合法博彩网站

Parlamentul European,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulat膬 鈥濷 planet膬 curat膬 pentru to葲i 鈥� O viziune european膬 strategic膬 pe termen lung pentru o economie prosper膬, modern膬, competitiv膬 葯i neutr膬 din punctul de vedere al impactului asupra climei鈥� (),

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Conven葲ia-cadru a Na葲iunilor Unite asupra schimb膬rilor climatice (CCONUSC) 葯i Protocolul de la Kyoto la aceasta,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum 葯i cea de a 21-a Conferin葲膬 a p膬r葲ilor (COP21) la CCONUSC 葯i cea de a 11-a Conferin葲膬 a p膬r葲ilor care serve葯te drept reuniune a p膬r葲ilor la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desf膬葯urate la Paris, Fran葲a, 卯n perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere cea de-a 24-a Conferin葲膬 a p膬r葲ilor (COP24) la CCONUSC, a 14-a sesiune a Reuniunii p膬r葲ilor la Protocolul de la Kyoto (CMP14) 葯i cea de-a treia parte a primei sesiuni a Conferin葲ei p膬r葲ilor care serve葯te drept reuniune a p膬r葲ilor la Acordul de la Paris (CMA1.3), desf膬葯urate la Katowice, Polonia, 卯n perioada 2-14 decembrie 2018,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil膬 a ONU 葯i obiectivele de dezvoltare durabil膬 ale ONU (ODD),

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Rezolu葲ia sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferin葲a ONU din 2018 privind schimb膬rile climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere concluziile Consiliului din 22 martie 2018,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimb膬rile climatice (IPCC) intitulat 鈥濷 卯nc膬lzire global膬 de 1,5掳C鈥�, cel de-al 5-lea raport de evaluare (AR5) al s膬u 葯i raportul s膬u de sintez膬,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere cea de a noua edi葲ie a Raportului ONU privind discrepan葲ele 卯n materie de emisii, adoptat la 27 noiembrie 2018,

鈥撎�听av芒nd 卯n vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul s膬u de procedur膬,

A.听听卯ntruc芒t COP24 de la Katowice a condus la adoptarea cadrului unic de reglementare de la Katowice, care asigur膬 claritatea juridic膬 a punerii 卯n aplicare a Acordului de la Paris;

B. 听听卯ntruc芒t, la trei ani de la 卯ncheierea istoric膬 a Acordului de la Paris, capitala Fran葲ei s-a confruntat cu tulbur膬ri sociale puternice legate de politica privind schimb膬rile climatice; 卯ntruc芒t acest lucru dovede葯te c膬 dispozi葲iile sociale sunt esen葲iale pentru limitarea consecin葲elor economice negative ale legisla葲iei referitoare la clim膬; 卯ntruc芒t cadrul unic de reglementare de la Katowice reprezint膬 o 卯ncercare de a construi o politic膬 privind schimb膬rile climatice care s膬 nu lase pe nimeni 卯n urm膬;

C. 听听卯ntruc芒t UE este responsabil膬 de mai pu葲in de 10听% din emisiile globale de gaze cu efect de ser膬 (GES) 葯i nu poate atinge singur膬 obiectivele Acordului de la Paris; 卯ntruc芒t aceste obiective nu se pot 卯ndeplini dec芒t prin ac葲iuni desf膬葯urate la nivel mondial cu implicarea celor mai mari economii ale lumii;

D.听听卯ntruc芒t Acordul de la Paris nu s-a putut concretiza dec芒t dup膬 ce p膬r葲ile au renun葲at la ideea de decarbonizare complet膬, promov芒nd, 卯n schimb, echilibrul dintre emisii 葯i absorban葲i (emisii nete egale cu zero);

E.听听卯ntruc芒t strategia pe termen lung a UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser膬 ar trebui s膬 fie 卯nso葲it膬 卯ntotdeauna de o strategie de sprijinire a regiunilor grav afectate, 卯n special a regiunilor miniere, s膬 treac膬 printr-un proces de tranzi葲ie echitabil膬, care le-ar ajuta s膬 p膬streze locurile de munc膬 葯i s膬 ob葲in膬 sprijin public pentru politica privind schimb膬rile climatice;

F.听听卯ntruc芒t politica pe termen lung a UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser膬 ar trebui s膬 ia 卯n considerare diferitele capacit膬葲i de infrastructur膬 ale statelor membre,

