Ϸվ

RAPORTreferitor la componența Parlamentului European

12.6.2023-( – )

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportori: Loránt Vincze, Sandro Gozi


ʰdzܰă:
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului:
A9-0214/2023
Texte depuse :
A9-0214/2023
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ APARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la componența Parlamentului European

( – )

Parlamentul European,

având în vedere articolul14 alineatul(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

având în vedere articolul106a alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European din 28 iunie 2018 de stabilire a componenței Parlamentului European[1],

având în vedere rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European[2],

având în vedere rezoluția sa legislativă din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct ș de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) ș a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă[3] („rezoluția legislativă din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene”),

având în vedere Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,

având în vedere articolele 46, 54 ș 90 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0214/2023),

A.întrucât componența Parlamentului European trebuie să respecte criteriile prevăzute la articolul14 alineatul(2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), ș anume ca numărul reprezentanților cetățenilor Uniunii să nu depășească șapte sute cincizeci, plus ʰș徱Գٱ, reprezentarea fiind în mod proporțional descrescătoare, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru ș niciun stat membru să nu aibă mai mult de nouăzeci ș șase de locuri;

B.întrucât Parlamentul are drept de inițiativă în materie de componență Parlamentului European,

C.întrucât articolul 14 alineatul (2) din TUE prevede că Parlamentul European trebuie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii;

D.întrucât articolul 10 din TUE prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European;

E.întrucât rezoluția legislativă a Parlamentului din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale europene propune crearea unei circumscripții electorale la nivelul Uniunii;

F.întrucât crearea unei eventuale circumscripții electorale la nivelul Uniunii necesită modificarea Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct;

G.întrucât stabilirea numărului de locuri pentru o potențială circumscripție la nivelul Uniunii intră în domeniul de aplicare al unei decizii a Consiliului European privind componența Parlamentului European, în temeiul articolului14 alineatul(2) din TUE, în timp ce dispozițiile necesare pentru înființarea sa se bazează pe articolul223 alineatul(1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

H.întrucât repartizarea locurilor între statele membre în legislatura actuală ș în cea anterioară nu a fost rezultatul unui sistem de calcul permanent, ci al negocierilor politice; întrucât, prin urmare, metoda actuală de alocare a locurilor între statele membre nu respectă în mod automat principiul proporționalității degresive; întrucât un mecanism permanent de calcul care să reflecte cifrele privind populația din statele membre ale Uniunii ar asigura respectarea în viitor a acestui principiu;

I.întrucât decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European trebuie să fie pregătită cu suficient timp înainte de ziua alegerilor, pentru a permite statelor membre să adopte dispozițiile juridice necesare în vederea organizării alegerilor pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029,

1.constată că actuala distribuție a locurilor în Parlament, stabilită prin Decizia (UE) 2018/937, se aplică legislaturii parlamentare 2019-2024; subliniază, prin urmare, că este necesară luarea fără întârziere a unei noi decizii privind componența Parlamentului European pentru legislatura 2024-2029;

2.recunoaște faptul că o serie de state membre consideră că trebuie luat în considerare sistemul de vot în Consiliu atunci când se decide cu privire la alocarea locurilor în Parlamentul European;

3.subliniază că propunerea de repartizare a locurilor ar trebui să includă o rezervă de 28 de locuri suplimentare pentru deputații aleș într-o circumscripție la nivelul Uniunii, în conformitate cu propunerea Parlamentului de regulament al Consiliului, anexată la rezoluția sa legislativă din 3 mai 2022 referitoare la reforma legii electorale europene; subliniază totuș că, în conformitate cu această propunere, locurile respective nu vor fi create efectiv decât după alegeri, după intrarea în vigoare a unei legi electorale europene revizuite, împreună cu dispozițiile necesare pentru o circumscripție la nivelul Uniunii;

4.subliniază cu fermitate necesitatea, în viitor, a unui sistem permanent, bazat pe o formulă matematică clară, care să aloce locurile în Parlamentul European într-un mod obiectiv, echitabil, sustenabil ș transparent, respectând principiul proporționalității degresive, astfel cum este definit la articolul1 din Decizia (UE) 2018/937; consideră că nu este viabil din punct de vedere politic în această etapă ca Parlamentul să propună un astfel de sistem permanent, deoarece acesta necesită deliberări suplimentare ș ar trebui introdus cu mult înainte de alegerile pentru Parlamentul European; invită Comisia pentru afaceri constituționale să îș reia activitatea în vederea instituirii unui astfel de sistem permanent, în cadrul acestei legislaturi, inclusiv să analizeze posibilitatea implicării Eurostat;

