合法博彩网站

Cheltuielile bugetare sunt aprobate 卯n comun de Consiliu 葯i Parlament. Bugetul anual al UE trebuie s膬 respecte plafoanele de cheltuieli prev膬zute de cadrul financiar multianual (CFM) pentru diferite rubrici, mai exact categorii de cheltuieli, precum cele pentru pia葲a unic膬, politica de coeziune 葯i resursele naturale. O serie de instrumente tematice 葯i netematice garanteaz膬 faptul c膬 UE poate reac葲iona 卯n cazul 卯n care apar nevoi de finan葲are neprev膬zute. Utilizarea garan葲iilor bugetare 葯i a instrumentelor financiare confer膬 componentei de cheltuieli a bugetului UE un efect de levier. Pe l芒ng膬 CFM, cheltuielile totale ale UE pentru perioada听2021-2027 cuprind 葯i instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU, care va ajuta economia UE s膬 se redreseze 卯n urma crizei provocate de COVID-19.

Temei juridic

• Articolele听310-325 葯i articolul听352 din Tratatul privind func葲ionarea Uniunii Europene (TFUE) 葯i articolele听106a, 171-182 葯i听203 din Tratatul de instituire a Comunit膬葲ii Europene a Energiei Atomice;
• al Parlamentului European 葯i al Consiliului din 18听iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr.听1296/2013, (UE) nr.听1301/2013, (UE) nr.听1303/2013, (UE) nr.听1304/2013, (UE) nr.听1309/2013, (UE) nr.听1316/2013, (UE) nr.听223/2014, (UE) nr.听283/2014 葯i a Deciziei听nr.听541/2014/UE 葯i de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr.听966/2012;
• al Consiliului din 17听decembrie听2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada听2021-2027 (鈥濺egulamentul privind CFM鈥�);
• al Consiliului din 29听februarie听2024 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr.听2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027;
• al Consiliului din 14听decembrie听2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea 卯n urma crizei provocate de COVID-19;
• din 16听decembrie听2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene 葯i Comisia European膬 privind disciplina bugetar膬, cooperarea 卯n chestiuni bugetare 葯i buna gestiune financiar膬, precum 葯i privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs 卯n vederea introducerii de noi resurse proprii.

Obiectiv

Obiectivul general al bugetului UE este de a finan葲a politicile Uniunii Europene, 卯n limitele disciplinei bugetare 葯i 卯n conformitate cu normele 葯i procedurile aplicabile. Bugetul UE este dedicat 卯n principal investi葲iilor. Din acest motiv, UE adopt膬 planuri de cheltuieli pe termen lung, cunoscute sub denumirea de cadre financiare multianuale (CFM), care se deruleaz膬 pe o perioad膬 de la cinci la 葯apte ani (a se vedea mai jos).

Principii fundamentale

Bugetul Uniunii respect膬 cele nou膬 principii bugetare generale ale unit膬葲ii, exactit膬葲ii bugetare, anualit膬葲ii[1], echilibrului, unit膬葲ii de cont (euro), universalit膬葲ii, specificit膬葲ii (fiecare credit se aloc膬 unui anumit tip de cheltuieli), bunei gestiuni financiare 葯i transparen葲ei, 卯n conformitate cu articolele听6-38 din Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al UE.

Regula anualit膬葲ii trebuie s膬 fie 卯mbinat膬 cu necesitatea de a gestiona m膬surile multianuale, din ce 卯n ce mai importante 卯n cadrul bugetului. Prin urmare, bugetul con葲ine credite diferen葲iate care constau 卯n:

• credite de angajament, care acoper膬 costul total pentru exerci葲iul financiar 卯n curs al obliga葲iilor legale contractate pentru activit膬葲ile care dureaz膬 mai mul葲i ani;
• credite de plat膬, care acoper膬 cheltuielile legate de realizarea angajamentelor contractate 卯n exerci葲iul financiar 卯n curs sau pe parcursul exerci葲iilor anterioare.

