Ϸվ

Index
ÎԲǾ
ÎԲԳٱ
Text integral
Procedură :
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0123/2020

Texte depuse :

B9-0123/2020

Dezbateri :

Voturi :

PV17/06/2020-27
PV18/06/2020-20

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0156

Texte adoptate
PDF184kWORD58k
Joi, 18 iunie 2020-Bruxelles
Strategia europeană privind persoanele cu dizabilități după 2020
P9_TA(2020)0156B9-0123/2020

Rezoluția Parlamentului European din 18 iunie 2020 referitoare la Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități după 2020 ()

Parlamentul European,

–având în vedere articolul2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele2, 9, 10,19 și articolul216 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), în special articolele 3, 15, 20, 21, 23, 25, 26 și 47,

–având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiul17 privind incluziunea persoanelor cu handicap, principiul3 privind egalitatea de șanse și principiul10 privind un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor,

–având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD) și intrarea sa în vigoare în Uniune la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități(1),

–având în vedere Observațiile generale ale CRPD, care sunt orientări cu caracter obligatoriu privind punerea în aplicare a CRPD,

–având în vedere Codul de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități(2),

–având în vedere observațiile finale din 2 octombrie 2015 ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (Comitetul CRPD) referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene,

–având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția europeană a drepturilor omului), Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC) și Convenția ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

–având în vedere anchetele strategice ale Ombudsmanului European cu privire la modul în care Comisia Europeană se asigură că persoanele cu dizabilități îi pot accesa site-urile (OI/6/2017/EA), cu privire la modul în care Comisia Europeană tratează persoanele cu handicap în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul din UE (OI/4/2016/EA) și decizia sa în ancheta comună în cazurile 1337/2017/EA și 1338/2017/EA privind accesibilitatea candidaților cu deficiențe de vedere la procedurile de selecție pentru recrutarea funcționarilor publici ai UE de către Oficiul European pentru Selecția Personalului,

–având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD), pe care UE s-a angajat să le pună în aplicare,

–având în vedere trimiterile explicite la dizabilități din obiectivele de dezvoltare durabilă, legate de educație (obiectivul4), creștere economică și ocuparea forței de muncă (obiectivul8), inegalitate (obiectivul10), accesibilitatea așezărilor umane (obiectivul11) și colectarea datelor (obiectivul 17),

–având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–având în vedere avizul exploratoriu al Comitetului Economic și Social European, la solicitarea Parlamentului, privind situația femeilor cu handicap,

–având în vedere Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor(3),

–având în vedere Directiva 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public(4),

–având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale („Directiva serviciilor mass-media audiovizuale”) având în vedere evoluția realităților pieței(5),

–având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27noiembrie2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(6),

–având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2016 referitoare la aplicarea Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă”)(7),

–având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare)(8),

–având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” (),

–având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 ianuarie 2020 intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” (),

–având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 februarie 2017 intitulat „Raport intermediar privind punerea în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap” (SWD(2017)0029),

–având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (), precum și poziția Parlamentului din 2aprilie2009 pe această temă(9),

–având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(10),

–având în vedere Rezoluția sa din 30noiembrie2017 referitoare la implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități(11),

–având în vedere Rezoluția sa din 7iulie2016 referitoare la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului CRPD(12),

–având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2015 referitoare la lista de probleme adoptată de Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene(13),

–având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(14),

–având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la incluziunea persoanelor excluse de pe piața muncii(15),

–având în vedere Rezoluția sa din 17iunie1988 referitoare la limbajele semnelor pentru surzi(16), Rezoluția sa din 18noiembrie1998 referitoare la limbajele semnelor(17) și Rezoluția sa din 23noiembrie2016 referitoare la limbajul semnelor și la interpreții profesioniști în limbajul semnelor(18),

–având în vedere studiul Departamentului tematic C din Direcția Generală Politici Interne a Parlamentului din 2016, intitulat „Fondurile structurale și de investiții europene și persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană”,

–având în vedere prezentarea Serviciului de Cercetare al Parlamentului European intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap”,

–având în vedere Raportul anual pe 2018 al Ombudsmanului European,

–având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Definirea Agendei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2020-2030”,

–având în vedere Raportul anual pe 2019 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA),

–având în vedere rapoartele tematice ale FRA,

–având în vedere declarația Comisiei din 17 decembrie 2019 privind Strategia UE pentru persoanele cu dizabilități după 2020,

–având în vedere statisticile Eurostat privind persoanele cu dizabilități (accesul pe piața forței de muncă, accesul la educație și formare, precum și sărăcia și inegalitatea veniturilor),

–având în vedere rapoartele și recomandările organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități,

–având în vedere Regulamentul (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1083/2006 al Consiliului(19), în special articolele4, 6 și 7,

–având în vedere Regulamentul (UE) nr.1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1080/2006(20), și în special articolul 5 alineatul (9) litera (a),

–având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(21), în special articolul2 alineatul(3) și articolul8,

–având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(22),

–având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–având în vedere articolul132 alineatul(2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, în calitate de cetățeni cu drepturi depline, toate persoanele cu dizabilități au drepturi egale în toate domeniile vieții (inclusiv accesul pe piața deschisă a forței de muncă și la educație) și au dreptul la demnitate inalienabilă, tratament egal, viață independentă, autonomie și participare deplină în societate, respectând și apreciind contribuția lor la progresul social și economic al UE; întrucât mai mult de jumătate dintre statele membre privează de dreptul de vot persoanele care suferă de probleme de sănătate mintală sau de dizabilitate intelectuală;

B.întrucât se estimează că în Uniunea Europeană există 100 de milioane de persoane cu dizabilități(23), care sunt în continuare private de drepturile fundamentale ale omului și întâmpină zilnic obstacole în calea unei vieți independente; întrucât femeile reprezintă peste 60% din persoanele cu dizabilități și, totodată, marea majoritate a celor care îngrijesc persoane cu dizabilități; întrucât numărul copiilor cu dizabilități este necunoscut, din lipsă de statistici, dar ar putea fi în jur de 15% din numărul total de copii din Uniunea Europeană; întrucât îmbătrânirea tot mai pronunțată a populației va însemna că din ce în ce mai multe persoane se vor confrunta cu dizabilități și vor avea nevoie de un mediu mai accesibil și mai favorabil, inclusiv de servicii adaptate corespunzător;

