合法博彩网站

Curtea de Justi葲ie a Uniunii Europene (CJUE) este una dintre cele 葯apte institu葲ii ale UE. Ea este alc膬tuit膬 din dou膬 instan葲e, propriu-zis膬 葯i , 葯i are ca responsabilitate jurisdic葲ia Uniunii Europene. Aceste instan葲e asigur膬 interpretarea corect膬 葯i aplicarea corespunz膬toare a dreptului primar 葯i a dreptului secundar al UE pe teritoriul Uniunii. Curtea de Justi葲ie verific膬 legalitatea actelor emise de institu葲iile UE 葯i stabile葯te dac膬 statele membre 葯i-au respectat obliga葲iile 卯n temeiul dreptului primar 葯i secundar. De asemenea, Curtea ofer膬 interpret膬ri ale dreptului UE, la solicitarea judec膬torilor na葲ionali.

Curtea de Justi葲ie

A. Temei juridic

• Articolul听19 din (TUE), articolele听251-281 din (TFUE), articolul听136 din Tratatul Euratom 葯i ;
• ;
• Bugetul UE (Sec葲iunea听4).

B. Componen葲膬 葯i statut

1. 颁辞尘辫辞苍别苍葲补

a. Num膬rul membrilor (articolul听19 din TUE 葯i articolul听252 din TFUE)

C芒te un judec膬tor pentru fiecare stat membru听(27). Curtea este asistat膬 de听11 avoca葲i generali. Judec膬torii Cur葲ii de Justi葲ie 卯葯i aleg din r芒ndul lor un pre葯edinte 葯i un vicepre葯edinte, pentru un mandat ce poate fi re卯nnoit odat膬 la trei听ani.

b. Condi葲ii de 卯ndeplinit (articolul听19 din TUE 葯i articolul听253 din TFUE)

• Judec膬torii 葯i avoca葲ii generali trebuie s膬 aib膬 calific膬rile necesare pentru a fi numi葲i 卯n cele mai 卯nalte func葲ii jurisdic葲ionale din 葲膬rile lor sau s膬 fie exper葲i juridici recunoscu葲i;
• ei trebuie s膬 ofere toate garan葲iile de independen葲膬.

c. Procedura de numire (articolul听253 din TFUE)

Pe m膬sur膬 ce se apropie sf芒r葯itul mandatelor judec膬torilor 葯i avoca葲ilor generali, reprezentan葲ii guvernelor statelor membre procedeaz膬 la numirea de comun acord a judec膬torilor sau avoca葲ilor generali ai Cur葲ii de Justi葲ie, dup膬 consultarea unui comitet 卯ns膬rcinat cu emiterea unui aviz privind eligibilitatea poten葲ialilor candida葲i (articolul听255 din TFUE).

2. Caracteristicile mandatului

a. Durata (articolul听253 din TFUE 葯i Statut)

葮ase ani. 脦nlocuire par葲ial膬 din trei 卯n trei ani, jum膬tate dintre judec膬tori 葯i avoca葲i generali fiind 卯nlocui葲i alternativ. Judec膬torii 葯i avoca葲ii generali care 卯葯i 卯ncheie mandatul pot fi numi葲i din nou.

b. Privilegii 葯i imunit膬葲i (Statut)

Judec膬torii 葯i avoca葲ii generali beneficiaz膬 de imunitate de jurisdic葲ie. Pentru actele realizate 卯n exerci葲iul func葲iunii, ei continu膬 s膬 beneficieze de aceast膬 imunitate 葯i dup膬 卯ncetarea mandatului. Judec膬torii 葯i avoca葲ii generali nu pot fi demi葯i din func葲ie dec芒t printr-o decizie unanim膬 a Cur葲ii.

c. Obliga葲ii (Statut)

Judec膬torii 葯i avoca葲ii generali:

• depun jur膬m芒nt (jur芒nd independen葲膬, impar葲ialitate, respectarea secretului) 卯nainte de preluarea func葲iilor;
• nu pot exercita nicio func葲ie politic膬 sau administrativ膬 葯i nici vreo alt膬 activitate profesional膬;
• se angajeaz膬 s膬 respecte obliga葲iile ce decurg din mandat.

