯ntregii economii de a reduce, p芒n膬 卯n 2030, emisiile interne de GES cu 60听% fa葲膬 de nivelurile din 1990; invit膬, prin urmare, Consiliul s膬 ajung膬 la o pozi葲ie comun膬 care s膬-i permit膬 Uniunii s膬 stabileasc膬 卯n consecin葲膬 葲inte mai ambi葲ioase pentru NDC 卯n cadrul summitului special al UE de la Sibiu din mai 2019, 卯n perspectiva summitului ONU privind clima din septembrie 2019;

28.听听consider膬 c膬 Comisia ar trebui s膬 prezinte, cel mai t芒rziu cu prilejul revizuirii din 2022-2024 a pachetului pentru 2030 privind clima 葯i a altor texte legislative relevante, propuneri legislative care s膬 propun膬 obiective mai ambi葲ioase, 卯n acord cu noile NDC 葯i cu obiectivul de a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero; consider膬 c膬 dac膬 葲intele pentru 2030 nu sunt suficient de ambi葲ioase s-ar limita op葲iunile viitoare, risc芒nd s膬 restr芒ng膬 disponibilitatea anumitor op葲iuni rentabile de decarbonizare; consider膬 c膬 aceast膬 revizuire reprezint膬 o etap膬 important膬 pentru 卯ndeplinirea angajamentelor UE 卯n domeniul climei;

29.听听consider膬 c膬 pentru a le oferi investitorilor mai mult膬 stabilitate 葯i vizibilitate, va fi, de asemenea, bine pentru UE s膬 stabileasc膬 卯nc膬 un obiectiv provizoriu de reducere a emisiilor p芒n膬 卯n 2040;

30.听听consider膬 c膬 strategia UE pentru emisii nete zero trebuie revizuit膬 regulat; consider膬 c膬 aceast膬 revizuire ar trebui realizat膬 pe baza informa葲iilor provenite din evaluarea la nivel global efectuat膬 o dat膬 la cinci ani, prev膬zut膬 卯n Acordul de la Paris, lu芒nd 卯n considerare evolu葲iile tehnologice 葯i ale societ膬葲ii, precum 葯i contribu葲ia actorilor nestatali 葯i a Parlamentului European;

Contribu葲iile sectoriale

31.听听subliniaz膬 c膬 emisiile nete vor trebui reduse la un nivel aproape de zero 卯n toate sectoarele economiei, care ar trebui s膬 contribuie, f膬r膬 excep葲ie, la eforturile colective de reducere a emisiilor; invit膬, prin urmare, Comisia s膬 elaboreze direc葲ii c膬tre neutralitatea climatic膬 pentru toate sectoarele; subliniaz膬, 卯n aceast膬 privin葲膬, importan葲a principiului 鈥瀙oluatorul pl膬te葯te鈥�;

32.听听subliniaz膬 importan葲a adopt膬rii unei abord膬ri intersectoriale integrate pentru a facilita eforturile de decarbonizare 卯n 卯ntregul sistem energetic 葯i 卯n alte sectoare asociate 葯i pentru a beneficia de pe urma cre葯terii eficien葲ei; subliniaz膬 rolul central pe care 卯l au eficien葲a energetic膬 葯i sursele regenerabile 卯n tranzi葲ia c膬tre o economie cu zero emisii nete de GES; recunoa葯te c膬 integrarea sistemelor energetice poate oferi o mai mare flexibilitate, o mai mare eficien葲膬 a sistemelor, un grad mai ridicat de utilizare a energiei din surse regenerabile de c膬tre to葲i transportatorii de energie 葯i, 卯n cele din urm膬, o tranzi葲ie energetic膬 eficient膬 din punctul de vedere al costurilor;

33.听听invit膬 Comisia s膬 prezinte o strategie industrial膬 ambi葲ioas膬 pentru UE, care s膬 ia 卯n considerare limitele ecologice ale planetei noastre 葯i s膬 sprijine tranzi葲ia echitabil膬 a tuturor sectoarelor, inclusiv a industriilor mari consumatoare de energie, c膬tre un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero; este de acord cu domeniile strategice identificate de Comisie 卯n care este necesar膬 o ac葲iune comun膬;

34.听听crede c膬 UE ar trebui s膬 卯nlocuiasc膬 m膬surile existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon cu politici care s膬 internalizeze toate costurile legate de emisiile de GES; invit膬, 卯n acest sens, Comisia s膬 examineze eficacitatea 葯i compatibilitatea cu normele Organiza葲iei Mondiale a Comer葲ului, a mecanismelor de ajustare a taxei pe carbon la frontier膬 at芒t pentru importuri, c芒t 葯i pentru exporturi, 葯i s膬 prezinte c芒t mai cur芒nd posibil Parlamentului 葯i Consiliului o propunere legislativ膬;