1.听听subliniaz膬 c膬 cet膬葲enii europeni se confrunt膬 deja cu efectele directe ale schimb膬rilor climatice; subliniaz膬 c膬, potrivit Agen葲iei Europene de Mediu, pierderile anuale medii cauzate de condi葲iile meteorologice 葯i climatice extreme din Uniune s-au ridicat la aproximativ 12,8 miliarde EUR 卯n perioada 2010-2016;

2.听听observ膬 c膬, 卯n conformitate cu Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimb膬rile climatice (IPCC) referitor la 卯nc膬lzirea global膬 cu 1,5听掳C, obiectivul de a limita 卯nc膬lzirea global膬 la nivel mondial la 1,5听掳C, f膬r膬 nicio dep膬葯ire sau cu o dep膬葯ire limitat膬, ar necesita tranzi葲ii rapide 葯i profunde 卯n ceea ce prive葯te energia, terenurile, domeniul urban 葯i infrastructura (inclusiv transporturile 葯i cl膬dirile) 葯i sisteme industriale la o scar膬 f膬r膬 precedent 葯i ar implica o reducere masiv膬 a emisiilor 卯n toate sectoarele, un portofoliu vast de op葲iuni de atenuare 葯i o extindere semnificativ膬 a investi葲iilor 卯n aceste op葲iuni;

3.听听ia act de constat膬rile din Raportul pe 2018 privind decalajele 卯n materie de emisii al Programului Na葲iunilor Unite pentru Mediu, potrivit c膬ruia contribu葲iile actuale necondi葲ionate stabilite la nivel na葲ional dep膬葯esc cu mult limita de 卯nc膬lzire prev膬zut膬 卯n Acordul de la Paris, care trebuie s膬 se situeze cu mult sub 2掳C, determin芒nd, 卯n schimb, o 卯nc膬lzire estimat膬 de 3,2掳C[2] p芒n膬 卯n 2100; subliniaz膬 c膬 este urgent ca toate p膬r葲ile la CCONUSC s膬 卯葯i asume 卯n timp util angajamente mai ambi葲ioase 卯n ceea ce prive葯te protec葲ia climei;

4.听听ia act de Comunicarea Comisiei privind strategia pe termen lung intitulat膬 鈥濷 planet膬 curat膬 pentru to葲i 鈥� O viziune european膬 strategic膬 pe termen lung pentru o economie prosper膬, modern膬, competitiv膬 葯i neutr膬 din punctul de vedere al impactului asupra climei鈥�, care subliniaz膬 oportunit膬葲ile 葯i provoc膬rile pe care tranzi葲ia c膬tre o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de ser膬 le implic膬 pentru cet膬葲enii europeni 葯i economia european膬 葯i care pune bazele unei dezbateri ample ce implic膬 institu葲iile UE, parlamentele na葲ionale, sectorul afacerilor, organiza葲iile neguvernamentale, ora葯ele 葯i comunit膬葲ile, precum 葯i cet膬葲enii; solicit膬 Consiliului s膬 convin膬 asupra unei direc葲ii eficiente din punctul de vedere al costurilor c膬tre atingerea unui echilibru 卯ntre emisii 葯i absorban葲i 卯n conformitate cu Acordul de la Paris, 葲in芒nd seama de capacit膬葲ile diferite ale statelor membre;

Direc葲ii pentru strategia european膬 care vizeaz膬 atingerea unui nivel al emisiilor egal cu zero p芒n膬 la jum膬tatea secolului

5.听听ia act de faptul c膬 strategia pe termen lung prezint膬 opt direc葲ii posibile pentru transformarea economic膬, tehnologic膬 葯i social膬 necesar膬 pentru ca Uniunea s膬 respecte obiectivul pe termen lung privind temperatura prev膬zut de Acordul de la Paris; subliniaz膬 c膬 dou膬 dintre acestea i-ar permite Uniunii s膬 ating膬 un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero p芒n膬 卯n 2050; subliniaz膬 c膬 aceasta impune m膬suri rapide 葯i eforturi considerabile la toate nivelurile, de la cel local 葯i regional p芒n膬 la cel na葲ional 葯i european, precum 葯i implicarea tuturor actorilor din afara sectorului public; recunoa葯te c膬 contribu葲iile stabilite la nivel local 葯i regional ar putea fi instrumente importante pentru eliminarea discrepan葲elor 卯n materie de emisii; reaminte葯te obliga葲ia statelor membre de a adopta strategii na葲ionale pe termen lung, astfel cum se prevede 卯n Regulamentul privind guvernan葲a[3], care ar trebui s膬 orienteze ac葲iunile UE; subliniaz膬 rolul abord膬rii neutre din punct de vedere tehnologic 卯n asigurarea reducerii GES 卯n conformitate cu Acordul de la Paris;