C. Organizare 葯i func葲ionare (articolul听253 din TFUE 葯i Statut)

1. Structura institu葲ional膬

Statutul se stabile葯te 卯ntr-un protocol separat, anexat la tratate (articolul听281 din TFUE). Curtea alege un pre葯edinte 葯i un vicepre葯edinte din r芒ndul membrilor s膬i, pentru un mandat re卯nnoibil de trei ani (articolul听9a din Protocolul nr.听3). Pre葯edintele conduce lucr膬rile Cur葲ii 葯i prezideaz膬 audierile 葯i deliber膬rile Cur葲ii 卯ntrunite 卯n plen sau 卯n Marea Camer膬. Curtea nume葯te un grefier. Grefierul este secretarul general al institu葲iei 葯i se ocup膬 de managementul serviciilor sale, sub autoritatea pre葯edintelui Cur葲ii.

2. 贵耻苍肠葲颈辞苍补谤别

Curtea 卯葯i stabile葯te Regulamentul de procedur膬, care este supus aprob膬rii Consiliului, ce hot膬r膬葯te cu majoritate calificat膬. Curtea de Justi葲ie se poate 卯ntruni 卯n plen, cu 27听de judec膬tori, 卯n complet de Mare Camer膬, cu 15听judec膬tori, sau 卯n camere cu trei sau cinci听judec膬tori. Institu葲ia este finan葲at膬 de la bugetul UE, 卯n cadrul c膬ruia dispune de o sec葲iune proprie (Sec葲iunea听4).

D. 搁别补濒颈锄膬谤颈

Curtea de Justi葲ie s-a dovedit a fi o for葲膬 motrice a procesului de integrare european膬.

1. Jurisdic葲ie general膬

Hot膬r芒rea pronun葲at膬 la 15听iulie听1964 卯n Cauza Costa/ENEL a avut un rol esen葲ial 卯n definirea dreptului Comunit膬葲ii ca sistem independent, av芒nd 卯nt芒ietate 卯n raport cu prevederile legale na葲ionale, stabilind principiul suprema葲iei dreptului UE[1]. 脦n mod similar, Hot膬r芒rea din 5听februarie听1963, pronun葲at膬 卯n cauza Van Gend & Loos, a stabilit principiul conform c膬ruia dreptul comunitar este direct aplicabil de c膬tre instan葲ele statelor membre. Trebuie amintite c芒teva hot膬r芒ri semnificative 卯n ceea ce prive葯te protec葲ia drepturilor persoanelor, cum ar fi Hot膬r芒rea din 14听mai听1974, pronun葲at膬 卯n cauza Nold, 卯n care Curtea a afirmat c膬 drepturile fundamentale fac parte integrant膬 din principiile generale de drept a c膬ror respectare o asigur膬 (4.1.2).

2. 脦n domenii specifice

• Dreptul de stabilire: Hot膬r芒rea din 8听aprilie听1976 卯n cauza Royer, 卯n care Curtea a confirmat dreptul de 葯edere al unui resortisant al unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru, independent de permisul de 葯edere eliberat de statul gazd膬;
• Libera circula葲ie a bunurilor: Hot膬r芒rea din 20听februarie听1979 pronun葲at膬 卯n cauza Cassis de Dijon, 卯n care Curtea a hot膬r芒t c膬 orice produs fabricat 葯i comercializat legal 卯ntr-un stat membru trebuie s膬 fie, 卯n principiu, admis pe pia葲a oric膬rui alt stat membru;
• Jurisdic葲ia extern膬 a Comunit膬葲ii: hot膬r芒rea referitoare la Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaz膬 transporturi rutiere interna葲ionale din 31听martie听1971, pronun葲at膬 卯n cauza Comisie/Consiliu, prin care Comunit膬葲ii Europene i se recunoa葯te competen葲a de a 卯ncheia acorduri interna葲ionale 卯n domeniile care fac obiectul reglement膬rilor comunitare;
• hot膬r芒ri recente care au stabilit obliga葲ia de desp膬gubire 卯n sarcina statelor membre care nu au transpus sau au transpus tardiv directivele 卯n legisla葲ia na葲ional膬;
• diverse hot膬r芒ri privind securitatea social膬 葯i concuren葲a;
• hot膬r芒ri privind 卯nc膬lc膬rile dreptului UE de c膬tre statele membre, esen葲iale pentru buna func葲ionare a pie葲ei comune;
• protec葲ia datelor; hot膬r芒ri referitoare la acordul privind 鈥瀞fera de siguran葲膬鈥� 卯n cauza (2015) 葯i Scutul de confiden葲ialitate UE-SUA 卯n cauza (2020), care au invalidat al nivelului de protec葲ie referitoare la SUA, cu scopul de a proteja principiile fundamentale ale dreptului european 葯i de a asigura un set solid de cerin葲e privind protec葲ia datelor.