35.听听consider膬 c膬 prosperitatea, competitivitatea industrial膬 la nivel mondial 葯i politica privind schimb膬rile climatice se sprijin膬 reciproc; reaminte葯te c膬, f膬c芒nd parte din prima economie major膬 care urm膬re葯te neutralitatea climatic膬, 卯ntreprinderile din Europa ar putea valorifica avantajul primului venit pe pie葲ele interna葲ionale pentru a deveni lider mondial 卯n produc葲ia sustenabil膬 葯i eficient膬 卯n utilizarea resurselor; subliniaz膬 c膬 m膬surile 卯nt芒rziate sau insuficiente pentru a atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2050 vor conduce la costuri nejustificate din punct de vedere ecologic, economic 葯i social 葯i vor constitui un o fr芒n膬 卯n viitor pentru competitivitatea sectorului industrial din Europa;

36.听听observ膬 c膬 o serie de pie葲e emergente se pozi葲ioneaz膬 astfel 卯nc芒t s膬 joace un rol important 卯n satisfacerea nevoilor pie葲ei globale pe durata tranzi葲iei c膬tre o economie cu emisii nete zero de GES, de exemplu 卯n transportul cu emisii zero 葯i energia din surse regenerabile; subliniaz膬 c膬 UE trebuie s膬 r膬m芒n膬 liderul economic 卯n ecoinovare 葯i investi葲ii 卯n tehnologie ecologic膬; consider膬 c膬 pozi葲ia de lider a UE 卯n domeniul energiei din surse regenerabile 葯i al eficien葲ei energetice demonstreaz膬 altor p膬r葲i ale lumii c膬 tranzi葲ia c膬tre o energie curat膬 este posibil膬 葯i benefic膬, nerezum芒ndu-se la lupta 卯mpotriva schimb膬rilor climatice;

37.听听observ膬 c膬 raportul Comisiei din 2018 privind pre葲urile 葯i costul energiei 卯n Europa eviden葲iaz膬 c膬 卯n prezent UE este extrem de expus膬 la pre葲urile volatile 葯i 卯n cre葯tere ale combustibililor fosili 葯i c膬, potrivit estim膬rilor, 卯n viitor costurile de produc葲ie vor cre葯te pentru energia electric膬 din combustibili fosili 葯i vor sc膬dea pentru energia din surse regenerabile; subliniaz膬 c膬 costurile importului de energie ale UE au crescut 卯n 2017 cu 26听%, p芒n膬 la 266 de miliarde EUR, 卯n principal din cauza cre葯terii pre葲urilor petrolului; constat膬 c膬, potrivit estim膬rilor din raport, cre葯terile pre葲ului petrolului au avut un impact negativ asupra cre葯terii economice din UE (-0,4听% din PIB 卯n 2017) 葯i asupra infla葲iei (+0,6);

38.听听reaminte葯te c膬 71听% din energia total膬 se consum膬 doar pentru 卯nc膬lzirea imobilelor; este de acord cu Comisia c膬 locuin葲ele eficiente din punct de vedere energetic vor deveni norma 卯ntr-o Uniune European膬 neutr膬 din punct de vedere climatic, asigur芒nd o stare de s膬n膬tate mai bun膬 葯i confort sporit pentru to葲i europenii;

39.听听consider膬 c膬 evolu葲iile 葯i solu葲iile tehnologice, eficien葲a energetic膬 at芒t 卯n ceea ce prive葯te oferta, c芒t 葯i cererea, 葯i energia din surse regenerabile sustenabile 卯n sectoarele transporturilor, cl膬dirilor, 卯nc膬lzirii 葯i r膬cirii 葯i produc葲iei de energie, ca 葯i principiile economiei circulare, vor fi toate esen葲iale pentru a reduce emisiile de GES; subliniaz膬, 卯n acest sens, importan葲a unor strategii adaptate tehnologiilor utilizate;

40.听听subliniaz膬 c膬 pentru reducerea emisiilor provenite din procesele industriale trebuie s膬 se ia m膬suri la o scar膬 mult mai mare; subliniaz膬 c膬, potrivit raportului special al IPCC 1,5听掳C, industria trebuie s膬 卯葯i reduc膬 emisiile de carbon cu 65-90听% p芒n膬 卯n 2050, comparativ cu nivelurile din 2010;

41.听听solicit膬 un sistem energetic extrem de eficient din punct de vedere energetic 葯i bazat 卯n propor葲ie de 100 % pe energie din surse regenerabile 葯i solicit膬 Comisiei 葯i statelor membre s膬 ia toate m膬surile necesare 卯n aceast膬 privin葲膬, deoarece ele vor avea efecte de propagare 卯n toate sectoarele economice;

42.听听subliniaz膬 contribu葲ia eficien葲ei energetice la siguran葲a aprovizion膬rii, competitivitatea economic膬, protec葲ia mediului, reducerea facturilor la energie 葯i 卯mbun膬t膬葲irea calit膬葲ii locuin葲elor; confirm膬 rolul important al eficien葲ei energetice 卯n crearea de oportunit膬葲i de afaceri 葯i de ocupare a for葲ei de munc膬, precum 葯i beneficiile globale 葯i regionale ale acesteia; reaminte葯te, 卯n acest sens, introducerea principiului 鈥瀍ficien葲a energetic膬 pe primul loc鈥� 卯n temeiul Regulamentului privind guvernan葲a uniunii energetice, precum 葯i faptul c膬 aplicarea acestuia ar trebui s膬 fie pe deplin exploatat膬 de-a lungul 卯ntregului lan葲 energetic 葯i s膬 serveasc膬 drept baz膬 pentru orice direc葲ie c膬tre atingerea obiectivului de emisii zero p芒n膬 卯n 2050;

