Parlamentul European: rela葲iile cu parlamentele na葲ionale
Progresele realizate 卯n ceea ce prive葯te integrarea european膬 au determinat modificarea rolului parlamentelor na葲ionale. Au fost create diverse instrumente de cooperare 卯ntre Parlamentul European 葯i parlamentele na葲ionale pentru a garanta un control democratic eficace al legisla葲iei europene la toate nivelurile. Aceast膬 tendin葲膬 a fost consolidat膬 prin dispozi葲iile introduse de Tratatul de la Lisabona.
Temei juridic
Articolul听12 din Tratatul privind Uniunea European膬 (TUE), Protocolul nr.听1 privind rolul parlamentelor na葲ionale 卯n Uniunea European膬 葯i Protocolul nr.听2 privind aplicarea principiilor subsidiarit膬葲ii 葯i propor葲ionalit膬葲ii.
Obiective
A. Motivele cooper膬rii
Procesul 卯n sine de integrare european膬 implic膬 transferul de responsabilit膬葲i exercitate p芒n膬 卯n acel moment de guvernele na葲ionale c膬tre institu葲ii comune cu putere de decizie, diminu芒nd astfel rolul parlamentelor na葲ionale (PN) 卯n calitate de autorit膬葲i legislative, bugetare 葯i organisme de control al executivului. 脦n timp ce unele responsabilit膬葲i transferate de la nivel na葲ional la nivelul UE reveneau ini葲ial Consiliului, Parlamentul European a dob芒ndit treptat un rol parlamentar deplin.
- PN au ajuns la concluzia c膬 un control mai eficace asupra activit膬葲ilor legate de UE ale guvernelor lor 葯i stabilirea unor rela葲ii mai str芒nse cu Parlamentul ar putea reprezenta o cale de a-葯i spori influen葲a asupra politicilor UE 葯i de a se asigura, 卯n acela葯i timp, c膬 UE este construit膬 pe baza unor principii democratice.
- 脦n ceea ce 卯l prive葯te, Parlamentul a considerat, 卯n general, c膬 rela葲iile solide cu parlamentele na葲ionale ar contribui la consolidarea legitimit膬葲ii sale 葯i la apropierea UE de cet膬葲eni.
B. Evolu葲ia contextului cooper膬rii
Rolul parlamentelor na葲ionale a fost, ini葲ial, diminuat pe m膬sur膬 ce integrarea european膬 a progresat: competen葲ele UE au crescut, iar domeniile sale de competen葲膬 s-au extins, 卯n timp ce votul majoritar a devenit norma 卯n Consiliu, iar competen葲ele legislative ale Parlamentului au crescut, de asemenea.
P芒n膬 卯n听1979, Parlamentul 葯i parlamentele na葲ionale aveau leg膬turi organice, 卯ntruc芒t deputa葲ii din Parlamentul European erau desemna葲i din r芒ndul membrilor parlamentelor na葲ionale. Alegerea membrilor Parlamentului prin vot universal direct a rupt aceste leg膬turi. Timp de zece ani, aceste leg膬turi practic au disp膬rut. Necesitatea de a le restabili s-a resim葲it 卯ncep芒nd din听1989: s-au stabilit contacte 葯i s-a 卯nceput crearea unor noi leg膬turi pentru a 卯nlocui pe cele organice ini葲iale. Tratatul de la Maastricht a adus o contribu葲ie 卯n acest sens, prin includerea a dou膬 鈥瀌eclara葲ii鈥� pe aceast膬 tem膬 (13 葯i听14), care au prev膬zut, 卯n special:
- respectarea rolului parlamentelor na葲ionale 卯n func葲ionarea Uniunii Europene (guvernele lor respective trebuie s膬 le informeze 鈥灻畁 timp util鈥� cu privire la propunerile legislative ale UE 葯i trebuie organizate conferin葲e comune ori de c芒te ori este necesar);
- cooperarea mai str芒ns膬 dintre Parlament 葯i parlamentele na葲ionale, prin contacte mai sistematice, schimburi de informa葲ii, organizarea de reuniuni periodice 葯i, eventual, acordarea de facilit膬葲i reciproce.
脦n plus, parlamentele na葲ionale au dob芒ndit treptat control asupra ac葲iunilor europene ale guvernelor lor, 卯n urma unor reforme constitu葲ionale, a angajamentelor guvernamentale, a modific膬rii modalit膬葲ilor proprii de func葲ionare 葯i a interpret膬rii dispozi葲iilor constitu葲ionale na葲ionale de c膬tre cur葲ile constitu葲ionale din unele state membre. Comisiile lor specializate 卯n afaceri ale UE au jucat un rol major 卯n acest sens, 卯n cooperare cu Parlamentul.
