合法博彩网站

Politica UE de gestionare a frontierelor a fost nevoit膬 s膬 se adapteze la evolu葲ii importante, cum ar fi sosirea unui num膬r f膬r膬 precedent de refugia葲i 葯i migran葲i 卯n situa葲ie neregulamentar膬 葯i, de la mijlocul anului听2015, au ie葯it la iveal膬 mai multe deficien葲e 卯n politicile UE privind frontierele externe 葯i migra葲ia. Provoc膬rile legate de cre葯terea fluxurilor de migra葲ie mixt膬 卯n UE, de pandemia de COVID-19 葯i de preocup膬rile crescute 卯n materie de securitate au declan葯at o nou膬 perioad膬 de activitate 卯n domeniul protej膬rii frontierelor externe ale UE, care are, de asemenea, efecte asupra frontierelor sale interne.

Temei juridic

Articolul听3 alineatul听(2) din Tratatul privind Uniunea European膬 (TUE).

Articolele听67 葯i听77 din Tratatul privind func葲ionarea Uniunii Europene (TFUE).

Obiective

Un spa葲iu unic f膬r膬 controale la frontierele interne听鈥� spa葲iul Schengen听鈥� implic膬 葯i o politic膬 comun膬 卯n materie de gestionare a frontierelor externe. Articolul听3 alineatul听(2) din TUE prevede 鈥瀖膬suri adecvate privind controlul la frontierele externe鈥�. Prin urmare, Uniunea 卯葯i propune s膬 stabileasc膬 standarde comune cu privire la controalele la frontierele sale externe 葯i s膬 pun膬 treptat 卯n practic膬 un sistem integrat pentru gestionarea acestor frontiere.

搁别补濒颈锄膬谤颈

Primul pas c膬tre o politic膬 comun膬 de gestionare a frontierelor externe a fost f膬cut la 14听iunie听1985, c芒nd cinci dintre cele zece state membre, la vremea respectiv膬, ale Comunit膬葲ii Economice Europene, au semnat un tratat interna葲ional, a葯a-numitul Acord Schengen, l芒ng膬 ora葯ul de frontier膬 din Luxemburg, Schengen, acord care a fost completat cinci听ani mai t芒rziu cu Conven葲ia de punere 卯n aplicare a acordului Schengen[1]. Spa葲iul Schengen, zona f膬r膬 frontiere creat膬 de acquis-ul Schengen (denumirea colectiv膬 a acordurilor 葯i normelor), cuprinde 卯n prezent 27听de 葲膬ri europene[2].

A. Acquis-ul Schengen privind frontierele externe

Acquis-ul Schengen privind frontierele externe se bazeaz膬 pe acquis-ul ini葲ial inclus 卯n ordinea juridic膬 a UE prin Tratatul de la Amsterdam (1.1.3). Normele sale pot fi g膬site 卯n cadrul unei game largi de m膬suri, care pot fi 卯mp膬r葲ite 卯n aproximativ cinci teme:

1. Codul frontierelor Schengen

Codul frontierelor Schengen[3] este pilonul central al gestion膬rii frontierelor externe. Acesta stabile葯te norme privind punctele de trecere a frontierelor externe 葯i condi葲iile care reglementeaz膬 reintroducerea temporar膬 a controalelor la frontierele interne. El oblig膬 statele membre s膬 efectueze verific膬ri sistematice prin consultarea bazelor de date relevante cu privire la toate persoanele, inclusiv cele care beneficiaz膬 de dreptul la liber膬 circula葲ie 卯n temeiul dreptului UE (葯i anume cet膬葲enii UE 葯i membrii familiilor lor care nu sunt cet膬葲eni ai UE) la trecerea frontierelor externe. Aceste baze de date includ Sistemul de informa葲ii Schengen (SIS) 葯i baza de date a Interpolului privind documentele de c膬l膬torie furate sau pierdute. Aceste obliga葲ii se aplic膬 la toate frontierele externe (aeriene, maritime 葯i terestre), at芒t pentru intrare, c芒t 葯i pentru ie葯ire. Mecanismul de evaluare Schengen, Regulamentul (UE) nr.听1053/2013[4]al Consiliului a intrat 卯n vigoare 卯n noiembrie听2014 葯i a instituit un program de evaluare multianual pe cinci听ani pentru perioada care se 卯ncheie la 31听decembrie听2019. Acest mecanism a fost menit s膬 examineze toate componentele acquis-ului Schengen, inclusiv prin revizuirea 葯i evaluarea modului 卯n care statele membre efectueaz膬 controale la frontierele externe, precum 葯i a tuturor actelor cu putere de lege 葯i a opera葲iilor relevante. Mecanismul acord膬 o aten葲ie deosebit膬 respect膬rii drepturilor fundamentale. Evalu膬rile pot viza, de asemenea, m膬suri conexe legate de frontierele externe, politica 卯n domeniul vizelor, cooperarea poli葲ieneasc膬 葯i judiciar膬 (卯n materie penal膬), SIS 葯i protec葲ia datelor.

2. Sistemul de informa葲ii Schengen (SIS)

SIS este un sistem de schimb de informa葲ii 葯i baz膬 de date care contribuie la asigurarea securit膬葲ii interna葲ionale 卯n spa葲iul Schengen, unde nu exist膬 niciun control la frontierele interne. Este sistemul informatic cel mai utilizat 葯i mai eficient al UE 卯n spa葲iul de libertate, securitate 葯i justi葲ie (SLSJ) (4.2.1.). Autorit膬葲ile din 卯ntreaga UE utilizeaz膬 SIS pentru a introduce sau a consulta semnal膬ri privind persoane 葯i obiecte c膬utate sau disp膬rute. Acesta con葲ine peste 80听de听milioane de semnal膬ri 葯i a fost consultat de c膬tre autorit膬葲i de peste 5听miliarde de ori 卯n听2017, cu peste 240听000听de rezultate pozitive pentru alertele din alte 葲膬ri (semnal膬ri emise de o alt膬 葲ar膬). SIS a fost consolidat recent prin intermediul unor norme actualizate care vor aborda poten葲ialele lacune din sistem 葯i vor introduce mai multe modific膬ri esen葲iale la tipurile de semnal膬ri introduse.

Dup膬 cea mai recent膬 reform膬 din听2018, domeniul de aplicare al SIS este definit 卯n prezent 卯n trei instrumente juridice, sub forma a trei regulamente separate (care 卯nlocuiesc SIS听II):

• Cooperarea poli葲ieneasc膬 葯i judiciar膬 卯n materie penal膬[5];
• Verific膬ri la frontiere[6];
• Returnarea resortisan葲ilor 葲膬rilor ter葲e afla葲i 卯n situa葲ie de 葯edere ilegal膬[7].

Aceste trei regulamente creeaz膬 categorii de semnalare 卯n sistem, cum ar fi privind persoane suspectate sau c膬utate necunoscute, semnal膬ri preventive pentru copii expu葯i riscului de r膬pire de c膬tre unul dintre p膬rin葲i, semnal膬ri 卯n scopul return膬rii 葯i o semnalare legat膬 de deciziile de returnare emise pentru resortisan葲i ai 葲膬rilor ter葲e afla葲i 卯n situa葲ie de 葯edere ilegal膬.

3. Fondul pentru securitate intern膬: frontiere 葯i vize.

Nu toate statele membre ale Uniunii au frontiere externe 葯i nu toate sunt afectate 卯n mod egal de fluxurile de trafic de frontier膬. Prin urmare, UE aloc膬 fonduri pentru a compensa o parte din costurile statelor membre ale c膬ror frontiere interne sunt, de asemenea, frontierele externe ale UE. Acest mecanism de repartizare a sarcinilor a fost instituit cu fonduri 卯n valoare total膬 de 3,8听miliarde听EUR 卯n perioada de programare financiar膬 de 葯apte听ani 2014-2020. Obiectivul principal al fondului este de a contribui la asigurarea unui nivel ridicat de securitate 卯n Uniune, facilit芒nd, 卯n acela葯i timp, c膬l膬toriile legitime. Beneficiarii programelor puse 卯n aplicare 卯n cadrul acestui fond pot fi autorit膬葲i de stat 葯i federale, organisme publice locale, organiza葲ii neguvernamentale, organiza葲ii umanitare, societ膬葲i de drept public 葯i privat 葯i institu葲ii de 卯nv膬葲膬m芒nt 葯i de cercetare.