43.听听subliniaz膬 c膬 scenariile care au 卯n vedere o cre葯tere de 1,5掳C cu o dep膬葯ire nul膬 sau limitat膬, care au fost analizate 卯n raportul special al IPCC, atribuie roluri foarte diferite capt膬rii 葯i stoc膬rii dioxidului de carbon/capt膬rii 葯i utiliz膬rii dioxidului de carbon, care variaz膬 de la zero p芒n膬 la 300听de gigatone cumulate de CO₂ stocate p芒n膬 卯n 2050; consider膬 c膬 stocarea CO₂ nu ar trebui s膬 fie implementat膬 卯n sectoarele 卯n care exist膬 suficiente alternative de reducere a emisiilor, cum este cazul sectorului energetic; recunoa葯te rolul pe care 卯l poate avea captarea 葯i utilizarea carbonului 卯n reducerea emisiilor 卯n anumite procese industriale, dar constat膬 cu 卯ngrijorare c膬 卯n prezent, multe tehnologii de captare 葯i utilizare a carbonului nu asigur膬 reduceri permanente ale emisiilor;

44.听听subliniaz膬 c膬 Directiva privind proiectarea ecologic膬[5] a contribuit 卯n mod semnificativ la obiectivele climatice ale UE prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser膬 cu 320 de milioane de tone de CO₂ echivalent pe an 葯i c膬, potrivit estim膬rilor, p芒n膬 卯n 2020, consumatorii din UE vor economisi 卯n total p芒n膬 la 112 miliarde EUR sau circa 490 EUR pe gospod膬rie 葯i pe an, ca urmare a directivei; solicit膬 ca Directiva privind proiectarea ecologic膬 s膬 vizeze 葯i alte produse, inclusiv tabletele 葯i telefoanele inteligente, iar standardele existente s膬 fie actualizate pentru a reflecta evolu葲iile tehnologice;

45.听听subliniaz膬 necesitatea de a realiza f膬r膬 卯nt芒rziere uniunea energetic膬 葯i de a implementa pachetul privind energia curat膬, pentru a facilita investi葲iile acolo unde se poate produce cantitatea maxim膬 de energie din surse regenerabile 葯i pentru a 卯ncuraja participarea activ膬 a cet膬葲enilor, cu scopul de a accelera tranzi葲ia energetic膬 c膬tre o economie sustenabil膬 葯i neutr膬 din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, reduc芒nd, 卯n acela葯i timp, s膬r膬cia energetic膬; consider膬 c膬 este esen葲ial s膬 fie sporit nivelul de interconectivitate dintre statele membre, inclusiv prin 卯ncurajarea mai multor scheme de sprijin transfrontaliere;

46.听听subliniaz膬 c膬 strategia confirm膬 faptul c膬 emisiile de GES din sectorul transporturilor sunt 卯n continuare 卯n cre葯tere 葯i c膬 politicile actuale nu vor fi suficiente pentru decarbonizarea sectorului transporturilor p芒n膬 卯n 2050; subliniaz膬 necesitatea de a construi un sistem de transport durabil 卯n UE, care s膬 se bazeze pe trei piloni principali: limitare, transfer modal 葯i 卯mbun膬t膬葲irea eficien葲ei; subliniaz膬, 卯n special, c膬 este important s膬 se asigure un transfer modal de la transportul aerian la cel feroviar, precum 葯i o schimbare 卯n favoarea transportului public 葯i a mobilit膬葲ii partajate; observ膬 c膬 transportul rutier contribuie cu aproximativ o cincime din cantitatea total膬 de emisii de dioxid de carbon din UE; prin urmare, invit膬 statele membre 葯i Comisia s膬 ia m膬suri hot膬r芒toare pentru a permite accesul la vehiculele cu emisii zero 葯i cu emisii sc膬zute, evit芒nd, 卯n acela葯i timp, o utilizare sporit膬 a vehiculelor vechi 葯i foarte poluante 卯n statele membre cu venituri reduse; solicit膬 ca v芒nzarea 卯n UE de autoturisme 葯i vehicule utilitare u葯oare cu motoare cu ardere intern膬 s膬 fie eliminat膬 p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2035; subliniaz膬, de asemenea, rolul tehnologiilor inteligente, cum ar fi infrastructura inteligent膬 de 卯nc膬rcare, pentru a crea sinergii 卯ntre electrificarea transportului 葯i utilizarea surselor regenerabile de energie;