Protocolul privind rolul parlamentelor na葲ionale, anexat la Tratatul de la Amsterdam, 卯ncuraja o mai mare implicare a acestora 卯n activit膬葲ile Uniunii 葯i prevedea, 卯n acest sens, ca documentele de consultare 葯i propunerile legislative ale Comisiei s膬 fie transmise mai prompt pentru ca parlamentele na葲ionale s膬 poat膬 examina aceste propuneri 卯nainte s膬 se ia o decizie 卯n Consiliu. Parlamentele na葲ionale au jucat un rol important 卯n timpul dezbaterilor Conven葲iei privind viitorul Europei (a se vedea fi葯a 1.1.4), fiind subiectul unuia dintre cele unsprezece grupuri de lucru. 脦n mai听2006, Comisia a convenit s膬 transmit膬 toate noile propuneri 葯i documentele de reflec葲ie parlamentelor na葲ionale. Odat膬 cu Tratatul de la Lisabona, acest 鈥瀌ialog politic鈥� a devenit o obliga葲ie juridic膬 pentru Comisie. Tratatul privind func葲ionarea Uniunii Europene garanteaz膬, de asemenea, c膬 Uniunea European膬 le ofer膬 parlamentelor na葲ionale dreptul la o informare mai ampl膬 din partea institu葲iilor UE, acestea din urm膬 av芒nd obliga葲ia de a transmite toate proiectele de acte legislative 葯i a notifica parlamentelor na葲ionale cererile de aderare la Uniune. Tratatul de la Lisabona a consolidat 葯i mai mult rolul parlamentelor na葲ionale, prin implicarea acestora 卯n procedurile de revizuire a tratatelor, precum 葯i 卯n mecanismele de evaluare pentru punerea 卯n aplicare a politicilor UE 卯n domeniile libert膬葲ii, securit膬葲ii 葯i justi葲iei. De asemenea, acesta a formalizat cooperarea interparlamentar膬 卯ntre parlamentele na葲ionale 葯i Parlament 卯n conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor na葲ionale 卯n UE.
脦n plus, Tratatul de la Lisabona a consolidat 卯n mod considerabil rolul PN 卯n procesul legislativ al UE, prin introducerea unui sistem de alert膬 timpurie (SAT), acesta fiind un sistem care permite parlamentelor na葲ionale s膬 se asigure c膬 propunerile legislative respect膬 principiul subsidiarit膬葲ii (Protocolul nr.听1 privind rolul parlamentelor na葲ionale 卯n Uniunea European膬 葯i Protocolul nr.听2 privind aplicarea principiilor subsidiarit膬葲ii 葯i propor葲ionalit膬葲ii). 脦n termen de opt s膬pt膬m芒ni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ, parlamentele na葲ionale pot adresa pre葯edintelui Parlamentului European, al Consiliului 葯i al Comisiei un aviz motivat 卯n care expun motivele pentru care consider膬 c膬 proiectul 卯n cauz膬 nu este conform cu principiul subsidiarit膬葲ii. Propunerile legislative pot fi blocate dac膬 exist膬 un consens 卯n majoritatea camerelor. Totu葯i, Decizia听final膬 revine autorit膬葲ilor legislative (Parlamentul European 葯i Consiliul) (a se vedea fi葯a 1.2.2). Acest mecanism a fost declan葯at de trei ori de la intrarea 卯n vigoare a Tratatului de la Lisabona: 卯n mai听2012, 卯n cazul [1] 卯n听octombrie听2013, 卯n cazul [2] 葯i 卯n mai听2016 pentru [3]. Parlamentele na葲ionale pot ridica semne de 卯ntrebare cu privire la subsidiaritate 葯i pot declan葯a procedura cartona葯elor portocalii 葯i galbene atunci c芒nd sunt atinse pragurile necesare. Aceast膬 verificare a subsidiarit膬葲ii reprezint膬 o competen葲膬 exclusiv膬 a parlamentelor na葲ionale. Rolul parlamentelor regionale 卯n aceast膬 procedur膬 se reg膬se葯te la articolul听6 din Protocolul nr.听2, care are urm膬torul con葲inut:听鈥濪up膬 caz, fiec膬rui parlament na葲ional sau fiec膬rei camere a unui parlament na葲ional 卯i revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competen葲e legislative.鈥� Prin urmare, contribu葲iile directe primite din partea parlamentelor regionale nu sunt considerate, 卯n temeiul tratatelor, drept observa葲ii ale parlamentelor na葲ionale privind subsidiaritatea. Opiniile acestora ar trebui canalizate prin intermediul PN. Cu toate acestea, atunci c芒nd Parlamentul European prime葯te un document din partea unui parlament regional, acesta este transmis spre informare serviciilor relevante, inclusiv comisiei competente pentru con葲inut, Comisiei pentru dezvoltare regional膬, care este comisia responsabil膬 pentru rela葲iile cu autorit膬葲ile regionale, precum 葯i serviciilor de cercetare 葯i documentare. De asemenea, tratatul con葲ine noi articole care clarific膬 rolul parlamentelor na葲ionale 卯n cadrul noii structuri institu葲ionale a Uniunii Europene (articolele听10 葯i听12 din TUE).