C.întrucât TFUE impune Uniunii să combată discriminarea pe motiv de dizabilități în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale (articolul 10) și îi conferă puterea de a adopta acte legislative în vederea combaterii acestui tip de discriminare (articolul 19);

D.întrucât articolele 21 și 26 din Cartă interzic explicit discriminarea pe criterii de dizabilități și prevăd participarea egală a persoanelor cu dizabilități în societate;

E.întrucât CRPD este primul tratat internațional privind drepturile omului care a fost ratificat de UE și de toate statele sale membre;

F.întrucât jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) întărește ideea că CRPD are caracter obligatoriu pentru UE și statele sale membre atunci când adoptă și pun în aplicare dreptul Uniunii, deoarece este un instrument de drept secundar(24);

G.întrucât Protocolul opțional la CRPD nu a fost ratificat de UE și de mai multe state membre;

H.întrucât copiii cu dizabilități ar trebui să se bucure pe deplin de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în condiții egale cu ceilalți copii, inclusiv de dreptul de a crește în familiile lor sau într-un mediu familial care să corespundă interesului lor superior, conform definiției din Convenția cu privire la drepturile copilului; întrucât membrii familiei sunt adesea obligați să își reducă sau să își înceteze activitatea profesională pentru a îi îngriji pe cei cu dizabilități; întrucât studiul de fezabilitate al Comisiei Europene privind o garanție pentru copii (raport intermediar) indică faptul că principalele bariere identificate pentru copiii cu dizabilități sunt probleme legate de accesul fizic, neadaptarea serviciilor și a infrastructurilor la nevoile copiilor și, în multe cazuri, faptul că acestea lipsesc cu desăvârșire; întrucât în același studiu numeroși respondenți au semnalat probleme de discriminare, în special în legătură cu problemele privind educația și accesibilitatea financiară în contextul problemelor privind locuințele;

I.întrucât principiile CRPD depășesc cu mult cadrul discriminării, deschizând calea pentru ca toate persoanele cu dizabilități și familiile lor să beneficieze în totalitate de drepturile omului, într-o societate favorabilă incluziunii;

J.întrucât jurisprudența CJUE prevede că o politică poate fi considerată discriminatorie în mod indirect dacă, în practică, dispoziția contestată afectează în mod negativ o proporție substanțial mai mare de persoane cu dizabilități; întrucât, dacă există chiar și suspiciuni că o dispoziție este în mod intrinsec discriminatorie și este posibil să aibă un efect negativ similar, aceasta va fi considerată, de asemenea, discriminatorie;

K.întrucât articolul 1 din CRPD stabilește că „persoanele cu dizabilități includ acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți”; întrucât articolul9 din CRPD are o importanță deosebită în această privință;

L.întrucât, în 2018, 37% din populația UE-28 în vârstă de peste 15 ani a declarat că suferă de limitări fizice sau senzoriale moderate sau severe; întrucât, în UE-28, 24,7% din populația de peste 16 ani a declarat că suferă de limitări ușoare sau grave de lungă durată în activitățile obișnuite, din cauza problemelor de sănătate din 2018; întrucât 17,7% dintre respondenți au declarat că suferă de unele limitări de lungă durată, iar 7%, de limitări grave de lungă durată(25);

M.întrucât povara bolilor cronice se calculează pe baza anului de viață ajustat pentru dizabilitate (DALY); întrucât cadrele care abordează bolile cronice variază totuși la nivelul UE și, în unele țări, pot face parte din sisteme mai ample pentru persoanele cu dizabilități;

N.întrucât Eurofound a subliniat lipsa clarității în ceea ce privește includerea conceptului de „boală” (cronică) în definiția dizabilității(26); întrucât agenția recomandă ca o revizuire a Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități să urmărească abordarea acestui aspect;

O.întrucât Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap nu a integrat egalitatea de gen și nu a inclus și nu a abordat situația specifică, formele de discriminare și privarea de drepturi a femeilor și a fetelor cu dizabilități, care se confruntă cu discriminări multiple și cu alte încălcări ale drepturilor lor; întrucât efectele discriminării multiple sunt sărăcia, precum și excluziunea socială, educațională și de pe piața muncii (care oferă mai degrabă locuri de muncă prost plătite, temporare sau precare), generând un stres suplimentar și o presiune psihologică pentru persoanele cu dizabilități, precum și pentru familiile lor și persoanele care le îngrijesc; întrucât egalitatea de tratament se poate asigura aplicând măsuri și politici pozitive pentru femeile cu dizabilități, mamele/tații copiilor cu dizabilități, părinții unici cu dizabilități și/sau părinții unici ai copiilor cu dizabilități; întrucât includerea unei dimensiuni de gen în strategia europeană preconizată după 2020 pentru persoanele cu dizabilități va contribui la o abordare intersecțională de eliminare a discriminării împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități;

P.întrucât, în 2018, 28,7% dintre persoanele cu dizabilități din UE (cu vârsta de 16 ani și peste) erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială(27);

Q.întrucât, deși articolul19 din CRPD prevede că „[s]tatele părți la prezenta convenție recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate, cu șanse egale cu ale celorlalți, și vor lua măsuri eficiente și adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități se bucură pe deplin de acest drept și de deplina integrare în comunitate și participare la viața acesteia”, există în continuare 800000 de persoane cu dizabilități cărora li se refuză dreptul de vot în UE;

R.întrucât persoanele cu surdocecitate suferă de o dublă dizabilitate specifică, ce combină două deficiențe senzoriale (vizuală și auditivă), care le limitează participarea deplină și cauzează probleme specifice, precum accesul la comunicare, informații, mobilitate și interacțiuni sociale;

S.întrucât prestațiile sociale legate de dizabilitate ar trebui considerate ajutoare de stat menite să ajute persoanele să elimine barierele care rezultă din dizabilitatea și/sau starea lor medicală, pentru a participa pe deplin în societate, completând alocațiile de înlocuire a venitului atunci când este necesar;

