Ϸվ

Propunere de rezoluţie - B10-0166/2025Propunere de rezoluţie
B10-0166/2025

PROPUNERE DE REZOLUȚIEreferitoare la continuarea unui sprijin de neclintit al UE pentru Ucraina, după trei ani de război de agresiune din partea Rusiei

7.3.2025-()

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul136 alineatul(2) din Regulamentul de procedură

Özlem Demirel, Danilo Della Valle
în numele Grupului The Left

10‑0166/2025

Rezoluția Parlamentului European referitoare la continuarea unui sprijin de neclintit al UE pentru Ucraina, după trei ani de război de agresiune din partea Rusiei

()

Parlamentul European,

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special obligația tuturor statelor, stipulată la articolul2 din Cartă, de a se abține, în relațiile lor internaționale, de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei fie împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite și de a-și soluționa diferendele internaționale prin mijloace pașnice,

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special dreptul inerent la autoapărare în temeiul articolului 51 din Cartă în cazul unui atac armat,

având în vedere Rezoluția 2625 (XXV) a Adunării Generale a ONU din 24octombrie1970, în special principiile cuprinse în aceasta, conform cărora teritoriul unui stat nu poate face obiectul dobândirii de către un alt stat ca urmare a amenințării sau a utilizării forței și că orice încercare menită să distrugă parțial sau total unitatea națională și integritatea teritorială a unui stat sau a unei țări sau independența sa politică este incompatibilă cu scopurile și principiile Cartei ONU,

având în vedere Rezoluția 3314 (XXIX) a Adunării Generale a ONU din 14decembrie1974 care definește agresiunea ca fiind utilizarea forței armate de către un stat împotriva suveranității, a integrității teritoriale sau a independenței politice a unui alt stat sau în orice alt mod incompatibil cu Carta ONU,

având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și Protocolul adițional I la acestea din 1977,

având în vedere Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă și Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate,

având în vedere rapoartele Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului în Ucraina,

având în vedere rapoartele periodice ale Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare,

având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU adoptate de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei,

având în vedere cererea de aderare la UE prezentată de Ucraina la 28 februarie 2022,

având în vedere comunicarea Comisiei din 17 iunie 2022, intitulată „Avizul Comisiei privind cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană” (),

având în vedere concluziile ulterioare ale Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022,

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 octombrie 2024 intitulat „Raportul pe 2024 privind Ucraina” (SWD(2024)0699),

având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, începând din 24februarie2022, Federația Rusă desfășoară un război la scară largă de agresiune împotriva Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare evidentă și flagrantă a Cartei ONU și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional;

B.întrucât la 30septembrie2022 Rusia a declarat unilateral anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia, pe care le ocupase parțial, pe lângă anexarea anterioară a peninsulei Crimeea;

C.întrucât populația din întreaga Europă este profund îngrijorată de acest război, care are potențialul de a degenera într-un război între puteri care dețin armament nuclear;

D.întrucât sondaje recente arată că majoritatea ucrainenilor sunt în favoarea începerii negocierilor și a încetării războiului cât mai curând posibil;

E.întrucât, în martie și aprilie2022, au avut loc la Istanbul negocieri de pace directe între Rusia și Ucraina, în cursul cărora a fost discutat un posibil acord de pace;

F.întrucât războiul din Ucraina a făcut sute de mii de victime de ambele părți și, potrivit mai multor analiști militari, cel mai probabil nu există o soluție militară la conflict care să poată fi avută în vedere pe termen scurt; întrucât numărul dezertorilor care refuză să lupte în război este în continuă creștere, atât de partea ucraineană, cât și de cea rusă;

G.întrucât, de la începutul războiului, UE și statele sale membre au pus la dispoziția Ucrainei peste 167 de miliarde USD sub formă de asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați; întrucât, în iulie 2024, UE a pus la dispoziție primele 1,6 miliarde USD generate din activele rusești imobilizate, care vor fi canalizate prin intermediul Instrumentului european pentru pace și al Mecanismului pentru Ucraina pentru a consolida capacitățile militare ale Ucrainei și pentru a sprijini reconstrucția țării; întrucât UE a deschis oficial negocierile de aderare cu Ucraina în iunie 2024;

H.întrucât, la 17martie2023, Camera preliminară II a Curții Penale Internaționale a emis mandate pentru arestarea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, și a comisarului pentru drepturile copiilor din biroul președintelui Federației Ruse, Maria Lvova-Belova;