AII din 16听decembrie听2020 prevede c膬 Comisia trebuie s膬 elaboreze un raport anual 卯n care s膬 prezinte o imagine de ansamblu a consecin葲elor financiare 葯i bugetare ale diferitelor activit膬葲i ale UE, indiferent dac膬 acestea sunt finan葲ate din bugetul UE sau din afara acestuia. Raportul trebuie s膬 con葲in膬 informa葲ii cu privire la activele 葯i pasivele UE, diversele opera葲iuni de acordare 葯i luare de 卯mprumuturi - inclusiv Mecanismul european de stabilitate 葯i Fondul european de stabilitate financiar膬 (2.6.8) -, precum 葯i cu privire la eventuale mecanisme viitoare. De asemenea, raportul trebuie s膬 con葲in膬 informa葲ii privind cheltuielile din toate programele UE corespunz膬toare care contribuie la realizarea obiectivelor climatice, la stoparea 葯i inversarea declinului biodiversit膬葲ii, la promovarea egalit膬葲ii dintre femei 葯i b膬rba葲i 葯i la realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabil膬.

Structura cheltuielilor UE 葯i categoriile de cheltuieli

1. Sec葲iunile cheltuielilor UE

Bugetul general este 卯mp膬r葲it 卯n 10听sec葲iuni, c芒te una pentru fiecare institu葲ie. 脦n timp ce sec葲iunile celorlalte institu葲ii cuprind 卯n principal cheltuieli administrative, sec葲iunea referitoare la Comisie (sec葲iunea听III) const膬 卯n cheltuieli opera葲ionale 葯i 卯n cheltuieli administrative pentru punerea 卯n aplicare a programelor corespunz膬toare (asisten葲膬 tehnic膬, agen葲ii 葯i resurse umane). 脦n听2024, se preconizeaz膬 c膬 suma total膬 a cheltuielilor administrative se va ridica la 6,3听% din totalul creditelor de angajament de 189,28听miliarde听EUR.

Comisia utilizeaz膬 o nomenclatur膬 bugetar膬 care prezint膬 resursele pe domenii de politic膬 葯i pe programe, aliniind domeniile de programare cu 鈥瀝ubricile鈥� sau 鈥瀏rupurile de programe鈥� (a se vedea mai jos), ceea ce 卯nlesne葯te evaluarea costurilor 葯i a eficacit膬葲ii fiec膬rei politici a UE.

2. Cadrul financiar multianual (CFM) (1.4.3)

脦ncep芒nd cu听1988, cheltuielile UE sunt introduse 卯ntr-un cadru multianual, care 卯mparte bugetul 卯n rubrici ce corespund principalelor domenii de politic膬, stabilind plafoane de cheltuieli care reflect膬 principalele priorit膬葲i bugetare pentru perioada avut膬 卯n vedere. Prima perioad膬 de programare a fost de cinci听ani, durata perioadelor urm膬toare 葯i a celei actuale fiind de 葯apte ani. Bugetele anuale trebuie s膬 respecte limitele stabilite 卯n cadrul multianual.

Bugetul UE face obiectul unui principiu strict al echilibrului, consacrat la articolul 310 din TFUE 葯i 卯n Regulamentul financiar. Aceasta 卯nseamn膬, 卯n practic膬, c膬 bugetul UE este 鈥瀉xat pe cheltuieli鈥�. Cu alte cuvinte, veniturile agregate pot s膬 creasc膬 numai 卯n m膬sura 卯n care acest lucru este permis de plafoanele CFM, stabilite 卯n prealabil, 葯i de dimensiunea instrumentelor speciale peste aceste plafoane. 脦n conformitate cu dispozi葲iile articolului 4 din Regulamentul privind CFM, aceste plafoane fac obiectul unei ajust膬ri automate nominale de plus 2听% pe an[2]. 脦n CFM care vizeaz膬 perioada 2021-2027 se prev膬d credite de angajament 卯n valoare total膬 de 1听824,3 miliarde听EUR, la pre葲urile din 2018, sum膬 ce reprezint膬 1听074,3 miliarde听EUR pentru CFM 葯i 750听de miliarde听EUR pentru instrumentul de redresare NextGenerationEU (NGEU), majorat膬 cu 卯nc膬 11听miliarde听EUR ca urmare a ajust膬rilor prev膬zute pentru fiecare program la articolul听5 din Regulamentul privind CFM.

