Ucraina - Eurodeputații solicită măsuri drastice și solidaritate
În dezbaterea din 9 martie deputații europeni s-au alăturat premierului estonian Kaja Kallas, cerând întărirea apărării UE, reducerea dependenței energetice și solidaritate cu Ucraina.
În deschiderea dezbaterii, președintele Parlamentului, Roberta Metsola a declarat: „Trebuie să reevaluăm rolul Europei în această nouă lume. Trebuie să ne intensificăm investițiile în domeniul apărării și al tehnologiilor inovatoare. Este momentul să luăm măsuri decisive pentru a asigura securitatea tuturor europenilor. Este momentul să construim o veritabilă uniune a securității și apărării și să reducem dependența noastră de Kremlin.”
În urma invaziei Ucrainei și în calitate de premier al unei țări care are o graniță de aproape 300 km cu Rusia, Kallas a solicitat întărirea apărării UE, reducerea dependenței energetice și a subliniat, totodată, importanța alianței NATO. Ea a adus în discuție și însemnătatea viitorului Ucrainei: ”Este în interesul nostru ca Ucraina să devină mai stabilă și mai prosperă, mai ancorată în domnia statului de drept. (...) Dar nu este doar în interesul nostru să oferim Ucrainei perspectiva aderării, ci este și datoria noastră morală să o facem. Ucraina nu luptă doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa.”
Kallas s-a adresat direct cetățenilor ruși, asigurându-i că UE nu acționează împotriva lor, ci că măsurile luate au ca scop izolarea președintelui Putin și a guvernului său: ”Continuăm să sperăm într-o Rusie stabilă și democratică, care își respectă vecinii și care este guvernată după principiile statului de drept”.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, a declarat intrarea într-o nouă eră în care consecințele acestui război vor modela politicile europene vreme de ani și decenii. ”Apărarea valorilor noastre liberale nu va fi posibilă fără un angajament politic și fără cetățeni dispuși să plătească un preț. Toate acestea sunt vorbe în vânt dacă nu suntem dispuși să acționăm, să fim mai uniți, mai coordonați și să plătim prețul pe care îl aduce orice schimbare structurală”.
Arnaud Danjean (PPE, Franța) a solicitat țărilor UE să acționeze la unison: ”Invazia rusă a Ucrainei este începutul unei noi epoci, din care Europa trebuie să tragă învățămintele necesare. Ce înseamnă asta concret? (...) Avem la dispoziție instrumente, ele trebuie doar folosite. Nu instrumentele ne-au lipsit, ci voința politică unanimă din partea statelor noastre membre”.
Nathalie Loiseau (Renew Europe, Franța) a susținut că măsurile luate până acum sunt insuficiente. ”Vedem că nu e de ajuns. Trebuie să facem mai mult pentru a apăra poporul ucrainean și pe noi înșine. Trebuie să reducem consumul de petrol și gaze rusești. Trebuie să furnizăm mai multe arme Ucrainei. (...) Trebuie să ne protejăm investind masiv în cheltuieli de apărare”.
Iratxe García Pérez (Social-Democrații, Spania) a declarat „nu trebue să mai sacrificăm niciodată drepturile omului pentru gaz”, și a subliniat necesitatea unei infrastructuri energetice mai performante. Referindu-se la refugiați, aceasta a spus că UE are nevoie de un plan pentru a evita greșelile făcute în criza refugiaților din 2015: „Va trebui să ne punem de acord asupra unei distribuții echitabile a refugiaților și să stabilim un mecanism adecvat de preluare. Avem ocazia de a trasa o nouă politică de migrație bazată de data aceasta pe responsabilitate și solidaritate ”.
Ska Keller (Partidul Verzilor/ALE, Germania) a spus că Putin duce un război împotriva întregii Europe; împotriva democrației, a statului de drept și libertăților cetățenești, care sunt valori universale. „Ca Uniune Europeană, o uniune construită pentru pace, trebuie să acționăm pentru a proteja securitatea europeană”.
Anna Fotyga (ECR, Polonia) a susținut ideile anterioare, subliniind că ucrainenii duc un război drept, apărându-și teritoriul, familiile și civilii nevinovați în fața crimelor de război și a crimelor împotriva umanității. „Securitatea continentului nostru și, probabil, securitatea globală depind foarte mult de rezultatul acestui război. Trebuie să facem tot posibilul pentru a-l opri”.
Solicitând ajutor militar suplimentar pentru Ucraina, Jaak Madison (ID, Estonia) a declarat: „cu cât acest război se va încheia mai repede, cu cât Rusia se retrage mai repede pe propriul teritoriu, cu atât mai curând refugiații se vor putea reîntoarce la casele lor”.
Cu toate acestea, Martin Schirdewan (Stânga, Germania) a susținut că folosirea forței militare nu este soluția pentru acest conflict: „Dacă vrem să le oferim copiilor noștri un viitor pașnic, trebuie să facem pași concreți pe calea dezarmării și să consolidăm organizațiile internaționale; să punem capăt armelor de distrugere în masă. Va trebui să construim o arhitectură de securitate bazată pe dreptul internațional și care să permită rezolvarea pașnică a conflictelor, prin intermediul diplomației”.