I.întrucât administrația fostului președintelui SUA, Joe Biden, a autorizat utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază mai lungă de acțiune furnizate de SUA pentru atacuri la distanțe mai mari în interiorul Rusiei și a crescut livrările de arme, inclusiv furnizarea de mine antipersonal;

J.întrucât Tratatul de la Ottawa, ratificat de marea majoritate a statelor membre ale UE, interzice utilizarea, stocarea, producerea și transferul de mine antipersonal din cauza caracterului lor nediscriminatoriu și a impactului devastator asupra civililor, în special asupra copiilor;

K.întrucât Rusia și-a revizuit doctrina nucleară și a semnat un acord pentru intensificarea cooperării militare cu Coreea de Nord;

L.întrucât economia ucraineană a fost devastată de război, o mare parte din industria și resursele sale intrând în proprietatea unor entități străine, inclusiv corporații multinaționale occidentale, iar populația suferă de pe urma sărăciei și a strămutărilor; întrucât războiul a avut consecințe economice nefaste și asupra statelor membre ale UE, alimentând crizele energetice, inflația și dezindustrializarea, și a profitat în principal intereselor economice și militare americane;

M.întrucât inițiativele diplomatice de a pune capăt războiului au fost, în mare parte, absente din politica externă a UE;

N.întrucât administrația Trump a purtat un dialog bilateral cu Federația Rusă, menit să pună capăt conflictului din Ucraina, excluzând astfel reprezentanții poporului ucrainean de la negocierile privind propriul viitor și propria suveranitate; întrucât excluderea liderilor UE de la negocieri a fost rezultatul alinierii lor totale cu Statele Unite și NATO;

O.întrucât, de-a lungul anilor, politica de aliniere la NATO și la Statele Unite a făcut ca Europa să fie un complice și un spectator al genocidului poporului palestinian de către guvernul israelian;

P.întrucât Europa are interesul să construiască o pace durabilă și un sistem european de securitate care să contribuie la dezvoltarea unor relații pașnice cu țările învecinate și să urmărească o politică de dezarmare nucleară reciprocă în locul unei curse noi și lipsite de sens a înarmării și al unui nou război rece;

Q.întrucât Statele Unite obligă Ucraina să încheie un acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene ca o condiție prealabilă pentru continuarea angajamentului său; întrucât acordul inițial nu a fost semnat din cauza unui conflict verbal public fără precedent în cadrul Biroului Oval între președinții Trump și Zelenskîi;

R.întrucât obiectivul administrației Trump de a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia este legat de obiectivul declarat de a-și concentra atenția asupra îngrădirii Chinei și a regiunii indo-pacifice, care a fost, de asemenea, declarată o prioritate strategică de către fosta administrație a SUA; întrucât președintele Trump a declarat în mod deschis că Ucraina nu va adera la NATO;

S.întrucât mai mulți lideri europeni și neeuropeni ai NATO s-au reunit la Londra la 2 martie 2025, în prezența președintelui ucrainean Zelenskîi, confirmând și chiar sporind sprijinul militar acordat Ucrainei; întrucât dl Starmer, prim-ministrul britanic, și dl Macron, președintele Franței, și-au confirmat cu această ocazie voința de a trimite trupe în Ucraina ca parte a unui plan de pace încă nedefinit și ca parte a unei „coaliții a celor dispuși”;

T.întrucât președintele Trump a anunțat că suspendă toate ajutoarele militare și schimbul de informații pe care SUA le oferea Ucrainei; întrucât, la câteva ore de la anunț, președintele Zelenskîi și-a exprimat dorința de a semna acordul privind resursele minerale și de a se angaja în negocieri de pace „sub conducerea președintelui Trump”;

U.întrucât Consiliul European extraordinar din 6 martie 2025 a sprijinit planul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, intitulat „Reînarmarea Europei”, de a debloca cheltuieli suplimentare pentru apărare în valoare de până la 800 de miliarde EUR în următorii ani,

1.condamnă din nou, în termenii cei mai fermi cu putință, atacul asupra integrității teritoriale și suveranității Ucrainei ca urmare a invadării Ucrainei de către Federația Rusă; condamnă această invazie drept război de agresiune, care constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și pentru care nu există nicio justificare; condamnă implicarea Belarusului în această agresiune;

2.își exprimă profunda solidaritate cu poporul ucrainean și cu familiile tuturor victimelor;