脦n urma unei propuneri legislative prezentate de Comisie la 20听iunie 2023, Parlamentul 葯i Consiliul au ajuns la un acord la 6听februarie 2024, deschiz芒nd calea pentru prima revizuire la jum膬tatea perioadei a CFM. Acest acord va afecta anii r膬ma葯i din CFM 卯n curs, permi葲芒nd revizuirea plafoanelor CFM, precum 葯i a domeniului de aplicare 葯i a dimensiunii instrumentelor speciale peste aceste plafoane. Mai precis, acordul prevede cheltuieli suplimentare nete 葯i nominale 卯n valoare de 21听de miliarde听EUR (la pre葲urile din 2024), inclusiv granturi 卯n valoare de 17听miliarde听EUR dedicate Ucrainei, prin intermediul unui nou instrument special peste plafoanele CFM[3]. Aceast膬 majorare corespunde unei cre葯teri de 2,8听% a cheltuielilor maxime permise pentru restul perioadei CFM 卯n curs.

脦n ansamblu, 卯n pofida cre葯terii nominale a finan葲膬rii pentru cheltuieli, cheltuielile UE 卯n ansamblu se vor contracta semnificativ 卯n termeni reali din cauza infla葲iei puternice din perioada 2021-2023. Pentru primii doi ani 葯i jum膬tate ai actualului CFM pentru perioada 2021-2027, infla葲ia cumulat膬 la nivelul UE este deja de 23,7听%. Dup膬 cum se subliniaz膬 卯ntr-un studiu recent comandat de Parlament, se preconizeaz膬 c膬, 卯n situa葲ia 卯n care to葲i ceilal葲i factori r膬m芒n nemodifica葲i, aceast膬 evolu葲ie va reduce volumul CFM ca propor葲ie din venitul na葲ional brut al UE cu 0,96听% p芒n膬 la sf芒r葯itul perioadei, 卯n 2027. Aceast膬 propor葲ie se afl膬 cu mult sub nivelul de 1,05听% din venitul na葲ional brut pe care se preconiza c膬 卯l va reprezenta CFM pentru perioada 2021-2027 la momentul adopt膬rii sale.

Tabelul urm膬tor ilustreaz膬 modul 卯n care bugetul pentru听2024 este structurat pe domenii de politic膬, acestea fiind stabilite 卯n CFM pe听2021-2027.

Bugetul UE pentru 2024 (卯n milioane EUR): defalcarea creditelor de angajament 葯i de plat膬 卯n func葲ie de categoriile din CFM

Sursa: Comisia European膬. Cifre exprimate la pre葲urile din noiembrie 2023.

3. Instrumentele de flexibilitate 葯i instrumentele speciale tematice

Pe l芒ng膬 cheltuielile programate pentru a finan葲a punerea 卯n aplicare a politicilor UE 卯n cadrul programelor multianuale, exist膬 o categorie de resurse financiare 卯nscrise 卯n bugetul UE care sunt rezervate pentru situa葲iile 卯n care Uniunea trebuie s膬 r膬spund膬 crizelor 葯i situa葲iilor neprev膬zute. Aceste instrumente speciale tematice 葯i de flexibilitate pot fi utilizate 卯n cazul crizelor economice (de exemplu FEG - Fondul european de ajustare la globalizare), al catastrofelor naturale, al crizelor de s膬n膬tate public膬 葯i 卯n cazul unor situa葲ii de criz膬 umanitar膬 (de exemplu SEAR - rezerva pentru solidaritate 葯i ajutoare de urgen葲膬) sau pentru alte nevoi neprev膬zute (spre exemplu Instrumentul de flexibilitate) cu care se confrunt膬 statele membre ale UE, 葲膬rile candidate sau 葲膬rile ter葲e. Prin intermediul acestor instrumente se poate pune la dispozi葲ie o finan葲are limitat膬 pentru a r膬spunde unor nevoi excep葲ionale.