Unul dintre marile merite ale Cur葲ii a fost enun葲area principiului potrivit c膬ruia tratatele nu trebuie interpretate 卯n mod rigid, ci trebuie considerate 卯n contextul stadiului de integrare 葯i al obiectivelor pe care le-au stabilit. Acest principiu a permis UE s膬 legifereze 卯n domenii care nu fac obiectul unor dispozi葲ii specifice 卯n tratate, de exemplu, cel al combaterii polu膬rii (卯ntr-o hot膬r芒re din 13听septembrie 2005听鈭� cauza C-176/03听鈭� 卯n care Curtea a autorizat de fapt UE s膬 ia m膬suri legate de dreptul penal atunci c芒nd acestea sunt considerate 鈥瀗ecesare鈥� pentru atingerea obiectivului urm膬rit 卯n ceea ce prive葯te protec葲ia mediului).

脦n听2022, pe rolul Cur葲ii de Justi葲ie au fost 806 cauze, dintre care 546听de proceduri preliminare, 37听de ac葲iuni directe 葯i 209 recursuri 卯mpotriva deciziilor Tribunalului. Au fost solu葲ionate 808 cauze, dintre care 564听de proceduri preliminare, 36听de ac葲iuni directe 葯i 196听de recursuri 卯mpotriva deciziilor听Tribunalului. Statele membre din care au provenit cele mai multe cereri sunt Germania (98), Italia (63), Bulgaria (43) 葯i Spania (41). Durata medie a procedurilor a fost de 16,4听luni[2]. 1听111 cauze erau pendinte la 31听decembrie听2022.

Tribunalul

A. Temei juridic

Articolele听254-257 din TFUE, articolul听40 din Tratatul Euratom 葯i Titlul听IV din Protocolul nr.听3 anexat la tratate, privind statutul Cur葲ii de Justi葲ie a Uniunii Europene.

B. Componen葲膬 葯i statut (articolul听254 din TFUE)

1. 颁辞尘辫辞苍别苍葲补

a. Num膬rul (articolul听19 din TUE 葯i articolul听254 din TFUE)

Articolul听254 din TFUE prevede c膬 num膬rul judec膬torilor se stabile葯te 卯n Statut. , prevede c膬 Tribunalul va fi compus din c芒te doi judec膬tori pentru fiecare stat membru (卯n prezent 54 de judec膬tori). Judec膬torii sunt numi葲i de comun acord de guvernele statelor membre, dup膬 consultarea unui comitet care 卯葯i d膬 avizul cu privire la capacitatea candida葲ilor de a exercita aceast膬 func葲ie. Mandatul este de 葯ase ani 葯i poate fi re卯nnoit. Judec膬torilor li se poate solicita s膬 exercite func葲ia de avocat general, 卯ntruc芒t, spre deosebire de Curtea de Justi葲ie, Tribunalul nu dispune de avoca葲i generali permanen葲i.

b. Condi葲ii de 卯ndeplinit

Identice cu cele pentru Curtea de Justi葲ie (articolul听19 din TUE). Pentru a fi numi葲i 卯n cadrul Tribunalului, candida葲ii trebuie s膬 aib膬 capacit膬葲ile cerute pentru exercitarea unor 卯nalte func葲ii jurisdic葲ionale.

c. Procedura de numire

Identic膬 cu cea pentru Curtea de Justi葲ie.

2. Caracteristicile mandatului

Identice cu cele pentru Curtea de Justi葲ie.

C. Organizare 葯i func葲ionare

Judec膬torii 卯葯i desemneaz膬 din r芒ndul lor pre葯edintele, pentru o perioad膬 de trei听ani, precum 葯i un grefier, al c膬rui mandat este de 葯ase听ani, iar pentru acoperirea nevoilor sale administrative 葯i lingvistice, Tribunalul recurge la serviciile Cur葲ii de Justi葲ie.

De comun acord cu Curtea de Justi葲ie, Tribunalul 卯葯i stabile葯te [articolul听254 alineatul (5) TFUE]. Tribunalul se 卯ntrune葯te 卯n complet de trei sau cinci听judec膬tori. Tribunalul se reune葯te 卯n plen, 卯n complet de Mare Camer膬 sau 卯n complet constituit de un singur judec膬tor. Peste 80听% dintre cauzele 卯naintate Tribunalului se judec膬 cu un complet de trei judec膬tori.

