Biodiversitatea, exploatarea terenurilor 葯i silvicultura
UE a jucat un rol important la nivel interna葲ional 卯n c膬utarea de solu葲ii pentru problemele legate de pierderea biodiversit膬葲ii, desp膬duriri 葯i schimb膬rile climatice. Conferin葲a ONU privind Mediul 葯i Dezvoltarea din听1992 a adoptat Conven葲ia privind diversitatea biologic膬. Acordul de la Paris din听2015 privind schimb膬rile climatice subliniaz膬 c膬 este important s膬 se asigure integritatea tuturor ecosistemelor 葯i protec葲ia biodiversit膬葲ii. Ca parte a Pactului verde european, noile strategii privind biodiversitatea 葯i silvicultura 2030 urm膬resc s膬 plaseze biodiversitatea Europei pe calea redres膬rii 葯i s膬 sprijine lan葲urile valorice care nu implic膬 defri葯膬ri.
Temei juridic
Articolele听3, 11 葯i听191-193 din Tratatul privind func葲ionarea Uniunii Europene.
Context general
, care a avut loc la Rio de Janeiro 卯n听1992, a avut drept rezultat adoptarea Conven葲iei-cadru a ONU privind schimb膬rile climatice (CCONUSC), a Conven葲iei privind diversitatea biologic膬 (CDB), a Declara葲iei de la Rio, a Declara葲iei privind principiile gestion膬rii p膬durilor 葯i a programului 鈥濧genda听21鈥�.
este completat膬 de dou膬 protocoale importante: (1) 听(2000) are ca obiectiv protejarea biodiversit膬葲ii de riscurile poten葲iale prezentate de organismele vii modificate prin biotehnologia modern膬; (2) 听(2014) urm膬re葯te cre葯terea securit膬葲ii juridice 葯i a transparen葲ei at芒t pentru furnizorii, c芒t 葯i pentru utilizatorii resurselor genetice.
Uniunea European膬 este parte 葯i la urm膬toarele conven葲ii interna葲ionale: Conven葲ia Ramsar privind conservarea regiunilor umede (1971); Conven葲ia privind comer葲ul interna葲ional cu specii ale faunei 葯i florei s膬lbatice pe cale de dispari葲ie (CITES) (1973); Conven葲ia de la Bonn privind conservarea speciilor migratoare de animale s膬lbatice (1979); Conven葲ia de la Berna privind protejarea vie葲ii s膬lbatice 葯i a habitatelor naturale din Europa (1982); precum 葯i urm膬toarele conven葲ii regionale: Conven葲ia de la Helsinki privind protec葲ia mediului marin din zona M膬rii Baltice (1974); Conven葲ia de la Barcelona privind Mediterana (1976); 葯i Conven葲ia pentru protec葲ia Alpilor (1991).
脦n cadrul CCONUSC au loc o serie de ac葲iuni interna葲ionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser膬 (GES). 脦n听decembrie听2015, p膬r葲ile la CCONUSC au adoptat , un acord obligatoriu din punct de vedere juridic privind clima, care se aplic膬 tuturor 葲膬rilor 葯i urm膬re葯te s膬 limiteze 卯nc膬lzirea global膬 la c芒t mai mult sub听2听潞C 葯i s膬 continue eforturile pentru a r膬m芒ne sub听1,5听潞C. 脦n cadrul CCONUSC, ini葲iativa REDD+ (reducerea emisiilor cauzate de defri葯膬ri 葯i de degradarea p膬durilor 卯n 葲膬rile 卯n curs de dezvoltare) prevede o serie de instrumente pentru combaterea desp膬duririlor 葯i a degrad膬rii p膬durilor la tropice. Acordul de la Paris subliniaz膬 c膬 este important s膬 se asigure integritatea tuturor ecosistemelor, inclusiv a oceanelor, 葯i protec葲ia biodiversit膬葲ii. 脦n plus, acordul eviden葲iaz膬 rolul esen葲ial al sectorului exploat膬rii terenurilor 卯n atingerea obiectivelor pe termen lung de atenuare a schimb膬rilor climatice.