47.听听subliniaz膬 c膬, pentru a realiza neutralitatea climatic膬 a economiei UE 卯n ansamblu, trebuie s膬 contribuie toate sectoarele, inclusiv avia葲ia 葯i transporturile maritime interna葲ionale; observ膬 c膬 analiza Comisiei arat膬 c膬 obiectivele globale actuale 葯i m膬surile prev膬zute de Organiza葲ia Maritim膬 Interna葲ional膬 葯i, respectiv, de Organiza葲ia Avia葲iei Civile Interna葲ionale, chiar dac膬 sunt puse integral 卯n aplicare, nu asigur膬 reducerea emisiilor 卯ntr-o m膬sur膬 necesar膬, fiind necesare alte m膬suri semnificative care s膬 fie coerente cu obiectivul stabilit la nivelul 卯ntregii economii de a atinge un nivel net de emisii egal cu zero; subliniaz膬 c膬 sunt necesare investi葲ii 卯n tehnologii cu emisii zero 葯i cu emisii reduse de dioxid de carbon 卯n aceste sectoare; invit膬 Comisia s膬 pun膬 卯n practic膬 principiul 鈥瀙oluatorul pl膬te葯te鈥� 卯n aceste sectoare, 卯n special 卯n ceea ce prive葯te taxa pe kerosen 葯i pre葲urile biletelor de avion; reaminte葯te c膬 se preconizeaz膬 o cre葯tere cu p芒n膬 la 250听% p芒n膬 卯n 2050 a emisiilor de GES din transporturile maritime interna葲ionale; salut膬 faptul c膬 sectorul transporturilor maritime interna葲ionale 葯i-a stabilit un obiectiv ferm de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser膬; observ膬 cu 卯ngrijorare lipsa progreselor 卯n ceea ce prive葯te transpunerea acestui obiectiv 卯n m膬suri pe termen scurt 葯i mediu 葯i 卯n alte ac葲iuni concrete;

48.听听invit膬 Comisia s膬 propun膬 c芒t mai cur芒nd posibil o agend膬 feroviar膬 european膬 cuprinz膬toare, inclusiv realizarea rapid膬 a unei re葲ele feroviare interoperabile 卯n interiorul UE 葯i mobilizarea unor investi葲ii consolidate, 卯n special pentru modernizarea liniilor existente, crearea verigilor lips膬 葯i asigurarea drepturilor pasagerilor 葯i a posibilit膬葲ii de emitere a biletelor directe; invit膬 Comisia 葯i statele membre s膬 elaboreze politici, investi葲ii 葯i stimulente pentru a se asigura faptul c膬, atunci c芒nd acest lucru este fezabil, c膬l膬toriile cu trenul 卯n Europa de p芒n膬 la 1听000听km sunt mai atractive pentru cet膬葲eni dec芒t cele echivalente cu transportul aerian sau rutier;

49.听听observ膬 c膬, 卯n UE, cl膬dirile sunt 卯n prezent responsabile pentru 40听% din consumul final de energie din Europa 葯i pentru 36听% din emisiile de CO₂[6]; solicit膬 deblocarea poten葲ialului acestui sector de a face economii de energie 葯i de reducere a amprentei de carbon, 卯n conformitate cu obiectivul prev膬zut 卯n Directiva privind performan葲a energetic膬 a cl膬dirilor[7] de a realiza, p芒n膬 卯n 2050, un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic 葯i decarbonizat; subliniaz膬 c膬 sporirea eficien葲ei cl膬dirilor 卯n ceea ce prive葯te consumul de energie constituie o solu葲ie poten葲ial膬 semnificativ膬 pentru o mai mare reducere a emisiilor de GES 卯n Europa; consider膬, de asemenea, c膬 realizarea unor cl膬diri cu un consum redus de energie, asigurat膬 integral din surse regenerabile, este o condi葲ie indispensabil膬 pentru 卯ndeplinirea Acordului de la Paris 葯i a unei agende a UE pentru cre葯tere economic膬, locuri de munc膬 la nivel local 葯i 卯mbun膬t膬葲irea condi葲iilor de via葲膬 pentru cet膬葲enii din 卯ntreaga Europ膬;

50.听听observ膬 c膬 aproximativ 60听% din emisiile de metan provin din surse precum agricultura, depozitele de de葯euri 葯i apele reziduale, precum 葯i din produc葲ia 葯i transportul combustibililor fosili prin conducte; reaminte葯te c膬 metanul este un gaz cu efect de ser膬 puternic, cu un poten葲ial de 卯nc膬lzire pe 100 de ani de 28 de ori mai mare dec芒t cel al CO₂[8], 葯i c膬 reducerea emisiilor de metan poate juca un rol important 卯n reducerea concentra葲iilor de ozon troposferic 葯i a impactului negativ al acestora asupra calit膬葲ii aerului 葯i s膬n膬t膬葲ii umane; reaminte葯te Comisiei obliga葲ia sa de a analiza c芒t mai cur芒nd posibil op葲iuni de politic膬 care s膬 abordeze rapid problema emisiilor de metan, ca parte a unui plan strategic al Uniunii privind metanul, 葯i de a prezenta propuneri legislative 卯n acest sens Parlamentului 葯i Consiliului; subliniaz膬 poten葲ialul sectorului agricol de a aborda provoc膬rile reprezentate de schimb膬rile climatice, de exemplu prin inova葲ii ecologice 葯i tehnologice, precum 葯i prin captarea dioxidului de carbon 卯n sol;