T.întrucât la articolul 9 din CRPD se recunoaște că trebuie luate măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele cu dizabilități, în special fetele și femeile, pot avea acces real la mediul fizic, la mijloacele de transport, la mijloacele de informare și de comunicare, inclusiv la tehnologia informației și comunicațiilor, precum și la alte structuri și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și rurale;

U.întrucât Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, adoptată în iunie2019(28), stabilește pentru prima dată la nivelul UE dreptul fiecărui lucrător la un concediu de îngrijitor de cinci zile lucrătoare pe an;

V.întrucât Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități (strategia) a servit drept cadru pentru propunerile de politici și legislative de punere în aplicare a CRPD, atât în interiorul, cât și în afara UE;

W.întrucât persoanele cu dizabilități nu participă încă pe deplin în societate și nu beneficiază încă de deplin de drepturile lor; întrucât în conformitate cu articolul 29 din CRPD, participarea persoanelor cu dizabilități este posibilă numai dacă acestea sunt incluse în viața politică și publică, unde sunt deseori subreprezentate;

X.întrucât strategia nu a fost adaptată la domeniile de politică emergente, de exemplu, nu a fost aliniată la Agenda 2030, pe care UE și toate statele sale membre s-au angajat să o pună în aplicare, și nici la Pilonul european al drepturilor sociale;

Y.întrucât, în timpul crizei provocate de COVID-19, persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu grave provocări și încălcări ale drepturilor lor, cum ar fi întreruperi ale asistenței personale, ale serviciilor de îngrijire și de sprijin, un acces inegal și/sau excluderea completă de la informațiile legate de sănătate și de la asistența medicală , inclusiv de la asistența medicală de urgență, lipsa de informații generale și publice legate de siguranță, prezentate într-un mod clar și simplu, inclusiv în formate accesibile și ușor de utilizat, lipsa de măsuri de precauție în instituțiile rezidențiale, un acces inegal la alternativele oferite de instituțiile de învățământ, și anume, la învățarea la distanță și online, precum și o creștere a cazurilor de violență domestică; întrucât este posibil ca pandemia și provocările menționate mai sus să revină în lunile următoare;

Z.întrucât strategia nu acoperă toate dispozițiile CRPD;

AA.întrucât Comisia nu a efectuat încă o revizuire orizontală și cuprinzătoare a legislației sale, pentru a asigura armonizarea deplină cu dispozițiile CRPD;

AB.întrucât strategia a înregistrat progrese limitate;

AC.întrucât a existat o lipsă de integrare a drepturilor persoanelor cu dizabilități într-un număr mare de domenii de politică ale UE;

AD.întrucât încă există documente legislative noi sau revizuite care nu conțin nicio referire la CRPD și la accesibilitate; întrucât accesibilitatea este o condiție necesară pentru viața independentă și participare; întrucât UE, ca parte la CRPD, are obligația de a asigura implicarea puternică și participarea activă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor ce le reprezintă la elaborarea și aplicarea legislației și a politicilor, respectând totodată diversitatea concepțiilor asupra dizabilității;

AE.întrucât este imperativ ca persoanele cu dizabilități să aibă acces deplin și egal la piața forței de muncă, ceea ce continuă să constituie o problemă, având în vedere că rata de ocupare a acestora se situează la 50,6% (53,3% pentru bărbații și 48,3% pentru femeile cu dizabilități) față de 74,8% în rândul persoanelor fără dizabilități(29), iar rata șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități, cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani, este de 17% față de 10% în rândul persoanelor fără dizabilități, acest lucru împiedicând multe persoane cu dizabilități să ducă o viață independentă și activă; întrucât o parte considerabilă a celor 4 milioane de persoane care se confruntă în fiecare an cu lipsa de adăpost sunt persoane cu dizabilități; întrucât datele variază considerabil în funcție de diferitele tipuri de dizabilități și nevoi de sprijin;

AF.întrucât angajatorii trebuie să fie sprijiniți și încurajați, pentru a garanta că persoanele cu dizabilități sunt capacitate în permanență, de la educație și până la angajare; întrucât, în acest sens, sensibilizarea angajatorilor reprezintă o modalitate de combatere a discriminării în ceea ce privește angajarea persoanelor cu dizabilități;

AG.întrucât este esențial să se ia măsuri la locul de muncă pentru promovarea sănătății mintale și prevenirea problemelor de sănătate mintală și a dizabilităților psihosociale;

AH.întrucât acțiunile care vizează abordarea provocărilor legate de schimbările demografice trebuie să includă măsuri adecvate pentru a menține persoanele cu dizabilități active și pe piața forței de muncă; întrucât aceasta nu include numai măsuri de prevenire referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, ci și măsuri care pun accentul pe reabilitarea și participarea la viața profesională după o boală sau un accident;

AI.întrucât participarea poate fi realizată pe deplin doar dacă sunt integrate o gamă largă de persoane cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă și dacă sunt consultate în mod semnificativ toate tipurile de părți interesate, respectând totodată diversitatea concepțiilor asupra dizabilității,

1.recunoaște progresele realizate în punerea în aplicare a CRPD datorită Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap; invită Comisia să se bazeze pe ceea ce s-a realizat, extinzându-și angajamentul față de drepturile persoanelor cu dizabilități printr-o strategie europeană ambițioasă după 2020 pentru persoanele cu dizabilități (Strategia după 2020);

2.reamintește că, în observațiile sale finale, Comitetul CRPD a constatat în mod critic că măsurile de austeritate adoptate de UE și de statele sale membre au dus la scăderea nivelului de trai al persoanelor cu dizabilități și, în consecință, la niveluri mai ridicate de sărăcie și de excluziune socială și la reduceri ale serviciilor sociale și ale sprijinului acordat familiilor și serviciilor comunitare;

3.reamintește că Comitetul CRPD și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația precară a persoanelor cu dizabilități în actuala criză a migrației din UE, în special deoarece refugiații, migranții și solicitanții de azil cu dizabilități sunt luați în custodie publică în UE în condiții care nu oferă sprijin adecvat și amenajări corespunzătoare; invită, prin urmare, Comisia să remedieze situația prin emiterea unor orientări adresate agențiilor sale și statelor sale membre, potrivit cărora luarea în custodie publică restrictivă a persoanelor cu dizabilități în contextul migrației și al solicitării de azil nu este în conformitate cu CRPD;