4. Sistemul de intrare/ie葯ire (EES)

Sistemul de intrare/ie葯ire (EES)[8] este un sistem de informa葲ii care accelereaz膬 葯i consolideaz膬 verific膬rile la frontiere pentru resortisan葲ii 葲膬rilor ter葲e care c膬l膬toresc 卯n UE. EES 卯nlocuie葯te 葯tampilarea manual膬 a pa葯apoartelor la frontier膬 cu 卯nregistrarea electronic膬 卯n baza de date.

Principalele obiective ale EES sunt:

• reducerea timpului legat de verific膬rile la frontier膬 葯i 卯mbun膬t膬葲irea calit膬葲ii acestor verific膬ri, prin calcularea automat膬 a 葯ederii autorizate pentru fiecare c膬l膬tor;
• asigurarea identific膬rii sistematice 葯i fiabile a persoanelor care dep膬葯esc durata de 葯edere autorizat膬;
• consolidarea securit膬葲ii interne 葯i a luptei 卯mpotriva terorismului, permi葲芒nd autorit膬葲ilor de aplicare a legii accesul la istoricul c膬l膬toriilor.

Accesul la EES se acord膬 autorit膬葲ilor na葲ionale de aplicare a legii 葯i Europolului, dar nu 葯i autorit膬葲ilor din domeniul azilului. Posibilitatea de a transfera date 卯n scopul aplic膬rii legii sau al return膬rii c膬tre 葲膬ri ter葲e 葯i statele membre ale UE care nu particip膬 la EES este permis膬, dar doar 卯n anumite condi葲ii. EES va 卯nregistra datele c膬l膬torilor (numele, tipul documentului de c膬l膬torie, amprentele digitale, imaginea vizual膬, data 葯i locul de intrare 葯i de ie葯ire) la trecerea frontierelor externe ale spa葲iului Schengen. Se va aplica tuturor cet膬葲enilor din afara UE, at芒t celor care au nevoie de viz膬, c芒t 葯i celor care sunt scuti葲i de viz膬. Va fi utilizat 葯i de autorit膬葲ile consulare 葯i de frontier膬.

5. Agen葲ia European膬 pentru Poli葲ia de Frontier膬 葯i Garda de Coast膬 (Frontex)

Poli葲ia de frontier膬 葯i garda de coast膬 la nivel european (EBCG) este Agen葲ia European膬 pentru Poli葲ia de Frontier膬 葯i Garda de Coast膬 (EBCGA/Frontex) 葯i autorit膬葲ile na葲ionale combinate[9].

EBCG a devenit opera葲ional膬 卯n octombrie听2016. Aceast膬 se ocup膬 de monitorizarea frontierelor externe ale UE 葯i, 卯mpreun膬 cu statele membre, de identificarea 葯i abordarea oric膬ror posibile amenin葲膬ri la adresa securit膬葲ii la frontierele externe ale UE. Timp de c芒葲iva ani 卯nainte de听2015, Parlamentul a solicitat consolidarea rolului Frontex pentru a spori capacitatea acesteia de a r膬spunde mai eficient la evolu葲ia fluxurilor de migra葲ie. De exemplu, 卯n [10]. Parlamentul a solicitat poli葲i葯tilor de frontier膬 europeni s膬 protejeze frontierele Schengen. 脦n concluziile sale din octombrie听2015, Consiliul European 葯i-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru 鈥瀒nstituirea treptat膬 a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe鈥�. Parlamentul a insistat ca noile competen葲e de interven葲ie ale agen葲iei s膬 fie activate printr-o decizie a statelor membre 卯n Consiliu, 葯i nu printr-o decizie a Comisiei, astfel cum s-a propus ini葲ial. Regulamentul extinde domeniul de aplicare al activit膬葲ilor EBCGA/Frontex pentru a include un sprijin mai mare pentru statele membre 卯n domeniul gestion膬rii migra葲iei, al luptei 卯mpotriva criminalit膬葲ii transfrontaliere 葯i al opera葲iunilor de c膬utare 葯i salvare. Prevede un rol mai important al Frontex 卯n returnarea migran葲ilor 卯n 葲膬rile lor de origine, ac葲ion芒nd 卯n conformitate cu deciziile luate de autorit膬葲ile na葲ionale. Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul 卯i poate solicita agen葲iei s膬 intervin膬 葯i s膬 acorde asisten葲膬 statelor membre 卯n circumstan葲e excep葲ionale. Este vorba de cazurile 卯n care:

• un stat membru nu respect膬 (卯ntr-un termen stabilit) o decizie obligatorie a consiliului de administra葲ie al agen葲iei de a remedia vulnerabilit膬葲ile legate de gestionarea frontierelor sale precum 葯i
• exist膬 o presiune specific膬 葯i dispropor葲ionat膬 la frontierele externe, care pune 卯n pericol func葲ionarea spa葲iului Schengen. Dac膬 un stat membru se opune unei decizii a Consiliului de a acorda asisten葲膬, celelalte 葲膬ri UE pot reintroduce temporar controale la frontierele interne.

脦n noiembrie听2019, agen葲ia a fost consolidat膬 cu un nou mandat 葯i mijloace 葯i competen葲e proprii pentru a proteja frontierele externe, a efectua return膬rile 卯ntr-un mod mai eficient 葯i a coopera cu 葲膬rile din afara UE. Piatra de temelie a acestei agen葲ii consolidate va fi o rezerv膬 permanent膬 de 10听000听de poli葲i葯ti de frontier膬 cu competen葲e executive, care vor sprijini statele membre 卯n orice moment. De asemenea, ea va avea un mandat mai puternic 卯n ceea ce prive葯te returnarea migran葲ilor 卯n 葲ara lor de origine 葯i va coopera mai 卯ndeaproape cu statele care nu sunt membre ale UE, inclusiv cu cele care nu se afl膬 卯n vecin膬tatea imediat膬 a UE. Corpul permanent al poli葲iei de frontier膬 葯i g膬rzii de coast膬 la nivel european a devenit pe deplin opera葲ional 卯n听2021 葯i va ajunge la capacitatea deplin膬 de 10听000听de poli葲i葯ti de frontier膬 p芒n膬 卯n听2024.

B. Evolu葲ii ale gestion膬rii de c膬tre UE a frontierelor sale externe

Ritmul evolu葲iilor a crescut odat膬 cu pierderile de vie葲i omene葯ti la scar膬 larg膬 din Marea Mediteran膬 din ultimii ani 葯i cu afluxul masiv de refugia葲i 葯i de migran葲i 卯ncep芒nd din septembrie听2015.