51.听听solicit膬 o politic膬 agricol膬 comun膬 care s膬 contribuie la reducerea emisiilor de GES 卯n conformitate cu obiectivul de a atinge un nivel net de emisii GES egal cu zero p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2050; subliniaz膬 necesitatea de a reduce 卯n mod semnificativ num膬rul de animale de ferm膬 din UE, 卯ncep芒nd din zonele cu o densitate ridicat膬 a 葯eptelului 葯i pun芒nd cap膬t cre葯terii animalelor 卯n exploata葲ii agricole; subliniaz膬 c膬 schimbarea obiceiurilor alimentare, 卯n special reducerea semnificativ膬 a consumului de carne, este esen葲ial膬 pentru a reduce emisiile de GES din sectorul agricol;invit膬 Comisia s膬 se asigure c膬 politicile agricole, 卯n special fondurile UE 葯i na葲ionale, sunt conforme cu obiectivele 葯i 葲intele prev膬zute 卯n Acordul de la Paris;

52.听听subliniaz膬 c膬 este necesar膬 integrarea obiectivelor 卯n ceea ce prive葯te schimb膬rile climatice 卯n toate politicile UE, inclusiv 卯n politica comercial膬; invit膬 Comisia s膬 se asigure c膬 toate acordurile comerciale semnate de UE sunt pe deplin compatibile cu Acordul de la Paris, deoarece acest lucru nu numai c膬 ar 卯mbun膬t膬葲i m膬surile la nivel mondial privind schimb膬rile climatice, ci ar garanta, de asemenea, condi葲ii de concuren葲膬 echitabile pentru sectoarele afectate;

53.听听subliniaz膬 c膬 UE ar trebui s膬 promoveze rolul 葯i eforturile regiunilor 葯i ale ora葯elor; invit膬 Comisia s膬 se bazeze pe activitatea desf膬葯urat膬 卯n Conven葲ia primarilor din UE, care reprezint膬 200 de milioane de cet膬葲eni europeni, 葯i s膬 le permit膬 acestora s膬 joace un rol de catalizator 卯n tranzi葲ia 卯n desf膬葯urare;

54.听听regret膬 c膬 卯n strategia Comisiei nu a fost preluat膬 posibilitatea de consolidare a ac葲iunilor UE cu privire la gazele fluorurate cu efect de ser膬; subliniaz膬 c膬 卯mpiedicarea comer葲ului ilegal cu hidrofluorocarburi prin adoptarea unui sistem de licen葲e pentru hidrofluorocarburi, interzicerea utiliz膬rii acestora 卯n sectoare care nu mai au nevoie de ele, alocarea cotelor de hidrofluorocarburi printr-un sistem de licitare 葯i deplina punere 卯n aplicare a Regulamentului privind gazele fluorurate[9], prin interzicerea tuturor utiliz膬rilor inutile a hexafluorurilor de sulf reprezint膬 oportunit膬葲i clare de a ajuta UE s膬 卯葯i realizeze obiectivele asumate prin Acordul de la Paris;

Maximizarea poten葲ialului climatic al destina葲iei terenurilor, al schimb膬rii destina葲iei terenurilor 葯i al sectorului forestier

55.听听reitereaz膬 constat膬rile Grupului interguvernamental privind schimb膬rile climatice (IPCC), care afirm膬 c膬 impactul asupra mediului, inclusiv incendii forestiere 葯i degradarea p膬durilor din tundra 葯i a p膬durilor boreale, va fi exacerbat de cre葯terea temperaturilor globale;

56.听听recunoa葯te poten葲ialul considerabil al p膬durilor de a contribui la consolidarea eforturilor europene 卯n domeniul schimb膬rilor climatice (prin sechestrarea, stocarea 葯i substituirea de CO₂) 葯i la realizarea obiectivului de emisii zero p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2050; reaminte葯te obiectivul de a stopa pierderea biodiversit膬葲ii 葯i degradarea serviciilor ecosistemice din UE p芒n膬 卯n 2020; sprijin膬, 卯n acest sens, gestionarea durabil膬 a p膬durilor, 卯mpreun膬 cu mijloace concrete pentru a stimula o bioeconomie a UE eficient膬 葯i sustenabil膬;

57.听听recunoa葯te poten葲ialul pozitiv, dar, 卯n cele din urm膬, limitat de 卯mp膬durire a suprafe葲elor 卯n Europa; consider膬, prin urmare, c膬 ini葲iativele de 卯mp膬durire trebuie s膬 fie completate de ini葲iative 葯i stimulente concrete care s膬 vizeze 卯mbun膬t膬葲irea poten葲ialului de sechestrare, asigur芒nd 葯i 卯mbun膬t膬葲ind totodat膬 s膬n膬tatea terenurilor forestiere existente pentru a ob葲ine beneficii pentru clim膬, pentru bioeconomia durabil膬 葯i pentru biodiversitate; recomand膬 s膬 se depun膬 eforturi majore 卯n domeniul agrosilviculturii 葯i pentru ob葲inerea de beneficii reale din punct de vedere ecologic 葯i al biodiversit膬葲ii,听prin includerea arborilor 葯i a diverselor forme de vegeta葲ie 卯n exploatarea terenurilor agricole; subliniaz膬 c膬, din poten葲ialul tehnic total al practicilor pentru 卯mbun膬t膬葲irea sechestr膬rii carbonului din suprafa葲a agricol膬 din UE, agrosilvicultura are cel mai mare poten葲ial[10];