De la 卯nceputul crizei datoriilor suverane din Uniunea European膬, 卯n听martie听2010, rolul parlamentelor na葲ionale din zona euro 卯n ratificarea sau modificarea pachetelor de m膬suri de salvare a scos 卯n eviden葲膬 importan葲a unei cooper膬ri str芒nse 葯i a schimbului permanent de informa葲ii 卯ntre parlamentele na葲ionale 葯i Parlament. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea 葯i guvernan葲a 卯n cadrul uniunii economice 葯i monetare, care a intrat 卯n vigoare 卯n听ianuarie听2013, prevede la articolul听13 o cooperare specific膬 卯ntre parlamentele na葲ionale 葯i Parlament pentru exercitarea controlului parlamentar 卯n materie de guvernan葲膬 economic膬 葯i financiar膬.
Realiz膬ri: instrumentele de cooperare
A. Conferin葲ele pre葯edin葲ilor adun膬rilor parlamentare din Uniunea European膬
Dup膬 reuniunile din听1963 葯i听1973, aceste conferin葲e au fost instituite oficial 卯ncep芒nd din听1981. Reunind pre葯edin葲ii parlamentelor na葲ionale 葯i Pre葯edintele Parlamentului, aveau loc ini葲ial o dat膬 la doi ani. Preg膬tite prin reuniuni ale secretarilor generali, ofer膬 un forum de discu葲ii detaliate despre chestiuni relevante pentru cooperarea dintre parlamentele na葲ionale 葯i Parlament. 脦n ultimii ani, pre葯edin葲ii s-au reunit 卯n fiecare an. Din听1995, Parlamentul 卯ntre葲ine rela葲ii apropiate cu parlamentele statelor asociate 葯i ale celor candidate la aderare. Cu ocazia 卯nt芒lnirilor periodice, Pre葯edintele Parlamentului 葯i pre葯edin葲ii parlamentelor acestor 葲膬ri abordeaz膬 strategiile de aderare 葯i alte chestiuni de actualitate.
B. Centrul European de Cercetare 葯i Documentare Parlamentar膬
鈥濵area conferin葲膬鈥� de la Viena (1977) a decis 卯nfiin葲area Centrului European de Cercetare 葯i Documentare Parlamentar膬 (CECDP). Centrul const膬 卯ntr-o re葲ea de servicii de documentare 葯i de cercetare care coopereaz膬 卯ndeaproape pentru a facilita accesul la informa葲ii (inclusiv la bazele de date na葲ionale 葯i europene) 葯i pentru a coordona activit膬葲ile de cercetare, 卯n special pentru a evita suprapunerea eforturilor. Acesta centralizeaz膬 葯i pune 卯n circula葲ie studii 葯i a creat un site web pentru a 卯mbun膬t膬葲i schimbul de informa葲ii. Anuarul s膬u faciliteaz膬 contactul 卯ntre diferitele servicii de cercetare ale parlamentelor membre. Centrul este administrat 卯n comun de c膬tre Parlament 葯i Adunarea Parlamentar膬 a Consiliului Europei. Centrul reune葯te parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene 葯i Consiliul Europei, iar serviciile sale pot fi utilizate 葯i de parlamentele statelor cu statut de observator 卯n Adunarea Parlamentar膬 a Consiliului Europei.