4.își exprimă îngrijorarea în special în legătură cu tinerii cu dizabilități și cu cei care au fost șomeri pe o perioadă mai lungă de timp; invită statele membre să depună eforturi pentru includerea lor cu prioritate pe piața forței de muncă, de exemplu ca parte a programului Garanția pentru tineret;

5.invită Comisia să prezinte o strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități cuprinzătoare, ambițioasă și pe termen lung după 2020, care:

(a) include domenii prioritare clar stabilite care să acopere toate dispozițiile CRPD și să reflecte observațiile generale ale Comitetului CRPD, inclusiv definiții ale termenilor-cheie, în special o definiție comună la nivelul UE pentru termenul „dizabilitate”, în toate domeniile de politică ale UE și care să ia în considerare observațiile finale ale Comitetului CRPD adresate UE și adoptate în 2015,
(b) conține obiective ambițioase, clare și măsurabile, inclusiv o listă de acțiuni planificate, cu calendare clare și resurse alocate, în următoarele domenii: egalitate, participare, liberă circulație și viață independentă, accesibilitate, ocuparea forței de muncă și formare, educație și cultură, sărăcie și excluziune socială, acțiuni externe, libertatea de a nu fi supus violenței și abuzului, integrarea aspectelor legate de dizabilitate, precum și sensibilizare;
(c) cuprinde termene și calendare de implementare stricte;
(d) reflectă diversitatea persoanelor cu dizabilități și nevoile lor, inclusiv prin acțiuni specifice;
(e) integrează drepturile tuturor persoanelor cu dizabilități în toate politicile și domeniile;
(f) recunoaște și abordează formele multiple și intersecționale de discriminare cu care se confruntă persoanele cu dizabilități;
(g) include o abordare care ține cont de copii;
(h) garantează integrarea perspectivei de gen;
(i) vizează persoanele adulte cu dizabilități și acordă o atenție specială persoanelor cu dizabilități intelectuale și viitorului lor după decesul celor care le îngrijesc;
(j) este sprijinită de un mecanism de monitorizare adecvat, dotat cu suficiente resurse, cu repere și indicatori clari;
(k) facilitează conectarea diferitelor domenii de politică la nivelul UE, precum și adaptabilitatea strategiei la domenii de politică și provocări emergente neacoperite de dispozițiile CRPD, cum ar fi digitalizarea și noile tehnologii, automatizarea și inteligența artificială;
(l) este coerentă cu alte inițiative și strategii ale UE și integrează acțiunile ulterioare Strategiei Europa 2020 și inițiativele din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, precum și foaia de parcurs pentru o Europă socială;
(m) alocă un buget adecvat pentru implementarea și monitorizarea Strategiei după 2020, alocând inclusiv un buget adecvat pentru cadrul UE pentru CRPD, care să promoveze, să protejeze și să monitorizeze punerea în aplicare a CRPD în domenii ce țin de competența UE (și anume în legislația și politicile UE și în administrația publică a UE);
(n) promovează colaborarea cu autoritățile, întreprinderile, partenerii sociali și societatea civilă la nivel european, național, regional și local, pentru a asigura o implementare adecvată a Strategiei după 2020;
(o) integrează accesul egal la servicii pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv accesul la asistență medicală, educație și locuri de muncă, transport public, locuințe, cultură, sport și activități recreative, precum și la alte domenii prin eliminarea barierelor din calea participării sociale și prin aplicarea principiilor proiectării universale în investițiile digitale și de infrastructură în întreaga UE;
(p) asigură faptul că promovarea și sprijinirea efectivă a economiei sociale se numără printre prioritățile strategiei;

6.subliniază necesitatea de coerență între Strategia după 2020 și cadrele care vizează persoanele cu boli cronice, inclusiv măsurile de activare a forței de muncă, având în vedere că strategiile care vizează persoanele cu dizabilități nu abordează neapărat întotdeauna nevoile lor;

7.subliniază importanța unei definiții și aplicări cuprinzătoare a accesibilității și valoarea sa drept bază a egalității de șanse pentru persoanele cu dizabilități, astfel cum se recunoaște în CRPD și în conformitate cu observația generală nr. 2 din CRPD, ținând seama de diversitatea nevoilor persoanelor cu dizabilități și promovând proiectarea universală ca principiu al UE;

8.invită statele membre să aplice pe deplin întreaga legislație în materie de accesibilitate și să o monitorizeze în mod continuu, inclusiv Actul european privind accesibilitatea(30), Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, pachetul privind telecomunicațiile și Directiva privind accesibilitatea site-urilor web(31), precum și regulamentele relevante privind transporturile și drepturile pasagerilor; insistă că monitorizarea nu ar trebui să fie realizată prin autoevaluare, ci de o entitate independentă care să implice persoane cu dizabilități; invită Comisia, așadar, să faciliteze implementarea și să instituie un comitet european privind accesul, pentru a monitoriza punerea în aplicare a legislației UE privind accesibilitatea;

9.invită Comisia să utilizeze Actul european privind accesibilitatea ca bază pentru adoptarea unui cadru solid al UE pentru un mediu accesibil și favorabil incluziunii, cu spații publice și servicii pe deplin accesibile, inclusiv servicii de transport public, de comunicare și financiare, precum și mediul construit; invită Comisia să consolideze drepturile pasagerilor pentru a evita discriminarea în continuare;

10.invită Comisia să revizuiască normele pentru Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) cu scopul de a proteja drepturile pasagerilor cu dizabilități, axându-se pe siguranța și integritatea lor și ale echipamentelor proprii atunci când sunt transportați, precum și recunoașterea nevoii de locuri suplimentare pentru un asistent personal sau pentru persoanele transportate în poziție orizontală;

11.reamintește că punerea în aplicare a tuturor obligațiilor privind accesibilitatea necesită o finanțare suficientă la nivel european, național și local; invită Comisia și statele membre să stimuleze investițiile publice pentru a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilități atât la mediul fizic, cât și la cel digital;