Instrumentul de redresare al Uniunii Europene - NextGenerationEU

Pe baza acestui instrument, Comisia va mobiliza 750听de miliarde听EUR (la pre葲urile din听2018), sum膬 din care p芒n膬 la 390听de miliarde听EUR pot fi utilizate pentru granturi 葯i p芒n膬 la 360听de miliarde听EUR pot fi utilizate pentru acordarea de 卯mprumuturi, pe l芒ng膬 bugetul pe termen lung pentru听2021-2027, cu scopul de a contribui la reconstruc葲ia UE 卯n urma crizei de COVID-19. Conform articolului听5 alineatul听(1) din , Comisia este 卯mputernicit膬 s膬 卯mprumute fonduri pe pie葲ele de capital 卯n numele UE. Rambursarea principalului pentru aceste 卯mprumuturi, care urmeaz膬 s膬 fie utilizate pentru cheltuieli (390听de miliarde听EUR la pre葲urile din听2018), 葯i a dob芒nzilor aferente va trebui s膬 fie finan葲at膬 de la bugetul general al UE, inclusiv prin asigurarea unor 卯ncas膬ri suficiente din noile resurse proprii introduse treptat 卯ncep芒nd cu听2021. (1.4.1)

NGEU ar trebui s膬 se concentreze 卯n special pe (a)听restabilirea ocup膬rii for葲ei de munc膬 葯i crearea de locuri de munc膬; (b)听reforme 葯i investi葲ii pentru a da un nou impuls poten葲ialului de cre葯tere economic膬 durabil膬 葯i de ocupare a for葲ei de munc膬, pentru a consolida coeziunea dintre statele membre 葯i pentru a spori rezilien葲a acestora; (c)听m膬suri pentru 卯ntreprinderi, 卯n special pentru 卯ntreprinderile mici 葯i mijlocii, care sunt afectate de impactul economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19, 葯i m膬suri de consolidare a cre葯terii durabile 卯n UE, inclusiv investi葲ii financiare directe 卯n 卯ntreprinderi; (d)听m膬suri pentru cercetare 葯i inovare, ca r膬spuns la criza provocat膬 de pandemia de COVID-19; (e)听cre葯terea nivelului de preg膬tire a Uniunii pentru situa葲iile de criz膬 葯i dotarea Uniunii cu capacitatea de a reac葲iona rapid 葯i cu eficacitate 卯n caz de urgen葲e majore, inclusiv stocarea de materiale de prim膬 necesitate 葯i de echipamente medicale 葯i achizi葲ionarea infrastructurii necesare pentru o reac葲ie rapid膬 la situa葲ii de criz膬; (f)听m膬suri pentru a garanta c膬 tranzi葲ia just膬 c膬tre o economie neutr膬 din punctul de vedere al impactului asupra climei nu va fi subminat膬 de criza provocat膬 de pandemia de COVID-19; (g)听m膬suri menite s膬 combat膬 impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra agriculturii 葯i dezvolt膬rii rurale.