6.听听reaminte葯te c膬, potrivit estim膬rilor Comisiei, se preconizeaz膬 c膬 PIB-ul UE va cre葯te mai mult 卯n cazul unor scenarii cu emisii zero dec芒t 卯n cazul scenariilor cu reduceri mai modeste ale emisiilor, 卯n ambele cazuri efectele fiind distribuite inegal pe teritoriul Uniunii din cauza diferen葲elor dintre statele membre, printre altele 卯n ceea ce prive葯te PIB-ul pe cap de locuitor 葯i intensitatea emisiilor de CO2 din diferitele mixuri energetice na葲ionale;

7.听听observ膬 cu 卯ngrijorare c膬, 卯n prezent, dependen葲a UE de importul de energie este de aproximativ 55听%; subliniaz膬 c膬, 卯ntr-un scenariu care vizeaz膬 un nivel net al emisiilor egal cu zero, aceasta ar sc膬dea la 20听% p芒n膬 卯n 2050, cu un impact pozitiv asupra balan葲ei comerciale 葯i a pozi葲iei geopolitice a UE;

8.听听ia act de faptul c膬 direc葲iile c膬tre atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero includ utilizarea mai multor tehnologii de eliminare a carbonului, inclusiv prin captarea, utilizarea 葯i stocarea dioxidului de carbon 葯i captarea direct膬 a aerului 葯i c膬 acestea trebuie s膬 fie implementate pe scar膬 larg膬; consider膬, cu toate acestea, c膬 strategia UE cu emisii nete de dioxid de carbon egale cu zero ar trebui s膬 acorde prioritate reducerii directe a emisiilor, precum 葯i ac葲iunilor de conservare 葯i 卯mbun膬t膬葲ire a absorban葲ilor 葯i rezervoarelor naturale ale UE 葯i ar trebui s膬 vizeze utilizarea tehnologiilor de eliminare a carbonului doar 卯n cazurile 卯n care nu sunt disponibile op葲iuni de reducere direct膬 a emisiilor;

9.听听subliniaz膬 c膬, p芒n膬 la demonstrarea fezabilit膬葲ii acestor tehnologii, orice direc葲ie c膬tre atingerea obiectivelor p芒n膬 卯n 2050 sau mai t芒rziu, 卯n a doua jum膬tate a secolului, ar trebui s膬 se bazeze pe disponibilitatea comercial膬 a unor tehnologii esen葲iale de tranzi葲ie, lu芒nd 卯n considerare 卯n acela葯i timp diferitele puncte de pornire din statele membre prin sprijinirea unei tranzi葲ii echitabile 卯n regiunile cu cel mai mare nivel de emisii de dioxid de carbon 葯i prin reducerea emisiilor 卯n toate sectoarele care emit dioxid de carbon;

Aspectele sociale ale schimb膬rilor climatice 葯i tranzi葲ia echitabil膬

10.听听salut膬 afirma葲ia Comisiei potrivit c膬reia un nivel net al emisiilor egal cu zero poate fi atins f膬r膬 o reducere net膬 a locurilor de munc膬 葯i ia act cu satisfac葲ie de evaluarea detaliat膬 a tranzi葲iei din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniaz膬 c膬, dac膬 este gestionat膬 卯n mod corespunz膬tor, acord芒ndu-se sprijin adecvat celor mai vulnerabile regiuni 葯i sectoare 葯i celor mai vulnerabili cet膬葲eni, o tranzi葲ie echitabil膬 c膬tre un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero poate conduce la o cre葯tere net膬 a locurilor de munc膬 卯n Uniune; consider膬, prin urmare, c膬 Comisia ar trebui s膬 elaboreze un nou audit al competen葲elor 卯n cadrul Panoramei competen葲elor 卯n UE, cu date regionale privind competen葲ele necesare pentru o Europ膬 care s膬 fie neutr膬 din punct de vedere climatic, pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni, sectoare 葯i persoane 卯n ceea ce prive葯te recalificarea pentru locuri de munc膬 de calitate, adaptate exigen葲elor viitorului, 卯n regiunile 卯n cauz膬;