3.subliniază că liderii UE nu au reușit să ajungă la o soluție diplomatică cu privire la războiul din Ucraina și solicită să se treacă imediat la negocieri de pace; subliniază că trebuie depuse urgent eforturi diplomatice intense și susținute pentru a pune capăt imediat războiului din Ucraina și suferinței poporului ucrainean; regretă că nu s-a găsit încă o rezolvare diplomatică și pașnică a conflictului; regretă alinierea totală a UE la politica SUA și NATO, care a împiedicat-o să ia orice inițiativă diplomatică autonomă în ultimii trei ani, opunându-se în mod deschis oricărui tip de dialog cu Rusia; solicită să se depună mai multe eforturi pentru a iniția în cele din urmă un proces de negociere a păcii care să includă toate părțile; solicită instituțiilor UE și statelor membre să sprijine o încetare imediată a focului și o soluționare negociată;

4.regretă comportamentul arogant al administrației Trump față de Ucraina și aliații săi europeni; subliniază că nu se poate ajunge la un acord de pace fără implicarea și consimțământul tuturor părților și că acesta nu poate fi doar rezultatul negocierilor dintre principalele puteri;

5.subliniază că, deși prioritatea administrațiilor Biden și Trump a fost de a urmări interesele Statelor Unite, conducerea europeană a acordat prioritate relațiilor cu Statele Unite și subordonării NATO în detrimentul apărării păcii în Europa și a intereselor europene; consideră că nu poate fi avută în vedere o soluție militară pe termen scurt la conflictul actual; consideră regretabil faptul că UE nu ia inițiativa, nu participă și nu cooperează la procesele de negociere și deplânge faptul că ea nu depune eforturi pentru a identifica condițiile concrete și realiste în care ar putea avea loc negocieri; denunță ipocrizia UE, în special poziția sa cu privire la acest conflict, în comparație cu sprijinul și protecția pe care Statele Unite și alte puteri NATO și UE continuă să le acorde politicilor de genocid ale Israelului împotriva poporului palestinian, precum și escaladarea războiului în Orientul Mijlociu;

6.consideră că UE ar fi trebuit să ia, pe cont propriu, o inițiativă diplomatică majoră, convocând o conferință multilaterală pentru pace și securitate; reamintește că, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, UE ar trebui să promoveze soluții multilaterale și să mențină pacea, să prevină conflictele și să consolideze securitatea internațională, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și cu principiile Actului final de la Helsinki; insistă asupra faptului că trebuie inițiat un proces formal de negociere sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care ar oferi o platformă neutră de dialog și ar contribui la garantarea faptului că orice acord respectă dreptul internațional și drepturile tuturor părților implicate; solicită UE să colaboreze direct cu toți actorii relevanți, inclusiv cu Ucraina și Rusia și cu națiunile nealiniate, pentru a facilita o soluționare diplomatică a conflictului; solicită UE să își concentreze eforturile nu numai pe continuarea sprijinului financiar acordat Ucrainei, ci și pe lansarea unei inițiative diplomatice pentru a obține o încetare a focului și o soluție politică la conflict; solicită UE să adopte noi inițiative pentru a promova dezarmarea nucleară reciprocă și a reduce dependența de intimidarea prin mijloace nucleare în strategiile globale de securitate;

7.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tensiunile geopolitice dintre NATO și Federația Rusă în vecinătatea estică comună, care riscă să conducă la o confruntare directă între acestea, cu consecințe potențial dezastruoase pentru Europa și pentru întreaga lume; reamintește că cetățenii UE se tem de o confruntare sau de un război cu Rusia; se opune aderării Ucrainei la NATO, recunoscând că acest lucru nu ar face decât să exacerbeze tensiunile și să prelungească războiul;

8.subliniază că securitatea europeană trebuie să se bazeze pe un cadru de diplomație colectivă și de stabilitate regională, mai degrabă decât pe expansionism militar și pe confruntarea blocurilor; consideră că este momentul ca UE să aibă o politică externă și de securitate de nealiniere și independentă față de NATO și Statele Unite;

9.se opune ferm trimiterii de trupe europene în Ucraina și reiterează faptul că trimiterea de trupe de menținere a păcii din țări terțe poate fi luată în considerare numai în urma unui acord între părți și pe baza unui mandat din partea Organizației Națiunilor Unite;