5. consideră că orice întârziere suplimentară în activitatea Consiliului privind modificarea legislației electorale europene ar contraveni principiului cooperării loiale, astfel cum este consacrat la articolul4 alineatul(3) din TUE, întrucât se preconizează că decizia Consiliului va avea un impact asupra alegerilor pentru Parlamentul European ș ar putea avea un impact asupra componenței acestuia;

6.reliefează necesitatea urgentă a adoptării de către Consiliul European a deciziei privind componența Parlamentului European, astfel încât statele membre să poată adopta, în timp util, dispozițiile interne necesare pentru a le permite să organizeze alegerile europarlamentare pentru legislatura 2024-2029; subliniază că Parlamentul s-a angajat, prin urmare, să treacă rapid la procedura de aprobare, în spiritul cooperării loiale reciproce;

7.adoptă ș transmite Consiliului European propunerea anexată de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European, pe baza dreptului său de inițiativă prevăzut la articolul14 alineatul(2) din TUE; subliniază că o astfel de decizie poate fi adoptată numai cu aprobarea Parlamentului ș, prin urmare, solicită Consiliului European să îl informeze imediat dacă intenționează să se abată de la propunerea prezentată ș în ce mod;

8.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă, precum ș propunerea anexată, Consiliului European ș Comisiei, precum ș parlamentelor ș guvernelor statelor membre.


Ă LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI EUROPEAN

de stabilire a componenței Parlamentului European

CONSILIUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 14 alineatul (2),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere propunerea Parlamentului European[4],

având în vedere aprobarea Parlamentului European[5],

îԳٰܳâ:

(1)articolul14 alineatul(2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabilește criteriile privind componența Parlamentului, ș anume ca reprezentanții cetățenilor Uniunii să nu depășească șapte sute cincizeci în număr, plus președintele, ca reprezentarea să fie în mod proporțional descrescătoare, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru, ș ca niciunui stat membru să nu i se atribuie mai mult de nouăzeci ș șase de locuri.

(2)Articolul10 din TUE prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European ș statele membre fiind reprezentate în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor.

(3)Prin urmare, articolul14 alineatul(2) din TUE se aplică în contextul acordurilor instituționale mai ample prevăzute în tratate, care includ, de asemenea, dispozițiile privind procesul decizional din Consiliu.

(4) Ar trebui stabilit un număr adecvat de reprezentanți în Parlamentul European care să fie aleș într-o circumscripție la nivelul Uniunii, sub rezerva adoptării temeiului juridic pentru circumscripția respectivă,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În aplicarea articolului14 alineatul(2) din TUE, se respectă următoarele principii:

numărul total de locuri în Parlamentul European nu depășește 750, plus ʰș徱Գٱ;

repartizarea locurilor între statele membre este în mod proporțional descrescătoare, cu un prag minim de 6 locuri ș un prag maxim de 96 de locuri pentru fiecare stat membru, reflectând în acelaș timp cât mai fidel posibil dimensiunile populațiilor respective ale statelor membre;

proporționalitatea descrescătoare este definită după cum urmează: raportul dintre populație ș numărul de locuri pentru fiecare stat membru, înainte de a fi rotunjit în plus sau în minus la un număr întreg, variază în funcție de populația statului respectiv, astfel încât fiecare membru în Parlamentul European dintr-un stat membru mai populat să reprezinte mai mulți cetățeni decât fiecare membru în Parlamentul European dintr-un stat membru mai puțin populat, precum ș invers, cu cât populația unui stat membru este mai mare, cu atât statul membru respectiv are dreptul la un număr mai mare de locuri în Parlamentul European.

Articolul 2

Populația totală a statelor membre este calculată de către Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de către statele membre, în conformitate cu metoda instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European ș al Consiliului[6].

Articolul 3

1. Numărul de reprezentanți în Parlamentul European aleș în fiecare stat membru pentru legislatura 2024-2029 este stabilit după cum urmează:

Belgia

21

Bulgaria

17

Republica Cehă

21

Danemarca

15

Germania

96

Estonia

7

Irlanda

14

Grecia

21

Spania

61

ț

79

Dzț

12

Italia

76

Cipru

6

Letonia

9

Lituania

11

Luxemburg

6

Ungaria

21

Malta

6

Țările de Jos

31

Austria

20

Polonia

52

Portugalia

21

dzâԾ

33

Slovenia

9

Slovacia

15

Finlanda

15

Suedia

21

2. Pe lângă numărul de deputați în Parlamentul European aleș în fiecare stat membru, stabilit la alineatul (1) ș sub rezerva intrării în vigoare a unui Regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct ș de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) ș a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă care prevede crearea unei circumscripții la nivelul Uniunii, sunt aleș 28 de reprezentanți în Parlamentul European într-o circumscripție la nivelul Uniunii în primele alegeri care au loc după acest eveniment, după cum prevede regulamentul respectiv.