Pentru a sprijini statele membre prin investi葲ii 葯i reforme, la 12听februarie听2021 a fost aprobat noul Mecanism de redresare 葯i rezilien葲膬 (MRR). Ini葲ial se preconiza c膬 mecanismul va pune la dispozi葲ia statelor membre 672,5听miliarde听EUR (la pre葲urile din听2018) sub form膬 de 卯mprumuturi 葯i granturi, care urmau s膬 fie utilizate prin intermediul planurilor na葲ionale de redresare 葯i rezilien葲膬[4]. Aceste planuri trebuie s膬 con葲in膬 reforme 葯i investi葲ii care s膬 vizeze domeniile de politic膬 principale (葯ase piloni[5]), s膬 promoveze tranzi葲ia verde 葯i cea digital膬 葯i s膬 dea curs recomand膬rilor formulate pentru fiecare 葲ar膬 卯n cadrul semestrului european.

脦n contextul invaziei Ucrainei de c膬tre Rusia, Comisia a publicat, la 18听mai听2022, , 卯n care stabile葯te o strategie pentru reducerea dependen葲ei UE de importurile de energie din Rusia. Conform evalu膬rii Comisiei, pentru a fi reu葯it膬, aceast膬 strategie necesit膬 investi葲ii suplimentare 卯n valoare de 210听miliarde听EUR. Av芒nd 卯n vedere acest lucru, Comisia a propus, printre alte m膬suri[6], modificarea Regulamentului privind MRR cu scopul de a redistribui p芒n膬 la 225听de miliarde听EUR din 卯mprumuturile restante din MRR, precum 葯i de a aloca 卯n folosul REPowerEU p芒n膬 la 7,5听% din fondurile disponibile 卯n cadrul Fondului european de dezvoltare regional膬, al Fondului social european Plus 葯i al fondurilor de coeziune. 脦n plus, 卯n urma , conform Directivei听2003/87/CE, 葯i 卯n urma unor transferuri din rezerva de ajustare la Brexit, instituit膬 prin Regulamentul (UE)听2021/1755, vor fi puse la dispozi葲ie p芒n膬 la 20听de miliarde听EUR la pre葲urile din 2022. Aceste resurse vor finan葲a un nou capitol inclus 卯n planurile na葲ionale de redresare 葯i rezilien葲膬, care stabile葯te m膬suri specifice pentru diversificarea aprovizion膬rii cu energie 葯i reducerea dependen葲ei de combustibilii fosili, prin 卯mprumuturi (p芒n膬 la 225听de miliarde听EUR) 葯i granturi (p芒n膬 la 75听de miliarde听EUR). P芒n膬 la termenul stabilit 卯n Regulamentul privind REPowerEU, statele membre au solicitat 卯mprumuturi 卯n valoare de 127,24听miliarde听EUR 卯n contextul planurilor de redresare 葯i rezilien葲膬 revizuite.

Acordul atins 卯n urma evalu膬rii la jum膬tatea perioadei a CFM, men葲ionat mai sus, introduce un nou mecanism de finan葲are 卯n cascad膬, care este menit s膬 acopere dep膬葯irile legate de plata dob芒nzilor pentru NGEU. Acest mecanism poate mobiliza, 卯n ultim膬 instan葲膬, peste plafoanele CFM, un nou instrument special tematic de redresare al UE, 卯ns膬 numai dac膬 nu sunt suficiente sumele deja prev膬zute la rubrica 2b, 卯n plus fa葲膬 de dezangaj膬ri, modificarea priorit膬葲ilor 葯i resursele disponibile 卯n cadrul instrumentelor speciale netematice.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul 卯mparte atribu葲iile bugetare 卯mpreun膬 cu Consiliul, atribu葲iile din acest domeniu fiind printre primele dob芒ndite de deputa葲i 卯n anii听1970 (1.2.5). Competen葲ele bugetare 葲in de stabilirea sumei totale 葯i de repartizarea cheltuielilor anuale ale UE, precum 葯i de exercitarea unui control asupra execu葲iei bugetare.