10.își exprimă opoziția fermă față de sprijinul special acordat de Consiliul European planului de reînarmare prezentat de dna von der Leyen și față de militarizarea UE, în special în ceea ce privește utilizarea fondurilor de coeziune pentru cheltuielile militare; reiterează faptul că fondurile europene de coeziune și derogarea de la Pactul de stabilitate și de creștere trebuie utilizate pentru a permite investiții în școli, asistență medicală, locuințe, inovare și cercetare, digitalizare și combaterea schimbărilor climatice, a poluării și a pierderii biodiversității; subliniază că obiectivul construirii unei apărări europene comune, alături de realizarea autonomiei strategice și a independenței față de Statele Unite și NATO, nu se poate face în detrimentul cheltuielilor sociale; denunță standardele duble ale acestei Europe neoliberale și atlantice, care relaxează normele bugetare privind cheltuielile militare, dar continuă să impună austeritate și criterii neoliberale în politicile sociale și economice; regretă profund decizia de a utiliza articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a aproba planul de reînarmare fără vot și fără controlul democratic al Parlamentului;

11.cere Federației Ruse să înceteze utilizarea forței împotriva Ucrainei și să se abțină de la orice amenințare ilegală sau utilizare a forței împotriva oricărui stat; cere Federației Ruse să își retragă forțele militare de pe teritoriul Ucrainei; își reafirmă angajamentul față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, cuprinzând și apele sale teritoriale;

12.îndeamnă Rusia, în termenii cei mai fermi posibil, să se întoarcă de pe calea violenței și agresiunii pe care a ales-o și să revină pe calea dialogului și a negocierii; îndeamnă NATO și țările sale membre să nu escaladeze și mai mult conflictul continuând să se angajeze într-o nouă cursă a înarmării; regretă desfășurarea anunțată în Germania a rachetelor cu rază mică de acțiune și cu rază medie de acțiune din SUA; condamnă cu fermitate decizia recentă a SUA de a autoriza utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pentru a ataca Rusia și decizia Rusiei de a-și revizui doctrina nucleară; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la doctrina nucleară revizuită a Rusiei, care reduce pragul pentru utilizarea armelor nucleare, și invită toate statele care dețin arme nucleare să se angajeze să încheie acorduri de neproliferare; subliniază că ambele decizii reprezintă un nou punct în spirala escaladării, ceea ce crește urgența necesității unor eforturi diplomatice;

13.reiterează opoziția sa profundă și îngrijorarea cu privire la riscul de escaladare a conflictului care ar putea decurge din utilizarea armelor și a rachetelor americane, britanice și din alte țări occidentale pentru a ataca ținte din Rusia, ceea ce ar putea duce la o confruntare directă între UE, NATO și Rusia;

14.denunță exploatarea economică a Ucrainei de către actori străini, cum ar fi administrația Trump și SUA și alte corporații multinaționale occidentale, care au profitat de război pentru a achiziționa active și resurse strategice, subminând suveranitatea și viitorul economic al Ucrainei; ia act de faptul că Ucraina trebuie să efectueze plăți substanțiale și oneroase pentru serviciul datoriei către Fondul Monetar Internațional și alți creditori internaționali în următorii ani; consideră că, având în vedere gravitatea situației economice din Ucraina, continuarea plății datoriilor anterioare războiului și a datoriilor acumulate în timpul conflictului va limita grav accesul Ucrainei la fonduri publice pentru reconstrucție și furnizarea de bunuri și servicii publice; solicită așadar ca UE să anuleze datoria externă a Ucrainei;

15.invită statele membre să sprijine urgent desfășurarea unei forțe a ONU de menținere a păcii pentru a proteja cele 15 reactoare nucleare din Ucraina, în strânsă cooperare cu misiunea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; subliniază că Adunarea Generală a ONU, în conformitate cu rezoluția sa nr. 377 (V), are competențe decizionale subsidiare atunci când Consiliul de Securitate al ONU nu poate lua decizii adecvate cu privire la menținerea păcii;

16.condamnă cu fermitate adâncirea legăturilor militare dintre Rusia și Coreea de Nord, inclusiv relatările privind transferurile de arme, care contravin sancțiunilor internaționale și exacerbează riscurile la adresa securității mondiale; îndeamnă UE și comunitatea internațională să consolideze măsurile de blocare a comerțului ilicit cu arme și să sprijine aplicarea sancțiunilor existente ale Consiliului de Securitate al ONU privind programul de arme nucleare;