58.听听subliniaz膬 c膬 m膬surile 葯i politicile UE afecteaz膬, de asemenea, absorban葲ii de carbon naturali, terenurile 葯i p膬durile din afara Europei, iar strategia UE care vizeaz膬 un nivel net al emisiilor egal cu zero ar trebui s膬 garanteze c膬 m膬surile 卯ntreprinse de UE nu au efecte climatice d膬un膬toare 卯n 葲膬ri ter葲e; reaminte葯te angajamentul interna葲ional al UE de a pune cap膬t defri葯膬rilor p芒n膬 卯n 2020 葯i subliniaz膬 necesitatea unor ac葲iuni concrete 卯n acest sens, inclusiv prin intermediul unor noi acte legislative 葯i reglement膬ri; solicit膬, 卯n special, ca UE s膬 rup膬 leg膬tura dintre pierderea de p膬duri naturale 葯i consumul european; solicit膬, 卯n plus, eliminarea treptat膬 imediat膬 a biocombustibililor pe baz膬 de alimente 葯i de furaje, inclusiv ulei de palmier 葯i soia;

59.听听subliniaz膬 faptul c膬, dintre p膬durile europene cu statut protejat, doar 15听% din habitatele forestiere din UE sunt 卯ntr-o stare favorabil膬; subliniaz膬 c膬 este necesar膬 maximizarea protec葲iei 葯i refacerea p膬durilor, zonelor 卯mp膬durite 葯i a celor umede ca absorban葲i naturali de carbon;

60.听听subliniaz膬 faptul c膬 exist膬 mai mult carbon stocat 卯n soluri la nivel mondial dec芒t 卯n biosfer膬 葯i 卯n atmosfer膬 卯mpreun膬; subliniaz膬 c膬 este important, prin urmare, s膬 se pun膬 cap膬t degrad膬rii solurilor 卯n UE 葯i s膬 se asigure m膬suri comune la nivelul UE pentru conservarea 葯i 卯mbun膬t膬葲irea calit膬葲ii solurilor 葯i a capacit膬葲ii acestora de stocare a carbonului;

61.听听subliniaz膬 rolul produselor forestiere recoltate cu cicluri de via葲膬 卯ndelungate 葯i rolul acestora 卯n sectorul exploat膬rii terenurilor, al schimb膬rii destina葲iei terenurilor 葯i al silviculturii (LULUCF) p芒n膬 卯n 2030; subliniaz膬 c膬 viitorul cadru ar trebui s膬 ia 卯n considerare contribu葲ia acestor produse, inclusiv a celor din categoriile de terenuri agricole, nu doar din categoriile de p膬duri gestionate 葯i terenuri 卯mp膬durite;

62.听听subliniaz膬 c膬 este important s膬 se ra葲ionalizeze modelele agricole care sprijin膬 sistemele agricole reziliente la condi葲iile meteorologice extreme 葯i la infest膬rile parazitare, asigur芒nd 卯mbun膬t膬葲irea sechestr膬rii carbonului 卯n sol, a reten葲iei de ap膬 葯i a agrobiodiversit膬葲ii;

Finan葲area 葯i cercetarea

63.听听consider膬 c膬, pentru ca Uniunea s膬 ating膬 un nivel net de emisii zero p芒n膬 cel t芒rziu 卯n 2050, trebuie mobilizate investi葲ii publice 葯i private substan葲iale; subliniaz膬 c膬 un cadru stabil 葯i previzibil pentru o politic膬 卯n domeniul energiei 葯i climei este esen葲ial pentru a da investitorilor 卯ncrederea de care au at芒t de mult nevoie 葯i pentru a permite industriilor europene s膬 ia decizii 卯n materie de investi葲ii pe termen lung 卯n Europa;

64.听听consider膬 c膬 principala provocare este devierea fluxurilor financiare dinspre investi葲iile poluante 卯nspre investi葲iile ecologice 葯i c膬 g膬sirea unor resurse financiare suficiente pentru a face fa葲膬 celei mai mari provoc膬ri cu care umanitatea se confrunt膬 卯n prezent este 卯n primul r芒nd o chestiune de voin葲膬 politic膬; subliniaz膬, prin urmare, c膬 ar trebui s膬 se acorde prioritate aplic膬rii Planului de ac葲iune privind finan葲area sustenabil膬, adoptat 卯n martie 2018, inclusiv o calibrare a cerin葲elor de capital ale b膬ncilor 葯i un tratament pruden葲ial al activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, norme pruden葲iale pentru societ膬葲ile de asigur膬ri 葯i o actualizare a obliga葲iilor investitorilor institu葲ionali 葯i ale administratorilor de active;