12.își exprimă îngrijorarea că condiționalitatea ex ante privind achizițiile publice pentru achiziționarea accesibilă înainte de semnarea unui contract de achiziție publică nu este suficient pusă în aplicare la nivel național; recomandă, în acest sens, crearea unui portal, asemănător cu cel al achizițiilor publice ecologice, cu toate orientările privind accesibilitatea;

13.invită Comisia să coopereze cu CJUE în vederea elaborării unor strategii de comunicare și privind accesibilitatea care să sprijine persoanele cu dizabilități să poată avea acces la sistemul judiciar al UE;

14.subliniază că Strategia după 2020 ar trebui să se bazeze pe o revizuire transversală, cuprinzătoare a întregii legislații și politici a UE, pentru a fi armonizată pe deplin cu dispozițiile CRPD; insistă că aceasta ar trebui să includă o declarație de competențe revizuită, care să includă toate domeniile de politică în care UE a legiferat sau a adoptat măsuri legislative neobligatorii care au un impact asupra persoanelor cu dizabilități și ar trebui să formuleze propuneri legislative, cu măsuri de punere în aplicare și de monitorizare;

15.invită Comisia să asigure includerea unei abordări bazate pe gen și intersecționale pentru combaterea formelor multiple de discriminare cu care se confruntă femeile și fetele cu dizabilități; insistă că ar trebui să fie colectate date defalcate în funcție de gen pentru a identifica formele de discriminare multiplă intersecțională cu care se confruntă femeile și fetele cu dizabilități în toate domeniile vizate de Convenția de la Istanbul și ori de câte ori este relevant; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere consolidată în cadrul Strategiei după 2020 și să adopte măsuri efective pentru a preveni și a combate violența împotriva femeilor și a copiilor cu dizabilități, inclusiv hărțuirea și abuzurile sexuale, care să se adreseze familiilor, comunităților, profesioniștilor și instituțiilor; îndeamnă Uniunea Europeană și acele state membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice Convenția de la Istanbul;

16.solicită ca Strategia după 2020 să dezvolte o structură interinstituțională care să supravegheze punerea sa în aplicare, utilizând procedurile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare(32); subliniază că ar trebui să existe puncte de contact pentru persoanele cu dizabilități în toate instituțiile și agențiile UE, punctul de contact central fiind situat în cadrul Secretariatului General al Comisiei; subliniază că aceste puncte de contact ar trebui să fie sprijinite de un mecanism interinstituțional adecvat pentru a coordona aplicarea CRPD în instituțiile și agențiile UE; subliniază că există un mecanism interinstituțional pentru a facilita colaborarea dintre Comisie, Parlament și Consiliu, prin reunirea președinților lor la începutul fiecărui mandat; subliniază, în această privință, că instituțiile UE în calitate de administrații publice trebuie să respecte CRPD în toate privințele;

17.îndeamnă Comisia să pregătească Strategia după 2020 cu implicarea strânsă, semnificativă și sistematică a persoanelor cu dizabilități și a membrilor de familie și a organizațiilor care le reprezintă și să asigure faptul că Comisia, împreună cu statele membre, cooperează strâns cu ele pentru aplicarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei după 2020, inclusiv prin fonduri adecvate și consolidarea capacităților;

18.invită Comisia să includă o revizuire a strategiei o dată la trei ani, cu un rol clar definit al cadrului UE pentru CRPD, și să implice sistematic și activ în această revizuire persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă (atât la nivel european, cât și la nivel național);

19.subliniază necesitatea de a monitoriza constant punerea în aplicare a CRPD; solicită, în acest context:

(a) colectarea (cu garanții stabilite prin legislație) a unor date dezagregate solide, defalcate în funcție de tipul de dizabilitate, vârstă, gen și factori relevanți pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a CRPD, precum și pentru abordarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități la exercitarea drepturilor lor;
(b) alocarea de resurse adecvate cadrului UE pentru monitorizarea CRPD, pentru a-i permite să își îndeplinească funcțiile în mod independent și adecvat;
(c) un mecanism flexibil care să poată oferi stimulente pentru aplicarea optimă a CRPD, cum ar fi premiile „Access City”; și
(d) inițiative relevante la nivel național;

20.invită Comisia să asigure faptul că Strategia după 2020 va promova în mod special accesul garantat al persoanelor cu dizabilități la locuri de muncă și formare vocațională și profesională, educație incluzivă, servicii de sănătate de calitate și accesibile ca preț, servicii digitale și activități sportive, inclusiv prin asigurarea unor amenajări corespunzătoare la locul de muncă și garantarea faptului că persoanele cu dizabilități sunt plătite la fel ca angajații fără dizabilități, precum și evitând și prevenind posibilitatea oricărei alte forme de discriminare; invită statele membre să elaboreze în continuare și/sau să pună mai bine în aplicare măsuri care să promoveze participarea persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă și să recunoască persoanele cu dizabilități care lucrează în ateliere protejate ca lucrători în temeiul legii și să garanteze dreptul lor la aceleași prestații sociale ca alți lucrători; invită Comisia să încurajeze elaborarea unor cadre de calitate pentru stagii și să încurajeze și să dezvolte oportunități de formare prin ucenicii pentru persoanele cu dizabilități; invită Comisia să includă în rapoartele sale viitoare cele mai bune practici, pentru a le permite angajatorilor să aplice efectiv legislația referitoare la dizabilități; invită Comisia să recunoască, să promoveze și să protejeze întreprinderile favorabile incluziunii, pentru a crea posturi permanente pentru persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă; subliniază potențialul întreprinderilor și al organizațiilor din economia socială de a facilita incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă; invită Comisia să acorde economiei sociale sprijin specific din Fondul social european;

21.subliniază că este esențial să se asigure un nivel ridicat de servicii și asistență pentru persoanele cu dizabilități; consideră, prin urmare, că este necesar să se definească la nivelul UE standarde minime pentru a garanta că sunt îndeplinite toate nevoile persoanelor cu dizabilități;

22.invită Comisia să revizuiască Directiva privind asistența medicală transfrontalieră în vederea alinierii acesteia la CRPD pentru a garanta accesul persoanelor cu dizabilități la asistență medicală transfrontalieră de calitate și la prețuri accesibile;