C. Conferin葲a parlamentelor comunitare
Ideea acestei conferin葲e s-a concretizat la Roma, 卯n听1990, sub numele de 鈥濧dunarea European膬鈥�. Tema acesteia a fost 鈥瀡iitorul Comunit膬葲ii; implica葲iile, pentru Comunitate 葯i pentru statele membre, ale propunerilor privind uniunea economic膬 葯i monetar膬 葯i uniunea politic膬 葯i, 卯n special, rolul parlamentelor na葲ionale 葯i al Parlamentului鈥�, adunarea reunind 258听de participan葲i, 173听din partea PN 葯i 85听din partea PE. De atunci, nu s-a mai organizat o astfel de reuniune.
D. Conferin葲a organelor specializate 卯n afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea European膬 鈥� COSAC
Propus膬 ini葲ial de pre葯edintele Adun膬rii Na葲ionale Franceze, Conferin葲a reune葯te o dat膬 la 葯ase luni, 卯ncep芒nd din听1989, comisiile de afaceri europene din PN 葯i deputa葲i din Parlamentul European. 脦n cadrul reuniunilor sale, fiecare parlament este reprezentat de 葯ase deputa葲i. Convocat膬 de c膬tre parlamentul 葲膬rii care de葲ine pre葯edin葲ia UE 葯i preg膬tit膬 卯n comun de c膬tre Parlament 葯i parlamentele din cadrul troicii, fiecare conferin葲膬 dezbate subiecte majore legate de integrarea european膬. COSAC nu este un organ decizional, ci unul cu rol consultativ 葯i de coordonare parlamentar膬, care 卯葯i adopt膬 pozi葲iile prin consens. 脦n conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor na葲ionale 卯n Uniunea European膬, COSAC poate prezenta orice contribu葲ie pe care o consider膬 adecvat膬 卯n aten葲ia institu葲iilor UE. Totu葯i, contribu葲iile aduse de COSAC nu oblig膬 卯n niciun fel parlamentele na葲ionale 葯i nici nu le afecteaz膬 pozi葲ia.
Reuniunile COSAC reunesc delega葲ii ale parlamentelor na葲ionale care formeaz膬 grupuri de interese pe tema afacerilor europene, permi葲芒nd deputa葲ilor na葲ionali s膬 interac葲ioneze cu reprezentan葲i ai institu葲iilor UE. De exemplu, reuniunea COSAC, desf膬葯urat膬 la Bruxelles 卯n martie 2024 葯i g膬zduit膬 de pre葯edin葲ia belgian膬 a Consiliului, a inclus grupuri de dezbatere dedicate politicii de gen, autonomiei strategice 葯i situa葲iei statului de drept 葯i a democra葲iei 卯n UE. 脦n acesta din urm膬 a avut loc un schimb de 卯ntreb膬ri 葯i r膬spunsuri 卯ntre membri 葯i pre葯edintele Cur葲ii de Justi葲ie a Uniunii Europene, dl Koen Lenaerts, care a subliniat responsabilitatea special膬 de a proteja alegerile libere, libertatea presei 葯i solidaritatea 卯ntre statele membre.
E. Reuniunile parlamentare comune
Dup膬 experien葲a Conven葲iei Europene, membrii parlamentelor na葲ionale, dar 葯i deputa葲ii din Parlament au considerat c膬 ar fi util膬 crearea unui instrument permanent de cooperare politic膬 pentru a trata teme specifice. Astfel, 卯ncep芒nd din听2005, deputa葲ii europeni 葯i cei na葲ionali s-au 卯nt芒lnit 卯n cadrul unor reuniuni parlamentare comune pentru a dezbate chestiuni importante care afecteaz膬 parlamentele 卯n procesul decizional 葯i de consolidare a institu葲iilor Uniunii Europene.
F. Alte instrumente de cooperare
Cea mai mare parte a comisiilor permanente ale Parlamentului se consult膬 cu comisiile omoloage de la nivel na葲ional 卯n cursul reuniunilor bilaterale sau multilaterale 葯i al vizitelor pre葯edin葲ilor 葯i ale raportorilor.
Contactele dintre grupurile politice din Parlament 葯i grupurile omoloage din cadrul parlamentelor na葲ionale s-au dezvoltat 卯n grade diferite, 卯n func葲ie de statele sau de partidele politice implicate.