脦n conformitate cu recenta modificare a Protocolului nr. 3 (articolul 49a), Tribunalul este asistat, la fel ca Curtea de Justi葲ie, de unul sau mai mul葲i avoca葲i generali 卯n solu葲ionarea cererilor de decizie preliminar膬. Prin urmare, judec膬torii Tribunalului aleg din r芒ndul lor un avocat general pentru un mandat de trei ani (o realegere posibil膬).

Recentele modific膬ri ale Regulamentului de procedur膬 (aprilie听2023) permit utilizarea videoconferin葲elor 卯n timpul audierilor (articolul听107a din Regulamentul de procedur膬). Modific膬rile introduc, de asemenea, no葲iunea de 鈥瀋auz膬-pilot鈥� (articolul听71a din Regulamentul de procedur膬). 脦n cazul 卯n care 卯n mai multe cauze ridic膬 aceea葯i problem膬 de drept 葯i sunt 卯ndeplinite condi葲iile, una dintre cauze poate fi identificat膬 ca fiind cauza-pilot, iar celelalte cauze pot fi suspendate.

Tribunalul poate fi sesizat 卯n primul r芒nd cu ac葲iuni directe formulate de persoane fizice sau juridice, atunci c芒nd acestea sunt vizate direct 葯i individual, de statele membre 卯mpotriva actelor institu葲iilor, organelor, oficiilor sau agen葲iilor Uniunii, precum 葯i 卯n ac葲iuni directe prin care se urm膬re葯te repararea unui prejudiciu cauzat de institu葲ii sau de personalul acestora. Hot膬r芒rile Tribunalului pot face obiectul unui recurs, limitat la chestiuni de drept, 卯n fa葲a Cur葲ii. 脦n medie, sunt atacate aproximativ 30听% din hot膬r芒rile Tribunalului.

Parlamentul 葯i Consiliul pot 卯nfiin葲a tribunale specializate pe l芒ng膬 Tribunal, care s膬 aib膬 competen葲a de a judeca 卯n prim膬 instan葲膬 anumite categorii de ac葲iuni sau proceduri 卯n materii speciale. Pentru a 卯nfiin葲a aceste instan葲e, Parlamentul 葯i Consiliul hot膬r膬sc 卯n conformitate cu procedura legislativ膬 ordinar膬.

脦n听2022, au fost aduse 卯n fa葲a Tribunalului 904听cauze, dintre care au fost solu葲ionate听858 de cauze. 792听dintre aceste cauze au fost ac葲iuni directe (270 privind proprietatea intelectual膬 葯i industrial膬, 76 privind ajutoarele de stat 葯i concuren葲a, 66 privind func葲ia public膬 a Uniunii 葯i 380 privind alte ac葲iuni directe). Atunci c芒nd o parte nu poate s膬 acopere cheltuielile de judecat膬, ea poate solicita asisten葲膬 juridic膬 gratuit膬 (54听de cauze 卯n听2022). Durata medie a procedurilor a fost de听16,2听luni. 1听474听de cauze erau pendinte la 31听decembrie听2022[3].

Fostul Tribunal al Func葲iei Publice a Uniunii Europene

Tribunalul Func葲iei Publice a Uniunii Europene a fost creat 卯n听2004, av芒nd drept misiune s膬 judece litigiile dintre institu葲iile UE 葯i personalul lor, atunci c芒nd acestea nu se 卯ncadrau 卯n sfera de competen葲膬 a unei instan葲e na葲ionale. 脦n contextul cre葯terii num膬rului total de judec膬tori ai Cur葲ii de Justi葲ie, Tribunalul Func葲iei Publice a fost dizolvat la 1听septembrie听2016 葯i integrat 卯n Tribunal, prin . Cauzele 卯n curs de judecat膬 卯n fa葲a Tribunalului Func葲iei Publice la data de 31听august听2016 au fost transferate Tribunalului, cu efect de la 1听septembrie听2016. Tribunalul continu膬 judecarea acestor cauze din stadiul 卯n care se afl膬, iar etapele procedurale realizate de fostul Tribunal al Func葲iei Publice r膬m芒n aplicabile.

Rolul Parlamentului European

脦nc膬 din听1990, printr-o hot膬r芒re pronun葲at膬 卯ntr-o cauz膬 formulat膬 de Parlament 卯n cadrul unei proceduri legislative referitoare la adoptarea unor m膬suri sanitare necesare 卯n urma accidentului nuclear de la Cernob卯l, Curtea de Justi葲ie a recunoscut Parlamentului dreptul de a o sesiza cu ac葲iuni 卯n anulare pentru men葲inerea prerogativelor sale 卯n cadrul procedurii legislative.