23.invită statele membre să asigure accesul persoanelor cu dizabilități la servicii de sănătate care țin cont de dimensiunea de gen, inclusiv la recuperare medicală și, dacă este necesar, la îngrijire de lungă durată;

24.consideră că femeile și fetele cu dizabilități trebuie să aibă acces deplin la asistență medicală adaptată la nevoile lor speciale, inclusiv la consultații ginecologice, consultații medicale, planificare familială și sprijin adaptat pe parcursul sarcinii; îndeamnă UE să ia în considerare aceste servicii în momentul punerii în aplicare a strategiei după 2020;

25.subliniază că persoanele cu surdocecitate au nevoie de îngrijire suplimentară, acordată de profesioniști care dețin cunoștințe specializate și calificate, precum și de interpreți pentru persoanele cu surdocecitate; invită statele membre să recunoască bastonul alb-roșu ca simbol al pietonilor cu surdocecitate, pentru ca persoanele cu surdocecitate să fie mai vizibile în trafic;

26.invită Comisia să asigure faptul că persoanele lipsite de capacitate juridică își pot exercita toate drepturile consacrate în tratatele și în legislația Uniunii Europene;

27.constată cu regret că politicile europene actuale privind drepturile copilului nu includ în mod suficient o strategie completă bazată pe drepturi pentru băieții și fetele cu dizabilități și nici nu conțin garanții pentru a le proteja drepturile, precum și faptul că strategiile pentru persoanele cu dizabilități nu abordează și nu integrează în mod suficient drepturile acestora;

28.invită Comisia să îmbunătățească accesul copiilor vulnerabili la servicii esențiale și la drepturi sociale (în mod specific la asistență medicală, educație, educație și îngrijire timpurie, alimentație și locuințe);

29.invită Comisia și statele membre să facă din UE un lider în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și să promoveze ratificarea CRPD la nivel mondial; invită Grupul operativ de experți pentru egalitate al Comisiei, sub supravegherea comisarului pentru egalitate, să integreze în mod sistematic drepturile persoanelor cu dizabilități în toate actele legislative, deciziile, politicile și programele relevante ale UE; îndeamnă la integrarea deplină a perspectivei drepturilor persoanelor cu dizabilități în toate aspectele Pilonului european al drepturilor sociale, în Strategia privind egalitatea de gen, cu un accent special pe combaterea violenței, în Erasmus+ și Garanția pentru tineret, în Mecanismul pentru o tranziție justă, în garanția pentru copii, în viitoarea Carte verde privind îmbătrânirea, în semestrul european și în politica externă a UE și subliniază că este necesară o Garanție pentru drepturile persoanelor cu dizabilități pentru a sprijini aceste persoane în materie de ocupare a forței de muncă, stagii, plasamente și educație și formare continuă; reamintește Comisiei să monitorizeze acest aspect și în interiorul instituțiilor UE;

30.solicită Comisiei să pregătească o evaluare a provocărilor și a încălcărilor drepturilor cu care s-au confruntat persoanele cu dizabilități în timpul pandemiei de COVID-19, a măsurilor adoptate de statele membre ca răspuns la pandemie și a lacunelor și deficiențelor din legislație; invită Comisia să propună măsuri de redresare și atenuare relevante și specifice în cadrul Strategiei pentru persoanele cu dizabilități după 2020, pentru a depăși aceste deficiențe și pentru a preveni apariția lor în viitor; reamintește că astfel de măsuri trebuie elaborate pe baza consultărilor cu persoanele cu dizabilități și cu membrii familiilor acestora sau cu organizațiile care le reprezintă, precum și cu rețeaua CRPD a Parlamentului European;

31.invită Grupul operativ de experți al Comisiei să organizeze și să mențină consultări sistematice cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile care le reprezintă;

32.subliniază că dreptul la o viață independentă și dreptul de a fi inclus în comunitate este parte integrantă a realizării multor altor drepturi consacrate în CRPD, precum egalitatea și nediscriminarea, autonomia și libertatea, capacitatea juridică și libertatea de circulație;

33.invită Comisia ca, în toate instrumentele și inițiativele de politică ale UE, să promoveze în mod activ tranziția de la îngrijirea instituționalizată și/sau de segregare la sprijin la nivelul comunităților, inclusiv asistență personală, precum și la servicii favorabile incluziunii (atât de bază, cât și adaptate); invită, de asemenea, Comisia să garanteze că progresele generale înregistrate în procesul de dezinstituționalizare sunt incluse ca indicator în tabloul de bord social al UE;

34.invită statele membre să promoveze participarea prin accelerarea procesului de dezinstituționalizare după un program precis și prin înlocuirea procesului decizional prin substituție cu procesul decizional susținut; invită statele membre să se asigure că persoanele cu dizabilități care părăsesc o instituție nu ajung niciodată în situația de a nu avea un domiciliu fix din cauza lipsei de locuințe adecvate și/sau accesibile;

35.invită Comisia să adopte o poziție fermă privind importanța disponibilității generale a serviciilor comunitare de bază pentru tranziția de la îngrijirea instituționalizată la viața în comunitate;

36.invită Comisia să promoveze libertatea de circulație pentru persoanele cu dizabilități;

37.invită Comisia să elaboreze la nivelul UE măsuri prin care să garanteze că toate persoanele cu dizabilități își pot exercita libertatea de circulație și pot beneficia de aceasta, precum și că pot lucra în străinătate în condiții egale cu celelalte persoane;

38.invită Comisia să garanteze că fondurile UE sunt utilizate în conformitate cu CRPD și să se asigure că fondurile UE nu contribuie la construirea sau renovarea centrelor de îngrijire instituționalizată sau a oricărui alt tip de centre care ar putea să se transforme ușor într-o instituție, nici la proiecte care nu implică în mod semnificativ persoane cu dizabilități, membrii lor de familie și organizațiile care le reprezintă, precum și că acestea nu sunt investite în structuri care sunt inaccesibile persoanelor cu dizabilități;

39.invită Comisia să se asigure că fondurile UE nu contribuie la cercetarea lipsită de etică, la sterilizarea forțată sau la încălcarea drepturilor de reproducere ale persoanelor cu dizabilități;

40.invită Comisia să recunoască faptul că persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale sunt deosebit de vulnerabile la abordările și tratamentele experimentale, care nu au o bază solidă de dovezi științifice și pot cauza prejudicii semnificative;