11.听听subliniaz膬 c膬 tranzi葲ia trebuie s膬 fie echitabil膬 pentru toate p膬r葲ile societ膬葲ii; observ膬 c膬 acest lucru necesit膬 o 卯n葲elegere a tranzi葲iei echitabile care s膬 includ膬 efectele negative 葯i pozitive ale acceler膬rii ac葲iunilor climatice, cum ar fi pierderea locurilor de munc膬 葯i noile oportunit膬葲i de angajare;

12.听听consider膬 c膬 tranzi葲ia climatic膬 a Europei trebuie s膬 fie sustenabil膬 din punct de vedere ecologic, economic 葯i social; subliniaz膬 c膬, pentru a asigura acceptarea politic膬 de c膬tre to葲i cet膬葲enii, este important s膬 se ia 卯n considerare efectele distributive ale politicilor 卯n materie de clim膬 葯i de decarbonizare, 卯n special 卯n cazul persoanelor cu venituri mici; consider膬, prin urmare, c膬 impactul social ar trebui s膬 fie pe deplin luat 卯n considerare 卯n toate politicile climatice ale UE 葯i na葲ionale, 卯n vederea asigur膬rii unei transform膬ri sociale 葯i ecologice 卯n Europa;

13.听听reitereaz膬 faptul c膬 un anumit nivel de flexibilitate 卯n ceea ce prive葯te realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei ar reduce costurile sociale, 卯n special 卯n regiunile dependente de c膬rbune, 葯i ar contribui la transformarea acestor regiuni;

14.听听reaminte葯te c膬 卯ntre aproximativ 50 葯i 125 de milioane de cet膬葲eni europeni sunt 卯n prezent expu葯i riscului de s膬r膬cie energetic膬[4]; subliniaz膬 c膬 tranzi葲ia energetic膬 poate afecta 卯n mod dispropor葲ionat persoanele cu venituri mici 葯i poate agrava s膬r膬cia energetic膬; recunoa葯te c膬 politica energetic膬 trebuie s膬 includ膬 o dimensiune social膬 葯i s膬 asigure faptul c膬 nimeni nu este exclus; invit膬 statele membre s膬 ia m膬suri de perspectiv膬 pentru a asigura o tranzi葲ie energetic膬 echitabil膬 葯i accesul la energie pentru to葲i cet膬葲enii UE;

15.听听subliniaz膬 c膬 incluziunea 葯i participarea cet膬葲enilor europeni este esen葲ial膬 pentru ca Europa s膬 poat膬 atinge un nivel net de zero emisii de GES; 卯ncurajeaz膬 toate nivelurile de administra葲ie na葲ional膬, regional膬 葯i local膬 s膬 instituie m膬suri concrete de stimulare 葯i de facilitare a particip膬rii cet膬葲enilor la tranzi葲ia c膬tre o societate decarbonizat膬;

Contribu葲iile sectoriale

16.听听subliniaz膬 c膬 emisiile nete vor trebui reduse 卯n cele din urm膬 la un nivel aproape de zero 卯n toate sectoarele economiei, ceea ce ar trebui s膬 contribuie, f膬r膬 excep葲ie, la eforturile colective de reducere a emisiilor; invit膬, prin urmare, Comisia s膬 elaboreze direc葲ii c膬tre neutralitatea climatic膬 pentru toate sectoarele;

17.听听subliniaz膬, cu toate acestea, c膬, pentru realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de ser膬, va fi nevoie de investi葲ii suplimentare considerabile 卯n sistemul energetic al UE 葯i 卯n infrastructura aferent膬, 卯n compara葲ie cu nivelul de referin葲膬 actual, care s-ar putea ridica la 175-290 de miliarde EUR pe an;

18.听听subliniaz膬 c膬 exist膬 diferite modalit膬葲i de a ajunge la o economie neutr膬 din punct de vedere climatic 葯i consider膬 c膬 statele membre ar trebui s膬 poat膬 alege propriile c膬i de tranzi葲ie c膬tre o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser膬 pe baza planurilor lor energetice 葯i climatice strategice;