17.condamnă cu fermitate decizia SUA de a livra mine antipersonal Ucrainei, accentuând că astfel de arme încalcă principiile umanitare internaționale și au efecte devastatoare pe termen lung asupra populațiilor civile; îndeamnă UE să își reafirme angajamentul față de Tratatul de la Ottawa, asigurându-se că niciun stat membru nu participă, direct sau indirect, la desfășurarea sau transferul acestor arme;

18.invită toate țările, inclusiv SUA, Ucraina și Rusia, să respecte principiile Tratatului de la Ottawa și să depună eforturi în vederea eradicării universale a minelor antipersonal;

19.își exprimă consternarea cu privire la atacurile la scară largă și neîncetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalațiilor energetice, zonelor rezidențiale, școlilor și spitalelor; îndeamnă Rusia să înceteze imediat toate ostilitățile, bombardamentele și atacurile împotriva civililor; cere ca toate părțile să își respecte pe deplin obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar de a cruța populația civilă și bunurile civile, de a nu ataca, distruge, îndepărta sau face inutilizabile bunurile necesare supraviețuirii populației civile, precum și de a respecta și proteja personalul umanitar și transporturile folosite pentru operațiunile de ajutor umanitar; subliniază că cei responsabili de crime de război trebuie trași la răspundere în conformitate cu dreptul internațional;

20.denunță efectele pe care le are războiul asupra sănătății mintale, fizice, sexuale și reproductive a femeilor; constată că distrugerea infrastructurii din Ucraina are consecințe dezastruoase pentru sănătatea femeilor, care sunt adesea desfășoară activități medicale și de îngrijire;

21.își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele economice, de mediu, energetice și sociale pe care războiul le are nu numai în Europa, ci și în întreaga lume; constată că inflația, cauzată parțial de creșterea prețurilor la energie, pune în dificultate lucrătorii și grupurile cele mai vulnerabile; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul războiului asupra mediului și la dependența energetică tot mai mare a UE de gazul natural lichefiat din Statele Unite;

22.regretă că Directiva privind protecția temporară[1] este interpretată atât de restrictiv încât multe femei care au fugit din calea războiului de agresiune al Rusiei nu pot avea acces la servicii de avort sau la alte tratamente pentru sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv la tratamente în urma abuzului sexual; este consternat de faptul că, în consecință, multe femei au fost obligate să se întoarcă în Ucraina devastată de război pentru a avea acces la servicii și drepturi în materie de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii de asistență reproductivă; invită Comisia să revizuiască Directiva privind protecția temporară pentru a se asigura că toate statele membre sunt obligate să ofere aceeași îngrijire pe care femeile ar putea să o primească în Ucraina;

23.solicită UE să sprijine procesele judiciare internaționale pentru a judeca crimele de război comise în timpul războiului; subliniază că trebuie să se adere la principiile restabilirii stării anterioare și nerepetării; denunță standardele duble aplicate de UE în ceea ce privește sancțiunile și justiția internațională;

24.reamintește că reconstrucția Ucrainei trebuie să fie cea mai mare prioritate și că Rusia trebuie să contribuie financiar la această reconstrucție; ia act de faptul că este important ca reconstrucția să se bazeze pe nevoile poporului ucrainean, nu pe interese de profit corporatiste; sprijină organizarea în timp util a unei conferințe internaționale pentru a strânge fonduri în cadrul fondului fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina; subliniază că trebuie să se acorde prioritate reconstrucției infrastructurii care permite ucrainenilor care doresc să se întoarcă să facă acest lucru în condiții de siguranță;

25.este profund îngrijorat de schimbările care se fac în legislația ucraineană a muncii și reamintește importanța unor sindicate puternice, a unor condiții bune de muncă și a unui sector public puternic și funcțional ca fundament pentru ca o societate să fie bine echipată pentru a face față provocărilor externe, cum ar fi războiul;

26.evidențiază recomandările Grupului de lucru la nivel înalt privind Ucraina cu privire la consecințele războiului asupra mediului; consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție consecințelor războaielor asupra mediului, în special în perioadele de intensificare a crizelor ecologice mondiale; îndeamnă Adunarea statelor părți la Curtea Penală Internațională să includă „ecocidul” printre crimele internaționale cele mai grave în temeiul Statutului de la Roma;

27.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, Guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, precum și președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.

Ultima actualizare: 11 martie 2025
Aviz juridic-Politica de confidențialitate