65.听听consider膬 c膬, 卯nainte de a fi adoptat, cadrul financiar multianual 2021-2027 ar trebui s膬 fie evaluat 卯n raport cu obiectivul de a realiza un nivel de emisii de GES egal cu zero p芒n膬 卯n 2050 cel t芒rziu 葯i c膬 trebuie instituit un test standard pentru a garanta c膬 banii cheltui葲i din bugetul UE nu au impact asupra schimb膬rilor climatice;

66.听听solicit膬 implementarea rapid膬 a Fondului pentru inovare EU ETS 葯i ini葲ierea primei cereri de propuneri 卯n 2019, pentru a stimula investi葲iile 卯n perfec葲ionarea tehnologiilor industriale revolu葲ionare cu emisii reduse de dioxid de carbon 卯ntr-o gam膬 larg膬 de sectoare, nu numai 卯n cel al produc葲iei de energie electric膬, ci 葯i 卯n sistemele de termoficare 葯i 卯n procesele industriale;

67.听听ia act de faptul c膬 strategia UE pentru p膬duri consider膬 c膬 politica agricol膬 comun膬 este sursa principal膬 de sprijin pentru protec葲ia 葯i gestionarea durabil膬 a p膬durilor din UE;

68.听听regret膬 faptul c膬 subven葲iile pentru combustibilii fosili sunt 卯n continuare 卯n cre葯tere 葯i se ridic膬 la aproximativ 55 de miliarde EUR pe an; invit膬 insistent UE 葯i statele membre[11] s膬 卯nceap膬 imediat eliminarea progresiv膬 a tuturor subven葲iilor europene 葯i na葲ionale acordate pentru combustibilii fosili;

69.听听subliniaz膬 importan葲a cre膬rii unui fond de tranzi葲ie echitabil, 卯n special pentru regiunile 葯i comunit膬葲ile cele mai afectate de decarbonizare;

70.听听subliniaz膬 c膬 programele de cercetare 葯i inovare de la nivel na葲ional 葯i european sunt esen葲iale pentru a sprijini Uniunea 卯n rolul s膬u de lider 卯n lupta 卯mpotriva schimb膬rilor climatice;

71.听听subliniaz膬 c膬 aspectele legate de clim膬 trebuie integrate pe deplin 卯n programele de cercetare 葯i inovare 葯i aplicate 卯n toate etapele ciclului de cercetare ca unul dintre principiile finan葲膬rii acordate de UE;

Rolul consumatorilor 葯i economia circular膬

72.听听subliniaz膬 impactul semnificativ al schimb膬rii comportamentelor 卯n ceea ce prive葯te reducerea emisiilor de GES, inclusiv 卯n 卯ntregul sistem alimentar, 卯n sectorul transporturilor 葯i, mai ales, 卯n sectorul avia葲iei; invit膬 Comisia s膬 analizeze c芒t mai cur芒nd op葲iunile politice, inclusiv 卯n domeniul taxelor de mediu, pentru a 卯ncuraja schimbarea comportamentelor; subliniaz膬 importan葲a ini葲iativelor ascendente, cum ar fi Conven葲ia primarilor, pentru a promova aceast膬 schimbare;

73.听听observ膬 c膬 statisticile prezentate de Organiza葲ia Na葲iunilor Unite pentru Alimenta葲ie 葯i Agricultur膬 arat膬 c膬, din anii 1990 p芒n膬 卯n prezent, consumul total de carne 葯i de produse de origine animal膬 pe cap de locuitor a sc膬zut 卯n UE-28 葯i c膬 sprijinirea acestei tendin葲e 卯n curs, combinat膬 cu m膬suri de atenuare din punctul de vedere al ofertei tehnice, ar putea reduce semnificativ emisiile generate de produc葲ia agricol膬;

74.听听subliniaz膬 c膬 este important ca UE s膬 realizeze nu numai 卯nlocuirea 卯n domeniul energiei, ci 葯i, 卯n aceea葯i m膬sur膬, o 卯nlocuire 卯n ceea ce prive葯te produsele 葯i materialele, de exemplu prin 卯nlocuirea produselor 葯i a materialelor bazate pe combustibili fosili sau care genereaz膬 un nivel ridicat de emisii 卯n timpul produc葲iei cu produse bazate pe resurse regenerabile;

75.听听subliniaz膬 c膬 o parte considerabil膬 a energiei utilizate 葯i prin urmare, a emisiilor de GES, este legat膬 direct de achizi葲ia, prelucrarea, transportul, transformarea, utilizarea 葯i eliminarea resurselor; subliniaz膬 c膬 ar putea fi realizate economii semnificative 卯n toate etapele lan葲ului de management al resurselor; subliniaz膬 c膬, prin urmare, cre葯terea productivit膬葲ii resurselor prin 卯mbun膬t膬葲irea eficien葲ei 葯i reducerea risipei de resurse, prin m膬suri precum reutilizarea, reciclarea 葯i refabricarea pot reduce semnificativ at芒t consumul de resurse, c芒t 葯i emisiile de GES, 卯mbun膬t膬葲ind, 卯n acela葯i timp, competitivitatea 葯i cre芒nd oportunit膬葲i de afaceri 葯i locuri de munc膬; eviden葲iaz膬 eficien葲a din punctul de vedere al costurilor a m膬surilor din economia circular膬; subliniaz膬 c膬 utilizarea mai eficient膬 a resurselor, m膬surile din economia circular膬, precum 葯i proiectarea circular膬 a produselor vor contribui la realizarea unei schimb膬ri a modelelor de produc葲ie 葯i consum 葯i la reducerea cantit膬葲ii de de葯euri;