脦nainte de criza refugia葲ilor, numai trei 葲膬ri ridicaser膬 garduri la frontierele externe pentru a-i 卯mpiedica pe migran葲i 葯i pe refugia葲i s膬 ajung膬 pe teritoriul lor: Spania (lucr膬rile de construc葲ie au fost finalizate 卯n听2005 葯i extinse 卯n听2009), Grecia (lucr膬rile au fost finalizate 卯n听2012) 葯i Bulgaria (ca r膬spuns la ac葲iunea Greciei, lucr膬rile fiind finalizate 卯n听2014). 脦n contradic葲ie cu articolul听14 alineatul听(2) din Codul Frontierelor Schengen, care men葲ioneaz膬 c膬 鈥瀒ntrarea nu poate fi refuzat膬 dec芒t printr-o decizie care s膬 indice motivele precise ale refuzului鈥�, un num膬r tot mai mare de state membre au 卯nceput treptat construc葲ia de garduri sau ziduri la frontiere cu scopul de a preveni 卯n mod nediferen葲iat accesul migran葲ilor 葯i solicitan葲ilor de azil pe teritoriile lor na葲ionale. 脦n plus, f膬r膬 norme explicite ale UE privind ridicarea de garduri la frontierele externe ale spa葲iului Schengen 葯i 卯nc膬lc芒nd normele privind azilul, statele membre au creat, de asemenea, bariere fa葲膬 de 葲膬rile ter葲e (卯n special Belarus, Maroc 葯i Rusia), inclusiv fa葲膬 de 葲膬rile candidate la preaderare (Republica Macedonia de Nord, Serbia 葯i Turcia). S-au construit garduri 葯i 卯n spa葲iul Schengen, cum ar fi cel dintre Austria 葯i Slovenia, 卯n timp ce ac葲iunile Spaniei din Melilla sunt analizate de Curtea European膬 a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Atrocit膬葲ile comise 卯n zonele 卯n care sunt construite garduri sunt de organiza葲iile pentru drepturile omului[11].

Proiectul 鈥濵igran葲i disp膬ru葲i鈥� al Organiza葲iei Interna葲ionale pentru Migra葲ie a peste 29听000 de decese 葯i dispari葲ii 卯n timpul c膬l膬toriilor migratorii c膬tre Europa 卯ncep芒nd din 2014.

1. Sistemul european de informa葲ii 葯i de autorizare privind c膬l膬toriile (ETIAS)

脦n septembrie听2018, a fost instituit Sistemul european de informa葲ii 葯i de autorizare privind c膬l膬toriile (ETIAS).

Scopul acestui sistem centralizat de informa葲ii este de a colecta informa葲ii privind resortisan葲ii 葲膬rilor ter葲e care nu au nevoie de viz膬 pentru a intra 卯n spa葲iul Schengen 葯i de a identifica orice posibile riscuri 卯n materie de securitate sau de migra葲ie neregulamentar膬. Baza de date va efectua verific膬ri prealabile privind c膬l膬torii exonera葲i de obliga葲ia de a de葲ine viz膬 葯i le va refuza autoriza葲ia de c膬l膬torie dac膬 se consider膬 c膬 reprezint膬 un risc. Baza de date va fi similar膬 cu sisteme deja existente, de exemplu 卯n SUA (ESTA), Canada 葯i Australia, printre altele.

Avantajele ETIAS includ 卯nt芒rzieri reduse la frontiere, securitate intern膬 mai bun膬, prevenire mai bun膬 a imigra葲iei ilegale 葯i riscuri reduse la adresa s膬n膬t膬葲ii publice. De葯i sistemul va efectua verific膬ri prealabile, decizia final膬 cu privire la acordarea sau refuzul intr膬rii, chiar 葯i 卯n cazurile 卯n care persoana are o autoriza葲ie de c膬l膬torie valabil膬, va fi luat膬 de poli葲i葯tii de frontier膬 na葲ionali care efectueaz膬 controalele la frontier膬, ac葲ion芒nd 卯n conformitate cu normele din Codul frontierelor Schengen. ETIAS are trei func葲ii principale:

• verificarea informa葲iilor transmise online de c膬tre resortisan葲ii 葲膬rilor ter葲e exonera葲i de obliga葲ia de a de葲ine viz膬 卯nainte de a c膬l膬tori 卯n UE;
• prelucrarea cererilor prin verificarea acestora 卯n alte sisteme de informa葲ii ale UE (cum ar fi SIS, VIS, baza de date a Europol, baza de date a Interpol, EES 葯i Eurodac, baza european膬 de date dactiloscopice pentru solicitan葲ii de azil, care permite compararea amprentelor digitale);
• eliberarea de autoriza葲ii de c膬l膬torie 卯n cazul 卯n care nu sunt identificate rezultate pozitive sau elemente care s膬 necesite o analiz膬 suplimentar膬.