脦n conformitate cu articolul听257 din TFUE, Parlamentul European 葯i Consiliul, hot膬r芒nd prin procedura legislativ膬 ordinar膬, pot 卯nfiin葲a instan葲e specializate ata葯ate Tribunalului, care s膬 aib膬 competen葲a de a audia 葯i a judeca 卯n prim膬 instan葲膬 anumite categorii de ac葲iuni 卯n domenii speciale. Parlamentul European 葯i Consiliul au obliga葲ia de a ac葲iona prin regulamente, fie la propunerea Comisiei, dup膬 consultarea Cur葲ii de Justi葲ie, fie la solicitarea Cur葲ii de Justi葲ie, dup膬 consult膬ri cu Comisia.

脦n conformitate cu articolul听281 alineatul (2) TFUE Parlamentul European 葯i Consiliul pot modifica , ac葲ion芒nd prin procedura legislativ膬 ordinar膬 (sub forma unui regulament al Parlamentului European 葯i al Consiliului). Un exemplu de participare a Parlamentului este propunerea Cur葲ii de Justi葲ie din 30 noiembrie 2022 de modificare a statutului s膬u.

Parlamentul este una dintre institu葲iile men葲ionate la articolul听263 din TFUE care poate intenta o ac葲iune (ca parte) 卯n fa葲a Cur葲ii de Justi葲ie.

脦n conformitate cu articolul听218 alineatul听(11) din TFUE, Parlamentul poate solicita Cur葲ii de Justi葲ie un aviz cu privire la compatibilitatea unui acord interna葲ional preconizat cu tratatele. 脦n cazul unui aviz negativ al Cur葲ii de Justi葲ie, acordul respectiv poate intra 卯n vigoare numai dac膬 este modificat sau dac膬 sunt revizuite tratatele. De exemplu, 卯n iulie听2019, Parlamentul a solicitat un aviz juridic cu privire la compatibilitatea cu tratatele a propunerilor de aderare a UE la Conven葲ia Consiliului Europei privind prevenirea 葯i combaterea violen葲ei 卯mpotriva femeilor 葯i a violen葲ei domestice (Conven葲ia de la Istanbul) ().

Odat膬 cu intrarea 卯n vigoare a Tratatului de la Lisabona, candida葲ii la func葲ia de judec膬tor sau de avocat general sunt mai 卯nt芒i evalua葲i de un comitet alc膬tuit din 葯apte听persoane, dintre care una este propus膬 de Parlament (articolul听255 alineatul听(2) din TFUE 葯i articolul 128 din Regulamentul de procedur膬 al Parlamentului European), printr-o adoptat膬 卯n plen.

脦n conformitate cu articolul听3 alineatul听(1) din Regulamentul听(UE, Euroatom) 2015/2422, la 21听decembrie听2020, Curtea de Justi葲ie a prezentat un , care a fost 卯ntocmit de un consultant extern. 脦n special, articolul听3 alineatul听(1) din Regulamentul听(UE, Euratom)听2015/2422 prevedea ca raportul s膬 se concentreze asupra eficien葲ei Tribunalului, asupra necesit膬葲ii 葯i eficacit膬葲ii m膬ririi num膬rului de judec膬tori la听56, asupra utiliz膬rii 葯i eficacit膬葲ii resurselor, precum 葯i asupra instituirii altor camere specializate 葯i/sau asupra altor schimb膬ri structurale.

La 19听septembrie听2023, Comisia JURI a adoptat un proiect de raport referitor la o , care urm膬re葯te s膬 transfere competen葲a 卯n materie de decizii preliminare 卯ntr-o serie de domenii specifice de la Curtea de Justi葲ie la Tribunal 葯i s膬 extind膬 cerin葲a de a ob葲ine permisiunea de a introduce recurs 卯n cazul recursurilor 卯mpotriva anumitor decizii ale Tribunalului. La 11听aprilie听2024, actul a fost adoptat de Consiliu, 卯n urma primei lecturi 卯n Parlament. 脦n textul convenit sunt incluse dispozi葲ii privind alegerea avoca葲ilor generali permanen葲i pentru un mandat de trei ani de c膬tre Tribunal.

听

Alexandru-George Mo葯 / Udo Bux / Mariusz Maciejewski

05-2024