76.听听subliniaz膬 importan葲a politicilor privind produsele, cum ar fi achizi葲iile publice ecologice 葯i proiectarea ecologic膬, care pot avea o contribu葲ie semnificativ膬 la economiile de energie 葯i la reducerea amprentei de carbon a produselor, 卯mbun膬t膬葲ind totodat膬 amprenta materiilor utilizate 葯i impactul lor global asupra mediului; subliniaz膬 necesitatea de a stabili cerin葲ele economiei circulare ca parte a standardelor UE privind proiectarea ecologic膬 葯i de a extinde metodologia actual膬 privind proiectarea ecologic膬 la alte categorii de produse, pe l芒ng膬 produsele cu impact energetic;

77.听听consider膬 c膬 lucr膬rile privind un model fiabil de m膬surare a impactului climatic pe baza consumului ar trebui s膬 fie realizate 卯n continuare; ia act de faptul c膬, pe baza modelelor existente, analiza aprofundat膬 arat膬 c膬 eforturile UE de reducere a emisiilor generate de produc葲ia proprie sunt anulate 卯ntr-o oarecare m膬sur膬 prin importurile de bunuri cu o amprent膬 de carbon mai mare;

UE 葯i combaterea schimb膬rilor climatice la nivel mondial

78.听听subliniaz膬 importan葲a multiplic膬rii ini葲iativelor 葯i a unui dialog sus葲inut 卯n cadrul forurilor interna葲ionale relevante, precum 葯i importan葲a unei diploma葲ii eficiente 卯n domeniul climei, cu scopul de a consolida cooperarea 葯i ambi葲iile globale 葯i multilaterale, pentru a determina luarea unor decizii politice similare, care s膬 creasc膬 nivelul ambi葲iei 卯n ceea ce prive葯te schimb膬rile climatice 卯n alte regiuni 葯i 卯n 葲膬rile ter葲e; invit膬 UE s膬-葯i m膬reasc膬 finan葲area 卯n domeniul climei 葯i s膬 depun膬 eforturi sus葲inute pentru a 卯ncuraja statele membre s膬 sporeasc膬 ajutorul financiar acordat de acestea 葲膬rilor ter葲e pentru domeniul climatic (ajutor pentru dezvoltare mai degrab膬 dec芒t 卯mprumuturi), care ar trebui s膬 se acorde pe l芒ng膬 asisten葲a pentru dezvoltare extern膬 葯i nu ar trebui s膬 fie contabilizat de dou膬 ori, at芒t ca ajutor pentru dezvoltare, c芒t 葯i ca ajutor financiar 卯n domeniul climei;

79.听听subliniaz膬 c膬 Summitul ONU privind schimb膬rile climatice din septembrie 2019 ar reprezenta momentul ideal pentru ca liderii s膬 anun葲e obiective mai ambi葲ioase 卯n ceea ce prive葯te contribu葲iile stabilite la nivel na葲ional; consider膬 c膬 UE ar trebui s膬 adopte cu mult timp 卯n avans o pozi葲ie privind actualizarea contribu葲iilor stabilite la nivel na葲ional, astfel 卯nc芒t s膬 se prezinte la summit bine preg膬tit膬 葯i 卯ntr-o cooperare str芒ns膬 cu o coali葲ie interna葲ional膬 a p膬r葲ilor care sprijin膬 adoptarea unor obiective mai ambi葲ioase 卯n ceea ce prive葯te combaterea schimb膬rilor climatice;

80.听听subliniaz膬 utilitatea consolid膬rii interoperabilit膬葲ii dintre instrumentele de politic膬 ale UE 葯i echivalentele lor din statele ter葲e, 卯n special 卯n ceea ce prive葯te mecanismele de stabilire a pre葲ului carbonului; subliniaz膬 importan葲a introducerii unor garan葲ii de mediu pentru a asigura o reducere real膬 葯i suplimentar膬 a emisiilor de GES; invit膬 Comisia, prin urmare, s膬 pledeze pentru norme interna葲ionale solide 葯i stricte, legate de articolul 6 din Acordul de la Paris, pentru a evita deficien葲ele de contabilizare 葯i dubla contabilizare a reducerilor emisiilor;

听

掳

掳听听掳

81.听听卯ncredin葲eaz膬 Pre葯edintelui sarcina de a transmite prezenta rezolu葲ie Consiliului 葯i Comisiei, precum 葯i guvernelor 葯i parlamentelor statelor membre.

听

听

听