Autoriza葲iile de c膬l膬torie ar trebui s膬 poat膬 fi ob葲inute 卯n c芒teva minute. 脦n iunie听2017, Consiliul a decis s膬 卯mpart膬 propunerea 卯n dou膬 acte juridice distincte[12], fiindc膬 temeiul juridic (Schengen) al propunerii nu putea acoperi modific膬ri ale Regulamentului privind Europol. ETIAS este elaborat de agen葲ia eu-LISA 葯i va deveni opera葲ional 卯n听2025.

2. eu-LISA

脦nfiin葲at膬 卯n听2011, este responsabil膬 cu gestionarea opera葲ional膬 a trei sisteme centralizate de informa葲ii ale UE: SIS, VIS 葯i Eurodac[13]. Rolul s膬u este de a pune 卯n aplicare noua arhitectur膬 IT 卯n domeniul justi葲iei 葯i afacerilor interne. 脦n noiembrie听2019, mandatul eu-LISA a fost revizuit, iar capacitatea agen葲iei de a contribui la gestionarea frontierelor, la cooperarea 卯n materie de aplicare a legii 葯i la gestionarea migra葲iei 卯n UE a fost dezvoltat膬 卯n continuare.

3. Interoperabilitatea dintre sistemele de informa葲ii ale UE 卯n domeniul frontierelor

UE a dezvoltat sisteme informatice centralizate la scar膬 larg膬 (SIS, VIS, Eurodac, EES 葯i ETIAS) pentru colectarea, prelucrarea 葯i schimbul de informa葲ii esen葲iale pentru cooperarea 卯n materie de securitate, precum 葯i pentru gestionarea frontierelor externe 葯i a migra葲iei. Din听2019, aceste sisteme de informa葲ii sunt interoperabile la nivelul UE, adic膬 capabile s膬 fac膬 schimb de date, astfel 卯nc芒t autorit膬葲ile s膬 dispun膬 de toate informa葲iile necesare, oriunde 葯i oric芒nd au nevoie. Interoperabilitatea 卯nseamn膬 capacitatea sistemelor de tehnologie a informa葲iei de a face schimb de informa葲ii 葯i cuno葯tin葲e, astfel 卯nc芒t s膬 se evite lacunele informa葲ionale cauzate de complexitatea 葯i fragmentarea acestor sisteme[14].

Cele dou膬 regulamente 卯n vigoare permit acestor sisteme s膬 se completeze reciproc, contribuie la facilitarea identific膬rii corecte a persoanelor, precum 葯i la combaterea fraudei de identitate. Acestea nu modific膬 drepturile de acces prev膬zute 卯n temeiul juridic pentru fiecare sistem de informa葲ii european, ci stabilesc:

• un portal european de c膬utare, permi葲芒nd autorit膬葲ilor competente s膬 efectueze simultan c膬ut膬ri 卯n mai multe sisteme de informa葲ii ale UE, utiliz芒nd at芒t date biografice, c芒t 葯i date biometrice;
• un serviciu comun de comparare a datelor biometrice, permi葲芒nd c膬utarea 葯i compararea datelor biometrice (amprente digitale 葯i imagini faciale) 卯n mai multe sisteme;
• un registru comun de date de identitate, cu date biografice 葯i biometrice ale resortisan葲ilor 葲膬rilor ter葲e, 卯n prezent stocate 卯n mai multe sisteme diferite de informa葲ii ale UE;
• un detector de identit膬葲i multiple, care verific膬 dac膬 datele biografice de identitate con葲inute 卯n c膬utare exist膬 卯n alte sisteme conectate, pentru a se permite depistarea identit膬葲ilor multiple legate de acela葯i set de date biometrice.