Comisia pentru bugete a Parlamentului este responsabil膬 pentru negocierile ce vizeaz膬 CFM 葯i adoptarea bugetului anual 卯n numele Parlamentului 葯i reprezint膬 pozi葲ia Parlamentului 卯n cadrul negocierilor cu Consiliul. De obicei, Comisia pentru bugete reu葯e葯te s膬 impun膬, prin amendamente, major膬ri la posturile prioritare (de葯i nu 卯ntotdeauna 卯n cuantumul ini葲ial).

De exemplu, 卯n cadrul negocierilor pentru CFM听2021-2027, Parlamentul a ap膬rat 葯i a asigurat, 卯n mare parte, (a) majorarea plafonului din CFM 葯i a fondurilor destinate unui num膬r de programe emblematice; (b)听un angajament de a se introduce noi resurse proprii ale UE cu scopul de a se recupera cel pu葲in costurile generate de NGEU (principalul 葯i dob芒nzile); (c)听rolul s膬u 卯n punerea 卯n aplicare a instrumentului de redresare, 卯n conformitate cu metoda comunitar膬; (d)听importan葲a contribu葲iei bugetului UE la realizarea obiectivelor climatice 葯i a celor legate de biodiversitate 葯i de egalitatea de gen; (e)听introducerea unui nou mecanism care s膬 protejeze bugetul UE de 卯nc膬lcarea principiilor statului de drept (1.4.3).

De asemenea, Parlamentul a insistat sistematic asupra transparen葲ei bugetare 葯i a monitoriz膬rii corespunz膬toare a tuturor opera葲iunilor 葯i instrumentelor finan葲ate de la bugetul UE.

Parlamentul este autoritatea care acord膬 desc膬rcarea de gestiune (articolul听319 din TFUE), func葲ie pentru care Comisia pentru control bugetar preg膬te葯te toate elementele necesare pentru controlul politic al execu葲iei bugetare (1.4.5). 脦n fiecare an, procedura de desc膬rcare de gestiune reflect膬 concluziile acesteia la finalul unui proces 卯n care se examineaz膬 cum au utilizat Comisia 葯i alte institu葲ii 葯i organisme bugetul UE. Scopul acestui proces este de a verifica dac膬 bugetul a fost executat 卯n conformitate cu normele aplicabile (conformitatea), inclusiv cu principiile bunei gestiuni financiare (卯n special dac膬 s-au respectat cerin葲ele legate de performan葲膬).

Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului organizeaz膬 卯n fiecare an o reuniune cu Banca European膬 de Investi葲ii (BEI) (1.3.15), pentru a-i analiza activit膬葲ile financiare, 葯i elaboreaz膬 un raport anual 卯n care evalueaz膬 performan葲ele 葯i rezultatele 卯nregistrate de BEI 卯n perioada anterioar膬. Comisia pentru bugete 葯i Comisia pentru afaceri economice 葯i monetare din cadrul Parlamentului au convenit s膬 elaboreze un raport anual 卯n care s膬 realizeze o evaluare a ac葲iunilor 卯n curs 葯i a celor viitoare ale BEI. La elaborarea acestui raport, cele dou膬 comisii 卯葯i asum膬 pe r芒nd rolul de comisie competent膬. Cu toate c膬 instrumentele financiare pot fi foarte utile 卯n amplificarea impactului fondurilor UE, Parlamentul insist膬 ca acestea s膬 fie puse 卯n aplicare 卯n condi葲ii stricte, limit芒ndu-se riscurile pentru bugetul UE. Pentru aceasta, 卯n Regulamentul financiar au fost incluse norme detaliate cu privire la utilizarea instrumentelor financiare finan葲ate sau garantate de bugetul UE.

Comisia pentru bugete 葯i Comisia pentru afaceri economice 葯i monetare din cadrul Parlamentului sunt responsabile 卯n comun de control MRR, prin intermediul unui grup de lucru 葯i al unor dialoguri bilunare cu Comisia privind redresarea 葯i rezilien葲a.

听

Francisco Padilla Olivares

04-2024