Articolul 4

Cu suficient timp înainte de începutul legislaturii 2029-2034, Parlamentul European prezintă Consiliului European, în conformitate cu articolul14 alineatul(2) din TUE, o propunere de repartizare actualizată a locurilor în Parlamentul European.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la ...,

Pentru Consiliul European

ʰș徱Գٱ


EXPUNERE DE MOTIVE

Repartizarea locurilor în Parlament are un impact direct asupra reprezentării cetățenilor în singura instituție europeană aleasă în mod direct. În acest sens, este extrem de important să se asigure că alcătuirea Parlamentului European se bazează pe principii corecte, transparente, obiective, sustenabile ș echitabile, respectând un echilibru între interesele statelor membre mari ș cele ale statelor membre mici ș mijlocii.

Repartizarea locurilor în Parlamentul European trebuie să respecte dispozițiile generale ale articolului14 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Aceste dispoziții se referă la dimensiunea maximă a Parlamentului, la numărul maxim ș minim de locuri alocate fiecărui stat membru ș la faptul că locurile trebuie repartizate în conformitate cu principiul proporționalității descrescătoare. Acest principiu este definit la articolul1 din Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European, cu privire la care Parlamentul ș-a dat acordul.

Repartizarea actuală a locurilor în Parlament, astfel cum a fost examinată în lumina celor mai recente cifre disponibile privind populația, încalcă principiul proporționalității descrescătoare în șase cazuri. Aceste încălcări trebuie remediate pentru a respecta principiul proporționalității descrescătoare.

Parlamentul European a acordat întotdeauna o importanță deosebită necesității de a analiza posibilitatea instituirii unui sistem de repartizare a locurilor, în paralel cu o revizuire a sistemului de votare în Consiliu, pentru a asigura echilibrul interinstituțional[7]. Acest aspect este menționat în Deciziile Consiliului European din 28 iunie 2013 (2013/312/UE) ș din 28 iunie 2018 (2018/937/UE) de stabilire a componenței Parlamentului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că o modificare a regulilor de vot în Consiliu ar necesita o modificare a tratatelor.

De-a lungul anilor, Parlamentul a recunoscut importanța unui sistem permanent pentru repartizarea echitabilă, obiectivă ș transparentă a locurilor sale, care să fie utilizat înainte de fiecare nou scrutin european, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în tratate. În această privință, Parlamentul a încercat să găsească o metodă adecvată, comandând mai multe studii pentru a analiza o serie de modele matematice pentru distribuția locurilor. Cu toate acestea, nu a fost încă adoptat un sistem permanent. În cursul legislaturii 2014-2019, Comisia AFCO a examinat o serie de propuneri pentru un astfel de sistem permanent bazat pe formule matematice. Un sistem permanent bazat pe o formulă matematică produce rezultate interesante care merită o analiză suplimentară ș care ar putea fi luate în considerare pentru viitoarea distribuție a locurilor începând cu alegerile din 2029. Având în vedere legătura dintre un sistem permanent de repartizare a locurilor ș o revizuire a sistemului de vot în cadrul Consiliului, raportorii consideră că instituirea unui astfel de sistem permanent necesită o discuție suplimentară cuprinzătoare cu privire la echilibrul interinstituțional.

Propunerea raportorilor: o soluție bazată pe principii

Raportorii prezintă un proiect de decizie a Consiliului European privind componența Parlamentului, care prevede o repartizare echitabilă, obiectivă ș bazată pe principii clare a locurilor între statele membre.

Această nouă repartizare se bazează pe trei principii:

1.Principiul proporționalității descrescătoare, astfel cum este prevăzut la articolul14 din TUE ș definit la articolul1 din Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European,

2.Nicio pierdere de locuri pentru niciun stat membru,

3.O creștere minimă absolută a numărului de locuri care să permită corectarea proporționalității descrescătoare ș să lase suficient spațiu pentru membrii suplimentari aleș într-o circumscripție la nivelul Uniunii, după adoptarea actului juridic corespunzător.

Soluția propusă este o opțiune viabilă în contextul politic actual ș respectă pe deplin principiile menționate mai sus ș toate criteriile enumerate la articolul14 din TUE.

Anexa ilustrează impactul propunerii raportorilor asupra repartizării locurilor între statele membre. Aceasta arată în primul rând că soluția propusă respectă principiul proporționalității descrescătoare, îndeplinind următoarele două criterii:

(1)niciun stat mai puțin populat nu primește mai multe locuri decât un stat mai populat,

(2)raportul populație/locuri crește în funcție de creșterea populației, înainte de rotunjirea la un număr întreg.