Obiective 葯i realiz膬ri
A. Planuri de ac葲iune anterioare privind biodiversitatea
脦n mai听2006, Comisia a adoptat o comunicare 葯i un plan de ac葲iune intitulate 鈥炩��. 脦ntruc芒t era pu葲in probabil ca UE s膬-葯i 卯ndeplineasc膬 obiectivul de oprire a declinului biodiversit膬葲ii p芒n膬 卯n听2010, 卯n iunie听2011 Comisia a adoptat o nou膬 strategie, 卯n vederea 鈥瀞top膬rii pierderii biodiversit膬葲ii 葯i a deterior膬rii serviciilor ecosistemice 卯n UE p芒n膬 卯n听2020 葯i a refacerii acestora [...], sporind totodat膬 contribu葲ia UE la combaterea pierderii biodiversit膬葲ii la nivel mondial鈥�. 脦n decembrie听2011, Consiliul a aprobat , care cuprinde 葯ase obiective: punerea 卯n aplicare pe deplin a legisla葲iei UE 卯n domeniul naturii pentru a proteja biodiversitatea; protec葲ia sporit膬 a ecosistemelor 葯i intensificarea utiliz膬rii infrastructurilor ecologice; agricultur膬 葯i silvicultur膬 mai durabile; gestionarea mai eficient膬 a stocurilor de pe葯te; controale mai stricte ale speciilor alogene invazive; sporirea contribu葲iei UE la combaterea pierderii biodiversit膬葲ii globale.
B. Conservarea habitatelor naturale 葯i a speciilor de faun膬 葯i flor膬 s膬lbatic膬
(Directiva听92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale 葯i a speciilor de faun膬 葯i flor膬 s膬lbatic膬), modificat膬 卯n听2013, a instituit re葲eaua european膬 . Re葲eaua cuprinde 鈥瀞ituri de importan葲膬 comunitar膬鈥�/鈥瀉rii speciale de conservare鈥�, desemnate de c膬tre statele membre, 葯i 鈥瀉rii de protec葲ie special膬鈥�. Aceasta acoper膬 o suprafa葲膬 de peste听850听000 km2, fiind cea mai mare re葲ea coerent膬 de arii protejate din lume. Directiva privind habitatele urm膬re葯te 卯n principal s膬 promoveze conservarea diversit膬葲ii biologice, 葲in芒nd cont, 卯n acela葯i timp, de cerin葲ele economice, sociale, culturale 葯i regionale. (2009/147/CE), modificat膬 卯n 2019, include protejarea, gestionarea 葯i controlul p膬s膬rilor (s膬lbatice), inclusiv normele privind v芒natul sustenabil.
C. Speciile alogene invazive (SAI)
O caracteristic膬 esen葲ial膬 a privind prevenirea 葯i gestionarea introducerii 葯i r膬sp芒ndirii SAI este o list膬 a SAI de interes pentru Uniune. Regulamentul, modificat 卯n听2019, vizeaz膬, prin prevenire, avertizare timpurile 葯i reac葲ie rapid膬, protejarea biodiversit膬葲ii indigene, precum 葯i reducerea la minimum 葯i atenuarea impactului negativ al speciilor respective asupra s膬n膬t膬葲ii umane 葯i a economiei. O parte a Strategiei UE privind biodiversitatea p芒n膬 卯n听2030 este 卯n膬sprirea controalelor legate de . Speciile alogene invazive cauzeaz膬 卯n UE daune de ordinul a听miliarde de euro anual, nu doar ecosistemelor, ci 葯i recoltelor 葯i zootehniei, deregl芒nd ecologia local膬 葯i afect芒nd s膬n膬tatea uman膬.
D. Accesul 葯i distribuirea beneficiilor
a fost adoptat pentru punerea 卯n aplicare a Protocolului de la Nagoya privind accesul 葯i distribuirea beneficiilor. Conform acestui regulament, resursele genetice 葯i cuno葯tin葲ele tradi葲ionale asociate acestor resurse pot fi transferate 葯i utilizate numai 卯n termenii conveni葲i reciproc 卯ntre utilizatori (卯ntreprinderi, colec葲ionari priva葲i 葯i institu葲ii) 葯i autorit膬葲ile din 葲ara de origine.