19.听听subliniaz膬 rolul industriilor mari consumatoare de energie 卯n cadrul eforturilor de reducere pe termen lung a emisiilor de GES din UE; consider膬 c膬, pentru men葲inerea pozi葲iei de lider a Uniunii 卯n domeniul industrial 葯i a produc葲iei industriale cu emisii sc膬zute de dioxid de carbon, men葲inerea competitivit膬葲ii industriilor europene 葯i evitarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, este nevoie de cadre de politic膬 inteligente 葯i specifice; invit膬 Comisia s膬 prezinte o strategie industrial膬 nou膬 葯i integrat膬 a UE 卯n domeniul schimb膬rilor climatice pentru industriile mari consumatoare de energie, pentru a sprijini o tranzi葲ie competitiv膬 a industriei grele la un nivel net al emisiilor egal cu zero;

20.听听invit膬 Comisia s膬 dezvolte o strategie industrial膬 cu m膬suri care s膬 permit膬 industriei europene s膬 concureze la nivel mondial 卯n condi葲ii echitabile; consider膬 c膬, 卯n cadrul acestei politici, Comisia ar trebui s膬 examineze eficacitatea 葯i compatibilitatea cu normele Organiza葲iei Mondiale a Comer葲ului a unor m膬suri suplimentare de protec葲ie a industriilor expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon 卯n ceea ce prive葯te importul de produse, care ar 卯nlocui, ar adapta sau ar completa orice m膬suri existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon;

21.听听subliniaz膬 c膬, av芒nd 卯n vedere c膬 se pleac膬 din puncte diferite spre tranzi葲ia energetic膬, eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser膬 pentru a asigura neutralitatea climatic膬 la nivelul UE pot fi inegale 卯n cadrul acesteia;

22.听听invit膬 statele membre s膬 pun膬 卯n aplicare f膬r膬 卯nt芒rziere pachetul privind energia curat膬; reaminte葯te c膬 statele membre au competen葲a de a decide cu privire la mixul lor energetic 卯n cadrul de politici al UE privind clima 葯i energia;

23.听听observ膬 c膬 raportul Comisiei din 2018 privind pre葲urile 葯i costul energiei 卯n Europa[5] eviden葲iaz膬 expunerea ridicat膬 卯n prezent a UE la pre葲urile volatile 葯i 卯n cre葯tere ale combustibililor fosili 葯i c膬 se preconizeaz膬 c膬 viitoarele costuri de producere a energiei electrice vor cre葯te pentru energia electric膬 produs膬 pe baz膬 de combustibili fosili 葯i vor sc膬dea pentru sursele regenerabile de energie; subliniaz膬 c膬 costurile importului de energie ale UE au crescut 卯n 2017 cu 26听%, la 266 de miliarde EUR, 卯n principal din cauza cre葯terii pre葲urilor petrolului; constat膬 c膬, potrivit estim膬rilor din raport, cre葯terile pre葲ului petrolului au avut un impact negativ asupra cre葯terii economice din UE (-0,4听% din PIB 卯n 2017) 葯i asupra infla葲iei (+0,6);

24.听听reaminte葯te c膬 71听% din toat膬 energia se utilizeaz膬 doar pentru 卯nc膬lzirea incintelor; este de acord cu Comisia c膬 locuin葲ele eficiente din punct de vedere energetic vor deveni standard 卯ntr-o Uniune European膬 neutr膬 din punct de vedere climatic, asigur芒nd o s膬n膬tate mai bun膬 葯i confort sporit pentru to葲i europenii;

25.听听atrage aten葲ia asupra rolului central pe care 卯l joac膬 sursele regenerabile de energie 葯i alte surse de energie cu emisii reduse 卯n tranzi葲ia c膬tre o economie cu un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero, deoarece energia este responsabil膬 卯n prezent pentru 75听% din emisiile de GES din Europa;

26.听听solicit膬 un sistem energetic extrem de eficient din punct de vedere energetic, bazat pe surse cu emisii sc膬zute, care s膬 nu pun膬 卯n pericol securitatea energetic膬; solicit膬 Comisiei 葯i statelor membre s膬 ia toate m膬surile necesare 卯n aceast膬 privin葲膬, deoarece ele vor avea efecte care se vor propaga 卯n toate sectoarele economice;