41.insistă asupra faptului că fondurile UE ar trebui să urmărească promovarea unor medii, servicii, practici și dispozitive accesibile, favorabile incluziunii, care să urmeze o abordare a proiectării universale și care să favorizeze dezinstituționalizarea, susținând ferm asistența personală și un trai independent; invită Comisia să promoveze inițiative care să asigure faptul că serviciile de asistență finanțate din fondurile UE îndeplinesc nevoile persoanelor cu dizabilități; subliniază că fondurile ar trebui să fie investite în mod activ în cercetare, pentru a dezvolta tehnologii asistive mai bune și mai accesibile ca preț pentru persoanele cu dizabilități; solicită implicarea activă a persoanelor cu dizabilități, a membrilor familiilor lor și a organizațiilor care le reprezintă în cadrul tuturor programelor finanțate de UE;

42.invită Curtea de Conturi Europeană să verifice dacă persoanele cu dizabilități sunt beneficiarii oportunităților finanțate de UE;

43.invită Comisia să se asigure că toate proiectele și infrastructurile sprijinite din fondurile UE din țările terțe pot fi accesate pentru a favoriza incluziunea persoanelor cu dizabilități și că fondurile UE sunt investite în punerea în aplicare și în monitorizarea CRPD și în consolidarea capacităților organizațiilor persoanelor cu dizabilități;

44.invită Comisia și statele membre să se asigure că strategia UE și acțiunile statelor membre sunt pe deplin aliniate la obiectivele de dezvoltare durabilă și la Agenda 2030 a ONU, ca un principal cadru de acțiune mondială în favoarea sustenabilității, egalității și incluziunii, care include dizabilitatea ca o chestiune orizontală în ODD 4, 8, 10, 11 și 17;

45.invită Comisia să fie un exemplu în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul acțiunii sale externe, astfel încât să țină cont de persoanele cu dizabilități, independent de o nouă strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități, prin adoptarea unei foi de parcurs clare, transparente și cuprinzătoare pentru atingerea obiectivelor;

46.salută recent adoptata directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, în special introducerea unui concediu de cinci zile lucrătoare pe an pentru îngrijitori; invită statele membre să pună rapid în aplicare directiva și le încurajează să ia măsuri care merg dincolo de cerințele minime stabilite în directivă, inclusiv să stabilească dreptul la concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijitor plătite; încurajează statele membre să introducă dispoziții privind concediul de îngrijitor, concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și formule flexibile de lucru, adaptate nevoilor specifice ale părinților aflați în situații extrem de defavorizate, precum părinții cu dizabilități sau părinții copiilor cu dizabilități sau care suferă de o boală cronică; invită toate statele membre să asigure sprijin suficient,atât financiar, cât și profesional, pentru persoanele care își îngrijesc membrii cu dizabilități ai familiei care trăiesc în aceeași casă; observă că faptul că aceste persoane trebuie să își îngrijească rudele are adesea un impact negativ asupra familiei lor și asupra vieții lor profesionale, iar acest lucru poate duce la excluziune și discriminare;

47.invită Comisia să creeze mecanisme de coordonare a transferabilității și adaptabilității prestațiilor și serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități între statele membre, să extindă proiectul-pilot privind cardul european pentru dizabilitate la toate statele membre, precum și la domenii altele decât cultura și sportul, și să asigure recunoașterea deplină în toate statele membre a cardului de parcare UE pentru persoanele cu dizabilități; subliniază că astfel de măsuri sunt esențiale pentru a garanta că persoanele cu dizabilități din întreaga UE pot avea acces la servicii de asistență fără a fi nevoite să se supună unor evaluări separate în fiecare stat membru; invită statele membre să includă în legislația lor recunoașterea unor dizabilități specifice, pentru a răspunde nevoilor lor specifice și pentru a le acoperi pe toate (de exemplu, surdocecitatea);

48.invită Comisia să promoveze implicarea structurală a persoanelor cu dizabilități, a membrilor familiilor lor și a organizațiilor care le reprezintă în toate etapele de luare a deciziilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, și să finanțeze consolidarea capacităților organizațiilor persoanelor cu dizabilități pentru a le permite acestora să participe într-o manieră structurală la toate deciziile care le privesc; invită Comisia să deruleze inițiative care încurajează autoreprezentarea și participarea politică a persoanelor cu dizabilități și invită statele membre să consolideze inițiativele naționale în acest sens;

49.invită Comisia să promoveze o mai bună coordonare a serviciilor de asistență între statele membre, precum și crearea unor puncte de contact în toate statele membre pentru a informa cetățenii cu dizabilități ai Uniunii cu privire la drepturile lor sociale și la serviciile de asistență disponibile;

50.invită Comisia să creeze, în cooperare cu sectorul privat, un portal care să conțină toate instrumentele create pentru a facilita participarea socială optimă a persoanelor cu dizabilități;

51.reamintește dreptul persoanelor cu dizabilități la un nivel de trai adecvat și la protecție socială, în special la asistență financiară și la îngrijire temporară; invită Comisia să se asigure că Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități 2030 include acțiuni specifice pentru promovarea sistemelor de protecție socială favorabile incluziunii în întreaga UE, care ar garanta accesul la prestații și servicii pentru persoanele cu dizabilități pe tot parcursul vieții; invită statele membre să stabilească pentru persoanele cu dizabilități un nivel minim de protecție socială, care să le garanteze acestora un nivel de trai adecvat;

52.invită Comisia și Consiliul să se bazeze pe Recomandarea Consiliului privind accesul la protecție socială(33) și pe propunerea de regulament privind coordonarea sistemelor de securitate socială () pentru a permite accesul tuturor cetățenilor Uniunii la serviciile de asistență socială la nivelul UE, în conformitate cu o recomandare a Comitetului CRPD;