Cooperarea administrativ膬 se dezvolt膬, 卯n special prin stagii 卯n cadrul serviciilor Parlamentului 葯i schimburi de func葲ionari. Majoritatea birourilor reprezentan葲ilor parlamentelor na葲ionale se afl膬 卯n aceea葯i cl膬dire a Parlamentului care ad膬poste葯te Direc葲ia pentru rela葲iile cu parlamentele na葲ionale. Schimbul de informa葲ii privind lucr膬rile parlamentare, 卯n special activitatea legislativ膬, a dob芒ndit o importan葲膬 cresc芒nd膬, 卯n special mul葲umit膬 tehnologiilor moderne de informare, cum ar fi re葲eaua IPEX, sus葲inut膬 de o platform膬 electronic膬 de schimburi de date 葯i comunica葲ii:
Rolul Parlamentului European
La 19听aprilie听2018, Parlamentul a adoptat o [4], 卯n care subliniaz膬 c膬 parlamentele na葲ionale 卯mbun膬t膬葲esc 葯i contribuie activ la buna func葲ionare constitu葲ional膬 a Uniunii Europene, consolid芒nd astfel pluralismul 葯i legitimitatea democratic膬. Rezolu葲ia recunoa葯te 葯i c膬 r膬spunderea guvernelor na葲ionale 卯n fa葲a parlamentelor na葲ionale r膬m芒ne 鈥瀙iatra de temelie a rolului camerelor parlamentare na葲ionale 卯n Uniunea European膬鈥�. Reamintind c膬 mecanismul de alert膬 timpurie (EWM) a fost utilizat rar de la intrarea 卯n vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul consider膬 c膬 ar putea fi reformat 卯n actualul cadru al tratatului. 脦n acest sens, solicit膬 Comisiei s膬 aplice 鈥瀘 perioad膬 de notificare tehnic膬鈥� pentru a l膬sa mai mult timp 卯ntre data la care proiectele de acte legislative sunt primite de parlamentele na葲ionale 葯i data la care 卯ncepe perioada de opt s膬pt膬m芒ni. 脦n plus, Parlamentul sprijin膬 posibilitatea ca parlamentele na葲ionale s膬 prezinte propuneri constructive Comisiei pentru a influen葲a pozitiv dezbaterea european膬 葯i competen葲a de ini葲iativ膬 a Comisiei. 脦n final, prezint膬 o serie de sugestii cu scopul de a consolida actualele instrumente de cooperare dintre Parlament 葯i parlamentele na葲ionale.
La 17听ianuarie听2024, Parlamentul a adoptat o nou膬 rezolu葲ie referitoare la punerea 卯n aplicare a dispozi葲iilor tratatului privind parlamentele na葲ionale[5]. 脦n aceasta, Parlamentul a invitat statele membre s膬 se asigure c膬 parlamentele na葲ionale dispun de resurse suficiente pentru a-葯i 卯ndeplini rolul constitu葲ional de supraveghere 葯i a recomandat ca parlamentele na葲ionale s膬 utilizeze mai eficient platforma IPEX 葯i s膬 implice parlamentele lor regionale 卯n punerea 卯n func葲iune a EWM. Parlamentul a solicitat, de asemenea, o prelungire a actualei perioade de opt s膬pt膬m芒ni 卯n care parlamentele na葲ionale prezint膬 avizele motivate, deoarece aceasta limiteaz膬 卯n mod inerent monitorizarea 卯n timp util a respect膬rii principiului subsidiarit膬葲ii. 脦n plus, Parlamentul a solicitat un sistem de 鈥瀋artona葯 verde鈥�, prin care cel pu葲in o treime din parlamentele na葲ionale s膬 poat膬 prezenta ini葲iative care ar 鈥瀒nfluen葲a pozitiv鈥� dezbaterea european膬.
脦n fiecare an, Direc葲ia Parlamentului pentru rela葲iile cu parlamentele na葲ionale public膬 un raport anual privind rela葲iile dintre Parlamentul European 葯i parlamentele na葲ionale ale UE. Raportul ofer膬 o imagine de ansamblu a tuturor activit膬葲ilor 葯i evolu葲iilor cooper膬rii interparlamentare cu parlamentele na葲ionale, care implic膬 39听de听parlamente 葯i camere na葲ionale din cele 27听de听state听membre 葯i din Parlamentul European. Potrivit Raportului anual pe听2022, principalele teme discutate la reuniunile interparlamentare din anul respectiv au fost securitatea 葯i ac葲iunea extern膬 a UE, ca reac葲ie la r膬zboiul din Ucraina, redresarea 卯n urma pandemiei de COVID-19, situa葲ia statului de drept 卯n statele membre, NextGenerationEU 葯i planurile de redresare economic膬, precum 葯i rezultatul Conferin葲ei privind viitorul Europei.
听
Eeva Pavy / Alexandru-George Mo葯