27.听听recunoa葯te rolul atribuit capt膬rii 葯i stoc膬rii carbonului (CSC) 卯n majoritatea scenariilor de 1,5听掳C din raportul special al IPCC privind 卯nc膬lzirea global膬 cu 1,5听掳C; subliniaz膬 c膬 UE trebuie s膬 urm膬reasc膬 obiective mai ambi葲ioase 卯n acest domeniu; ia act, de asemenea, de obiectivele stabilite de statele membre 卯n cadrul Planului strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET) pentru implementarea tehnologiilor CSC la scar膬 comercial膬 卯n sectorul energetic 葯i industrial european 卯n anii 2020; consider膬 c膬 este necesar s膬 se intensifice utilizarea 卯n procesele industriale a capt膬rii 葯i utiliz膬rii carbonului (CUC) 葯i a CSC 卯n condi葲ii de siguran葲膬 pentru mediu, gener芒nd astfel o reducere net膬 a emisiilor prin evitarea stoc膬rii permanente a emisiilor de CO₂;

28.听听subliniaz膬 c膬 electrificarea sectoarelor construc葲iilor, industriei 葯i transporturilor va juca un rol esen葲ial 卯n reducerea emisiilor din aceste sectoare 葯i va necesita pe viitor o alimentare fiabil膬 cu energie electric膬 葯i o mai bun膬 capacitate de stocare;

29.听听subliniaz膬 c膬 este important s膬 se asigure un transfer modal de la transportul aerian la cel feroviar, precum 葯i o schimbare 卯n favoarea transportului public 葯i a mobilit膬葲ii partajate; observ膬 c膬 transportul rutier contribuie cu aproximativ o cincime din cantitatea total膬 de emisii de dioxid de carbon din UE; prin urmare, invit膬 statele membre 葯i Comisia s膬 ia m膬suri hot膬r芒toare pentru a permite accesul consumatorilor din toate statele membre la vehicule cu emisii zero 葯i cu emisii sc膬zute, evit芒nd, 卯n acela葯i timp, o utilizare crescut膬 a vehiculelor vechi 葯i foarte poluante 卯n statele membre cu venituri reduse; subliniaz膬, de asemenea, rolul tehnologiilor inteligente, cum ar fi infrastructura inteligent膬 de 卯nc膬rcare, pentru a crea sinergii 卯ntre electrificarea transportului 葯i utilizarea surselor regenerabile de energie;

30.听听subliniaz膬 c膬 UE ar trebui s膬 promoveze rolul 葯i eforturile regiunilor 葯i ale ora葯elor; invit膬 Comisia s膬 se bazeze pe activitatea desf膬葯urat膬 de Conven葲ia primarilor, care reprezint膬 200 de milioane de cet膬葲eni europeni, 葯i s膬 le permit膬 acestora s膬 joace un rol de catalizator 卯n tranzi葲ia 卯n desf膬葯urare;

Maximizarea poten葲ialului climatic al p膬durilor 卯n contextul unei bioeconomii durabile

31.听听sus葲ine o gestionare activ膬 葯i sustenabil膬 a p膬durilor la nivel na葲ional, 卯nso葲it膬 de mijloace concrete pentru a stimula o bioeconomie eficient膬 葯i durabil膬 a Uniunii, av芒nd 卯n vedere poten葲ialul considerabil al p膬durilor de a contribui la consolidarea eforturilor europene 卯n domeniul climei (prin sechestrarea, stocarea 葯i substituirea carbonului) 葯i la realizarea obiectivului privind emisiile zero p芒n膬 卯n 2050 cel t芒rziu; recunoa葯te necesitatea de adaptare la schimb膬rile climatice 葯i de a opri pierderea biodiversit膬葲ii 葯i degradarea serviciilor ecosistemice 卯n UE p芒n膬 卯n 2020; subliniaz膬 necesitatea de a dezvolta politici bazate pe date concrete, care s膬 contribuie la punerea 卯n aplicare 葯i la finan葲area m膬surilor UE de conservare a biodiversit膬葲ii;

32.听听subliniaz膬 c膬 managementul sustenabil al p膬durilor trebuie s膬 fie mai competitiv pe plan comercial 葯i c膬 trebuie sus葲inute m膬suri practice cu efecte semnificative de sechestrare 葯i stocare a dioxidului de carbon, cum ar fi utilizarea lemnului ca material de construc葲ii, at芒t 卯n ora葯e, c芒t 葯i 卯n zonele rurale, ca 卯nlocuitor al combustibililor fosili 葯i ca instrument pentru o mai bun膬 reten葲ie a apei;