4. Pandemia de COVID-19 din听2020

Restric葲iile privind circula葲ia interna葲ional膬 葯i 卯n interiorul UE a persoanelor au devenit unele dintre cele mai vizibile m膬suri de politic膬 la pandemia de coronavirus de la 卯nceputul lunii martie听2020. Mai multe state membre ale UE au 卯nchis transportul interna葲ional de c膬l膬tori, iar ulterior au continuat cu restric葲ii suplimentare de c膬l膬torie interna葲ionale ale UE, care implic膬 卯nchiderea par葲ial膬 a frontierelor externe ale UE[15] 葯i restric葲ionarea intr膬rii 卯n UE din 葲膬ri ter葲e[16]. 脦n numeroase cazuri, acest lucru a avut un caracter arbitrar, ineficace 葯i discriminatoriu 葯i a 卯nc膬lcat legisla葲ia privind via葲a privat膬 葯i azilul, dup膬 cum reiese din studiile comandate de Parlamentul European[17].

5. Criza din Ucraina

脦n urma invaziei Ucrainei de c膬tre Rusia 卯n februarie听2022, peste 6听milioane de persoane au fost deja obligate s膬 se refugieze, 卯n special 卯n 葲膬rile 卯nvecinate[18]. Uniunea European膬 a decis s膬 acorde protec葲ie temporar膬 la nivelul UE persoanelor care sosesc din Ucraina[19]. [20] permite statelor membre ale UE s膬 ac葲ioneze rapid pentru a oferi protec葲ie 葯i drepturi persoanelor care au nevoie de protec葲ie imediat膬.

Rolul Parlamentului European

脦n trecut, Parlamentul European a avut reac葲ii mixte 卯n ceea ce prive葯te evolu葲ia politicii de gestionare a frontierelor externe. Parlamentul a sprijinit, 卯n linii mari, rolul organizatoric actualizat al EBCGA/Frontex 葯i al celorlalte agen葲ii relevante ale Uniunii, solicit芒nd adesea ca rolul acestora s膬 fie consolidat 葯i mai mult, av芒nd 卯n vedere c膬 UE se confrunt膬 cu criza migra葲iei 卯n zona Mediteranei. De葯i opinia Parlamentului European 卯n ceea ce prive葯te dezvoltarea EBCGA a fost 卯n mare parte pozitiv膬, atitudinea sa privind frontierele inteligente a fost mai rezervat膬. Reac葲ia sa dup膬 propunerea Comisiei din听2013 a fost de a-葯i exprima rezervele cu privire la imensa acumulare de tehnologii 葯i la prelucrarea masiv膬 propus膬 a datelor cu caracter personal pentru frontierele externe. 脦n plus, costurile anticipate ale tehnologiei privind frontierele inteligente, 卯mpreun膬 cu 卯ndoielile privind avantajele acesteia, au suscitat o serie de preocup膬ri 卯n Parlament. 脦n , Parlamentul a declarat c膬 鈥瀙osibila dezvoltare a unor noi sisteme informatice 卯n domeniul migra葲iei 葯i al gestion膬rii frontierelor, precum ini葲iativa 芦Frontiere inteligente禄, ar trebui analizat膬 cu aten葲ie, 葲in芒nd seama 卯n special de principiile necesit膬葲ii 葯i propor葲ionalit膬葲ii鈥�. 脦n continuare, 卯n septembrie听2015, Parlamentul a adresat Comisiei 葯i Consiliului o 卯ntrebare cu solicitare de r膬spuns oral, invit芒ndu-le s膬 卯葯i exprime pozi葲ia cu privire la accesul la sistem al autorit膬葲ilor de aplicare a legii, precum 葯i opiniile cu privire la relevan葲a Hot膬r芒rii Cur葲ii de Justi葲ie a Uniunii Europene din aprilie听2014 referitoare la Directiva privind p膬strarea datelor (a se vedea 4.2.8). 脦n rezolu葲ia sa referitoare la raportul anual privind func葲ionarea spa葲iului Schengen[21], Parlamentul a invitat statele membre, inclusiv cele f膬r膬 frontiere terestre externe, s膬 asigure un nivel ridicat de control la frontierele lor externe, aloc芒nd resurse suficiente prin personal, echipamente 葯i expertiz膬, instituind comanda 葯i controlul necesare pentru a asigura trecerea sigur膬, ordonat膬 葯i fluent膬 a frontierelor.