E. Exploatarea 葯i comer葲ul cu specii de faun膬 葯i flor膬 s膬lbatic膬
reglementeaz膬 comer葲ul interna葲ional, mai precis (re-)exportul 葯i importul de animale vii 葯i moarte 葯i de plante, pe baza unui sistem de permise 葯i certificate.听Regulamentul de baz膬 (, modificat prin) privind protec葲ia speciilor faunei 葯i florei s膬lbatice prin controlul comer葲ului cu acestea transpune 卯n dreptul UE obiectivele, principiile 葯i dispozi葲iile Conven葲iei CITES. interzice introducerea 卯n UE a exemplarelor din anumite specii ale faunei 葯i florei s膬lbatice.
F. Biodiversitatea marin膬
Biodiversitatea marin膬 se 卯nscrie 卯n domeniul de aplicare al planurilor de ac葲iune pentru biodiversitatea 卯n domeniul conserv膬rii resurselor naturale 葯i al pescuitului. Revizuirea Strategiei UE privind biodiversitatea eviden葲iaz膬 importan葲a 鈥瀞t膬rii ecologice bune鈥� a m膬rilor 葯i a zonelor de coast膬 pentru sprijinirea biodiversit膬葲ii. 脦n plus, (2008/56/CE, modificat膬 prin ), referitoare la protec葲ia 葯i conservarea mediului marin, a intrat 卯n vigoare 卯n听iulie听2008. Aceasta viza asigurarea unei bune st膬ri ecologice a mediului marin al UE p芒n膬 卯n听2020 葯i protejarea bazei de resurse de care depind activit膬葲ile economice 葯i sociale legate de mediul marin.
G. 笔膬诲耻谤颈濒别
笔膬诲耻谤颈濒别 reprezint膬 aproximativ听30听% din suprafa葲a re葲elei 鈥灡凡钩俪馨固�2000鈥�. UE are aproape听182 de milioane de hectare de p膬duri, care acoper膬听43听% din suprafa葲a sa terestr膬 葯i, prin urmare, mai multe m膬suri ale UE vizeaz膬 protec葲ia p膬durilor. ((UE) nr.听995/2010) stabile葯te obliga葲iile operatorilor care introduc lemn 葯i produse din lemn pe pia葲a UE. Regulamentul combate comer葲ul cu lemn 葯i produse din lemn ob葲inute ilegal, stabilind o serie de obliga葲ii fundamentale, 葯i interzice v芒nzarea lemnului 葯i a produselor din lemn recoltate ilegal.
H. Exploatarea terenurilor, schimbarea destina葲iei terenurilor 葯i silvicultura (LULUCF)
Sectorul LULUCF cuprinde utilizarea solurilor, a arborilor, a plantelor, a biomasei 葯i a lemnului. El este capabil nu numai s膬 emit膬 GES, ci 葯i s膬 absoarb膬 CO2 din atmosfer膬. P芒n膬 卯n听2020, statele membre se angajaser膬, 卯n temeiul Protocolului de la Kyoto, s膬 garanteze c膬 emisiile de gaze cu efect de ser膬 provenite din exploatarea terenurilor erau compensate de o absorb葲ie echivalent膬 de CO2. 脦n prezent, UE urm膬re葯te s膬 consacre acest principiu (a葯a-numita regul膬 a bilan葲ului neutru sau pozitiv) 卯n dreptul UE pentru perioada听2021-2030, prin includerea sectorului exploat膬rii terenurilor, schimb膬rii destina葲iei terenurilor 葯i silviculturii 卯n eforturile UE de reducere a emisiilor. Conform privind includerea emisiilor 葯i absorb葲iilor de GES din sectorul exploat膬rii terenurilor, schimb膬rii destina葲iei terenurilor 葯i silviculturii 卯n cadrul privind clima 葯i energia pentru听2030, emisiile de GES din sectorul exploat膬rii terenurilor, schimb膬rii destina葲iei terenurilor 葯i silviculturii ar trebui s膬 fie compensate cel pu葲in prin absorb葲ia echivalent膬 a CO2 din atmosfer膬 卯n perioada听2021-2030. 卯n aprilie听2023 (Regulamentul (UE)听2023/839) pentru a stabili un nou obiectiv pentru听2030 卯n conformitate cu Pactul verde european. Obiectivul este, 卯n special, s膬 se m膬reasc膬 absorban葲ii de carbon din UE cu 15听%, adic膬 310听milioane de tone echivalent CO2. 脦n mai听2023, a ajutat statele membre s膬 alinieze exploatarea terenurilor, silvicultura 葯i agricultura la planurile na葲ionale actualizate privind energia 葯i clima, asigur芒nd conformitatea cu reglement膬rile revizuite.