Raportorii consideră că propunerea circumscripției la nivelul Uniunii, întemeiată pe articolul 223 alineatul (1) din TFUE, trebuie stabilită în cadrul reformei legislației electorale europene, cu excepția numărului de locuri alocate acesteia. Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2022 [referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct ș de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) ș a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă] prevede dispoziții detaliate pentru crearea unei circumscripții la nivelul Uniunii. Această rezoluție este strâns legată din punct de vedere juridic ș politic de noua redistribuire a locurilor propusă în temeiul articolului 14 alineatul (2) din TUE. Deș propunerea de decizie a Consiliului European privind componența Parlamentului European stabilește dispozițiile juridice privind repartizarea a 28 de locuri circumscripției de la nivelul Uniunii, prezentate în propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, actuala propunere legislativă este cea care o face eficace în ceea ce privește cifrele. Prin urmare, cele două propuneri legislative ar trebui analizate împreună.

Ă

Soluție bazată pe principii privind repartizarea locurilor în Parlament pentru legislatura 2024-2029:

Populația (2022)[8]

Repartizarea actuală a locurilor

Raportul actual populație/locuri

Noua repartizare a locurilor

Noul raport populație/locuri

Locuri suplimentare în cadrul noii repartizări

Germania

83203320

96

866701

96

866701

ț

67842582

79

858767

79

858767

Italia

59607184

76

784305

76

784305

Spania

47432805

59

803946

61

777587

2

Polonia

37654247

52

724120

52

724120

dzâԾ

19038098

33

576912

33

576912

Țările de Jos

17734036

29

611518

31

572066

2

Belgia

11631136

21

553864

21

553864

Grecia

10603810

21

504943

21

504943

Republica Cehă

10545457

21

502165

21

502165

Suedia

10440000

21

497143

21

497143

Portugalia

10352042

21

492954

21

492954

Ungaria

9689010

21

461381

21

461382

Austria

8967500

19

471974

20

448375

1

Bulgaria

6838937

17

402290

17

402290

Danemarca

5864667

14

418905

15

390978

1

Finlanda

5541241

14

395803

15

369416

1

Slovacia

5434712

14

388194

15

362314

1

Irlanda

5060004

13

389231

14

361429

1

Dzț

3862305

12

321859

12

321859

Lituania

2805998

11

255091

11

255091

Slovenia

2107180

8

263398

9

234131

1

Letonia

1875757

8

234470

9

208417

1

Estonia

1331796

7

190257

7

190257

Cipru

904700

6

150784

6

150784

Luxemburg

643648

6

107275

6

107275

Malta

520971

6

86829

6

86829

TOTAL (populație ș locuri)

447533143

705

716

11

MEDIA (raport)

634799

625046


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

12.6.2023

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

10

2

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Włodzimierz Cimoszewicz, Salvatore De Meo, Sandro Gozi, Brice Hortefeux, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Helmut Scholz, Sven Simon, László Trócsányi, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze

Membri supleanți prezenți la votul final

Gilles Boyer, Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Cyrus Engerer, Markéta Gregorová, Alin Mituța, Niklas Nienass, João Pimenta Lopes

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Peter Jahr, Marlene Mortler, Tom Vandendriessche, Kosma Złotowski


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ PRIVIND PROIECTUL DE PROPUNERE DE REGULAMENT AL CONSILIULUI EUROPEAN („ACT LEGISLATIV”)

15

+

PPE

Salvatore De Meo, Loránt Vincze

Renew

Gilles Boyer, Sandro Gozi, Alin Mituța, Guy Verhofstadt

S&D

Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Pascal Durand, Cyrus Engerer, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa

Verts/ALE

Damian Boeselager, Markéta Gregorová, Niklas Nienass

8

-

ECR

Angel Dzhambazki, Kosma Złotowski

ID

Gerolf Annemans, Antonio Maria Rinaldi, Tom Vandendriessche

NI

László Trócsányi

The Left

João Pimenta Lopes, Helmut Scholz

5

0

PPE

Brice Hortefeux, Peter Jahr, Marlene Mortler, Paulo Rangel, Sven Simon


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ PRIVIND PROIECTUL DE PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

16

+

PPE

Salvatore De Meo, Loránt Vincze

Renew

Gilles Boyer, Sandro Gozi, Alin Mituța, Guy Verhofstadt

S&D

Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Pascal Durand, Cyrus Engerer, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa

The Left

Helmut Scholz

Verts/ALE

Damian Boeselager, Markéta Gregorová, Niklas Nienass

10

-

ECR

Angel Dzhambazki, Kosma Złotowski

ID

Gerolf Annemans, Antonio Maria Rinaldi, Tom Vandendriessche

NI

László Trócsányi

PPE

Peter Jahr, Marlene Mortler, Sven Simon

The Left

João Pimenta Lopes

2

0

PPE

Brice Hortefeux, Paulo Rangel

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : îdzٰă

0 : țԱ

Ultima actualizare: 14 iunie 2023
Aviz juridic-Politica de confidențialitate