Parlamentul a insistat, de asemenea, asupra necesit膬葲ii ca toate m膬surile 卯n domeniu s膬 葲in膬 seama de acquis-ul UE privind frontierele 葯i azilul 葯i de Carta drepturilor fundamentale a UE. Astfel, de o vreme, Parlamentul solicit膬 proceduri fiabile 葯i echitabile 葯i o abordare global膬 a migra葲iei la nivelul UE[22]. Acesta joac膬 un rol activ 卯n monitorizarea aplic膬rii 葯i respect膬rii acquis-ului Schengen. Grupul de lucru privind controlul Schengen din Comisia pentru libert膬葲i civile, justi葲ie 葯i afaceri interne a Parlamentului asigur膬 leg膬tura cu Comisia European膬 葯i cu Consiliul 卯n etapele relevante ale procesului de evaluare 葯i monitorizare, cum ar fi raportul final de evaluare, recomand膬rile adoptate 葯i planul de ac葲iune.

脦n ceea ce prive葯te pandemia de COVID-19, Parlamentul European, 卯n referitoare la situa葲ia din spa葲iul Schengen 卯n urma epidemiei de COVID-19, a depl芒ns faptul c膬 nu a fost informat. Acesta a reamintit c膬 orice restric葲ii temporare de c膬l膬torie care se aplic膬 tuturor c膬l膬toriilor neesen葲iale din 葲膬ri ter葲e c膬tre spa葲iul Schengen sau deciziile privind refuzul intr膬rii la frontierele externe trebuie s膬 fie 卯n conformitate cu dispozi葲iile Codului frontierelor Schengen[23]. Un studiu comandat de Parlament a subliniat faptul c膬 restric葲iile introduse ca r膬spuns la pandemie au f膬cut obiectul unor schimb膬ri rapide 葯i extrem de evolutive, care au condus la o insecuritate juridic膬 profund膬 pentru persoanele fizice 葯i la repercusiuni negative asupra drepturilor 葯i libert膬葲ilor UE[24]. Un alt studiu recent indic膬 utilizarea pe scar膬 larg膬 de c膬tre statele membre a tehnologiilor biometrice bazate pe IA 卯n scopul supravegherii la scar膬 larg膬 a migran葲ilor[25].

脦苍迟谤-辞 , Parlamentul a salutat activarea Directivei privind protec葲ia temporar膬 pentru prima dat膬 de la intrarea sa 卯n vigoare 卯n听2001[26]. La 9听martie听2022, deputa葲ii 卯n Parlamentul European au cerut UE s膬 introduc膬 un sistem adecvat de migra葲ie, care s膬 卯mpart膬 responsabilitatea pentru refugia葲i. La 4听aprilie听2023, Comisia pentru libert膬葲i civile, justi葲ie 葯i afaceri interne (LIBE) a Parlamentului a adoptat un raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European 葯i al Consiliului privind abordarea situa葲iilor de criz膬 卯n domeniul migra葲iei 葯i azilului, iar la 14听aprilie听2023 a adoptat un raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European 葯i al Consiliului de introducere a unei proceduri de screening pentru resortisan葲ii 葲膬rilor ter葲e la frontierele externe, precum 葯i un raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European 葯i al Consiliului privind gestionarea situa葲iilor legate de azil 葯i migra葲ie.

La 10听aprilie听2024, Parlamentul a 诲别锄产膬迟耻迟 葯i a adoptat zece texte legislative pentru reformarea politicii europene 卯n materie de migra葲ie 葯i azil. La 24听aprilie听2024, Parlamentul 葯i-a adoptat pozi葲ia cu privire la modificarea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezilien葲a spa葲iului Schengen la amenin葲膬rile grave 葯i pentru a adapta normele Schengen la dificult膬葲ile 卯n continu膬 evolu葲ie.

颁辞苍蝉耻濒迟补葲颈 pagina de internet a Parlamentului European privind Schengen.

听

Pablo Abril Marti / Mariusz Maciejewski

05-2024