I. Instrumentele financiare
脦ncep芒nd din听1992, instrumentul special al UE destinat finan葲膬rii activit膬葲ilor de mediu este programul LIFE. Conservarea naturii 葯i a biodiversit膬葲ii au fost incluse printre subprograme. Cea de-a cincea faz膬 a programului LIFE, care acoper膬 perioada听2014-2020, const膬 din dou膬 domenii de ac葲iune principale: schimb膬rile climatice 葯i mediul. Alte surse de finan葲are pentru sprijinirea biodiversit膬葲ii au fost prev膬zute prin politica agricol膬, politica 卯n domeniul pescuitului, fondurile de coeziune 葯i fondurile structurale, precum 葯i 卯n cadrul programelor de cercetare multianuale. Cea mai recent膬 faz膬 a este structurat膬 卯n acela葯i mod ca cea anterioar膬, cu un buget de 2,15听miliarde听EUR.
J. Strategiile privind biodiversitatea 葯i p膬durile pentru听2030
La听11听decembrie听2019, Comisia a prezentat , un pachet ambi葲ios de m膬suri prin care Uniunea European膬 s膬 devin膬 neutr膬 din punctul de vedere al carbonului p芒n膬 卯n听2050. pentru transformarea UE 卯ntr-o economie sustenabil膬 葯i competitiv膬. Printre ac葲iunile propuse se num膬r膬 o nou膬 (publicat膬 la 20听mai听2020, ca o continuare a ), cu m膬suri care vizeaz膬 principalele cauze ale pierderii biodiversit膬葲ii, precum 葯i o nou膬 (publicat膬 la 14听iulie听2021), cu m膬suri de sprijinire a lan葲urilor valorice care nu implic膬 defri葯膬ri.
Strategia privind biodiversitatea pentru听2030 vizeaz膬 cele cinci cauze principale ale pierderii biodiversit膬葲ii (schimb膬rile 卯n utilizarea terenurilor 葯i a m膬rilor, exploatarea excesiv膬, schimb膬rile climatice, poluarea 葯i speciile alogene invazive), stabile葯te un cadru de guvernan葲膬 consolidat pentru a acoperi lacunele r膬mase, asigur膬 punerea 卯n aplicare deplin膬 a legisla葲iei UE 葯i concentreaz膬 toate eforturile existente.
Strategia pentru p膬duri pentru听2030 vizeaz膬 adaptarea p膬durilor Europei la noile condi葲ii meteorologice, la condi葲iile meteorologice extreme 葯i la incertitudinea considerabil膬 generat膬 de schimb膬rile climatice. Aceasta este o condi葲ie prealabil膬 pentru ca p膬durile s膬 卯葯i 卯ndeplineasc膬 卯n continuare func葲iile socioeconomice 葯i s膬 asigure dinamismul zonelor rurale cu popula葲ii prospere.
脦n听2022, ca parte a Strategiei UE 卯n domeniul biodiversit膬葲ii pentru听2030, Comisia a adoptat , 卯n vederea 鈥瀝efacerii ecosistemelor deteriorate 葯i a readucerii naturii 卯n 卯ntreaga Europ膬, de la terenuri agricole 葯i m膬ri la p膬duri 葯i medii urbane鈥�. Obiectivul este s膬 se refac膬 cel pu葲in 20听% din zonele terestre 葯i 20听% din zonele maritime ale UE p芒n膬 卯n 2030 葯i toate ecosistemele care au nevoie de refacere p芒n膬 卯n 2050. Legea ar impune statelor membre s膬 elaboreze planuri na葲ionale de refacere pentru a urm膬ri obiectivele, permi葲芒ndu-le 卯n acela葯i timp flexibilitatea de a 葲ine seama de circumstan葲ele lor na葲ionale. Legea a fost adoptat膬 卯n Parlament la 27听februarie听2024 葯i a葯teapt膬 卯n prezent confirmarea 卯n Consiliu.