53.invită Comisia și statele membre să elaboreze o vastă campanie care să implice persoanele cu dizabilități, membrii familiilor lor și organizațiile care le reprezintă, care să fie disponibilă în formate accesibile, inclusiv într-o versiune ușor de citit, și în limbajele naționale prin semne, pentru a sensibiliza cu privire la CRPD, drepturile și nevoile persoanelor cu dizabilități, precum și obstacolele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, persoanele responsabile și societatea în general; invită Comisia și statele membre să promoveze, să coordoneze și să creeze materiale educaționale care să poată fi utilizate în statele membre pentru a promova atitudini pozitive cu privire la persoanele cu dizabilități și a le ameliora integrarea;

54.invită UE și statele membre să finanțeze formarea profesională având ca destinatari și fiind concepută de persoanele cu dizabilități, organizațiile acestora, organizațiile sindicale, federațiile patronale, organismele de promovare a egalității, funcționarii publici pe principiul nediscriminării, inclusiv cu privire la discriminarea multiplă și intersecțională și amenajările corespunzătoare;

55.invită toate statele membre să sprijine și să sporească vizibilitatea muncii din domeniul serviciilor sociale (adică a lucrătorilor sociali și a persoanelor active în acest domeniu);

56.invită Comisia să creeze un mecanism clar de responsabilitate, control și sancțiuni pentru strategii;

57.invită toate statele membre să abordeze de urgență problema persoanelor fără adăpost adoptând strategii integrate, axate pe locuințe și pe termen lung, la nivel național, regional și local, și să recunoască riscurile specifice cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, inclusiv cele care prezintă o tulburare din spectrul autismului;

58.invită statele membre să își afirme angajamentul de a promova, proteja și garanta că toate persoanele cu dizabilități beneficiază pe deplin și în mod egal de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul la liberă circulație și ședere și dreptul de a vota în alegeri, în conformitate cu articolul 12 din CRPD, și să asigure respectarea demnității lor inerente prin punerea în aplicare și monitorizarea îndeaproape a punerii în aplicare a strategiei după 2020, prin implicarea reală a persoanelor cu dizabilități, a membrilor familiilor lor sau a organizațiilor care le reprezintă, în cooperare cu autoritățile, partenerii sociali și societatea civilă de la nivelul UE, național, regional și local, precum și să aloce resurse umane și financiare adecvate și suficiente pentru punerea în aplicare a acesteia;

59.invită toate statele membre să își elaboreze propriile strategii naționale pentru persoanele cu dizabilități pentru a promova integrarea egalității persoanelor cu dizabilități și a aborda punerea în aplicare a CRPD;

60.invită statele membre să elaboreze strategii naționale care să ia în considerare cele mai bune practici din alte state membre, pentru a asigura punerea corectă în aplicare a CRPD;

61.invită Uniunea Europeană și toate statele membre să ratifice Protocolul opțional la CRPD;

62.invită toate statele membre să raporteze cu privire la punerea în aplicare a Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități;

63.invită statele membre să raporteze cu privire la urmărirea recomandărilor naționale formulate de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, după evaluarea punerii în aplicare a CRPD de către acestea;

64.subliniază importanța încheierii a unui acord cât mai curând posibil; invită Consiliul să deblocheze această situație pentru a avansa către găsirea unei soluții pragmatice și să grăbească adoptarea fără întârzieri suplimentare a directivei orizontale privind combaterea discriminării, care a fost propusă de Comisie în 2008 și aprobată ulterior de Parlament; consideră că aceasta este o condiție prealabilă necesară pentru a asigura un cadru juridic european consolidat și coerent, care să ofere protecție cetățenilor împotriva discriminării pe motive de religie și convingeri, dizabilitate, vârstă și orientare sexuală în afara locului de muncă; consideră că nu trebuie acceptată nicio limitare nejustificată a domeniului de aplicare al directivei; consideră că consolidarea cadrului legislativ al UE privind combaterea infracțiunilor motivate de ură este, de asemenea, un element esențial, având în vedere că și în mediul de lucru sunt predominante infracțiuni similare;

65.recomandă ca UE să integreze din punct de vedere structural Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități în cadrul procesului semestrului european;

66.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale, Curții de Conturi, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European pentru a o distribui parlamentelor și consiliilor regionale, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L23, 27.1.2010, p.35.
(2) JO C340, 15.12.2010, p.11.
(3) JO L151, 7.6.2019, p.70.
(4) JO L327, 2.12.2016, p.1.
(5) JO L303, 28.11.2018, p.69.
(6) JO L303, 2.12.2000, p.16.
(7) JO C204, 13.6.2018, p. 179.
(8) JO L321, 17.12.2018, p. 36.
(9) JO C137 E, 27.5.2010, p.68.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.
(11) JO C356, 4.10.2018, p.110.
(12) JO C101, 16.3.2018, p.138.
(13) JO C353, 27.9.2016, p.41.
(14) JO C131 E, 8.5.2013, p.9.
(15) JO C212 E, 5.8.2010, p.23.
(16) JO C187, 18.7.1988, p.236.
(17) JO C379, 7.12.1998, p.66.
(18) JO C224, 27.6.2018, p.68.
(19) JO L347, 20.12.2013, p.320.
(20) JO L347, 20.12.2013, p.289.
(21) JO L347, 20.12.2013, p.470.
(22) JO L347, 20.12.2013, p.487.
(23) Acest număr include 99 de milioane de persoane, conform sondajului EU-SILC din 2016, și 1 milion de persoane despre care se estimează că sunt segregate în instituții rezidențiale și deci nu sunt reprezentate în sondaj.
(24) Hotărârile din 11 aprilie 2013, cauzele conexe C-335/11 și C-337/11, punctele 29-30; din 18 martie 2014 în cauza C-363/12, punctul 73; și din 22 mai 2014 în cauza C-356/12.
(25) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Functional_and_activity_limitations_statistics
(26) Eurofound (2019), How to respond to chronic health problems in the workplace? (Cum să reacționăm la problemele cronice de sănătate la locul de muncă?), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
(27) https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20191029-2
(28) Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L188, 12.7.2019, p.79).
(29) Propunerea Comisiei din 17 decembrie 2019 de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene și a Consiliului ().
(30) JOL151, 7.6.2019, p.70.
(31) JOL 327, 2.12.2016, p.1.
(32) JOL 123, 12.5.2016, p.1.
(33) JOC387, 15.11.2019, p. 1.

Ultima actualizare: 8 septembrie 2020Aviz juridic-Politica de confidențialitate