脦n ianuarie听2023, Comisia听a publicat o comunicare intitulat膬 鈥炩��, care vizeaz膬 revizuirea听. Ini葲iativa din听2018 a reprezentat primul cadru al UE de combatere a declinului polenizatorilor s膬lbatici. Ini葲iativa revizuit膬 a UE privind polenizatorii stabile葯te obiective pentru听2030 葯i ac葲iuni 卯n cadrul a trei priorit膬葲i: (1) 卯mbun膬t膬葲irea conserv膬rii polenizatorilor 葯i abordarea cauzelor declinului acestora; (2) 卯mbun膬t膬葲irea cuno葯tin葲elor; (3) mobilizarea societ膬葲ii 葯i promovarea planific膬rii strategice 葯i a cooper膬rii.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul sus葲ine de mult timp politicile UE 卯n materie de protec葲ie a biodiversit膬葲ii 葯i de combatere a schimb膬rilor climatice. 脦n septembrie听2010, Parlamentul a adoptat , av芒nd 卯n vedere obiectivul pentru perioada de dup膬听2010. PE 葯i-a exprimat profunda 卯ngrijorare pentru faptul c膬 stop膬rii pierderii biodiversit膬葲ii nu i se confer膬 un caracter urgent pe agenda politicii interna葲ionale 葯i a solicitat 卯mbun膬t膬葲irea guvernan葲ei biodiversit膬葲ii 卯n rela葲iile interne 葯i externe.
脦n octombrie 2015, o rezolu葲ie a Parlamentului intitulat膬 鈥炩�� a reamintit c膬 schimb膬rile climatice accelereaz膬 pierderea biodiversit膬葲ii. Aceasta a solicitat un acord care implic膬 鈥瀍fortul global al tuturor sectoarelor鈥� 葯i a precizat c膬 utilizarea terenurilor 鈥瀉re un poten葲ial semnificativ de rentabilitate pentru atenuarea schimb膬rilor climatice 葯i cre葯terea rezilien葲ei鈥�.
脦n noiembrie听2016, Parlamentul a adoptat , 卯n care pledeaz膬 pentru eradicarea acestor infrac葲iuni organizate 葯i distructive, deoarece ele reprezint膬 o amenin葲are pentru biodiversitate, aduc芒nd numeroase specii 卯n prag de extinc葲ie. Planul de ac葲iune are trei priorit膬葲i: prevenirea, aplicarea 葯i cooperarea. 脦n plus, a fost subliniat膬 importan葲a cooper膬rii globale 卯ntre 葲膬rile de origine, 葲膬rile de tranzit 葯i 葲膬rile de destina葲ie.
脦n octombrie 2020, o rezolu葲ie a Parlamentului a prezentat recomand膬ri adresate Comisiei privind . Aceasta a subliniat c膬 politica comercial膬 葯i de investi葲ii trebuie s膬 fie revizuit膬 pentru a aborda provocarea mondial膬 a defri葯膬rii 卯ntr-un mod mai eficace, prin crearea la nivel mondial a unor condi葲ii de concuren葲膬 echitabile, 葯i 葲in芒nd cont de leg膬tura dintre acordurile comerciale 葯i biodiversitatea la nivel mondial, precum 葯i de ecosistemele forestiere.
脦n iunie 2021, Parlamentul a adoptat o rezolu葲ie referitoare la. Ea solicit膬: (1) ca 30听% din teritoriul terestru 葯i maritim al UE s膬 fie zone protejate; (2) obiective obligatorii pentru biodiversitatea urban膬, cum ar fi acoperi葯urile verzi de pe cl膬dirile noi; 葯i (3) ac葲iuni urgente de stopare a declinului popula葲iei de albine 葯i de al葲i polenizatori. Ultima solicitare a fost preluat膬 de Comisie 卯n ianuarie听2023.
脦n听2022, Parlamentul a adoptat. Aceasta a solicitat o cre葯tere a diversit膬葲ii structurale, func葲ionale 葯i compozi葲ionale a p膬durilor 葯i a insistat asupra faptului c膬 monoculturile nu ar trebui sprijinite din fonduri UE.
Pentru mai multe informa葲ii pe aceast膬 tem膬, a se consulta site-ul web al Comisiei pentru mediu, s膬n膬tate public膬 葯i siguran葲膬 alimentar膬 (ENVI).
听
Alyssia Petit / Georgios Amanatidis