33.听听recomand膬 concentrarea unor eforturi majore asupra agrosilviculturii 葯i asupra beneficiilor reale care trebuie ob葲inute听-听din punct de vedere ecologic 葯i al biodiversit膬葲ii听-听卯n ceea ce prive葯te includerea arborilor 葯i a diverselor forme de vegeta葲ie 卯n exploatarea terenurilor agricole;

34.听听recunoa葯te poten葲ialul pozitiv de 卯mp膬durire din Europa; consider膬 c膬 ini葲iativele de 卯mp膬durire trebuie s膬 fie completate de ini葲iative 葯i stimulente concrete care s膬 vizeze cre葯terea poten葲ialului de sechestrare, asigur芒nd 葯i 卯mbun膬t膬葲ind, 卯n acela葯i timp, s膬n膬tatea terenurilor forestiere existente pentru a ob葲ine beneficii pentru clim膬, pentru bioeconomia durabil膬 葯i pentru biodiversitate; sus葲ine, prin urmare, 卯mp膬durirea terenurilor agricole abandonate sau productive doar marginal, agrosilvicultura 葯i reducerea la minimum a conversiei zonelor forestiere 卯n alte utiliz膬ri ale terenurilor;

Finan葲area 葯i cercetarea

35.听听solicit膬 implementarea rapid膬 a Fondului pentru inovare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) 葯i ini葲ierea primei cereri de propuneri 卯n 2019, pentru a stimula investi葲iile 卯n demonstrarea tehnologiilor industriale revolu葲ionare cu emisii reduse de dioxid de carbon 卯ntr-o gam膬 larg膬 de sectoare, nu numai 卯n cel al produc葲iei de energie electric膬, ci 葯i 卯n sistemele de termoficare 葯i 卯n procesele industriale; solicit膬 o coeren葲膬 deplin膬 a cadrului financiar multianual 2021-2027 葯i a programelor sale cu Acordul de la Paris;

36.听听consider膬 c膬, pentru ca Uniunea s膬 ating膬 un nivel net al emisiilor egal cu zero, trebuie mobilizate investi葲ii private substan葲iale; consider膬 c膬, 卯n acest sens, se va impune o planificare pe termen lung, stabilitatea 葯i predictibilitatea reglement膬rii pentru investitori 葯i, 卯n consecin葲膬, tratarea 卯n mod corespunz膬tor a acestor aspecte 卯n viitoarele reglement膬ri ale UE;

37.听听subliniaz膬 importan葲a cre膬rii unui fond pentru tranzi葲ia echitabil膬, 卯n special pentru regiunile care au fost afectate cel mai mult de decarbonizare, 卯n mod particular pentru zonele 卯n care se exploateaz膬 c膬rbunele, al膬turi de o viziune global膬 asupra efectelor sociale ale actualei finan葲膬ri 卯n domeniul climatic; subliniaz膬, 卯n acest sens, c膬 trebuie s膬 existe o acceptare larg膬 din partea publicului a strategiei pe termen lung, av芒nd 卯n vedere transform膬rile necesare 卯n anumite sectoare;

38.听听subliniaz膬 c膬 echilibrul geografic 卯n distribuirea sprijinului din partea programelor de cercetare 葯i inovare 卯ntre statele membre este esen葲ial pentru contribu葲ia lor efectiv膬 la o economie neutr膬 din punct de vedere climatic;

Rolul consumatorilor 葯i economia circular膬

39.听听subliniaz膬 c膬 este important ca UE s膬 realizeze nu numai 卯nlocuirea 卯n domeniul energiei, ci 葯i 卯n ceea ce prive葯te produsele/materialele, de exemplu prin 卯nlocuirea produselor 葯i a materialelor bazate pe combustibili fosili sau care genereaz膬 un nivel ridicat de emisii 卯n timpul produc葲iei cu produse bazate pe resurse regenerabile;

40.听听subliniaz膬 c膬 o parte deosebit de mare a energiei utilizate 葯i, prin urmare, a emisiilor de GES este legat膬 direct de achizi葲ia, prelucrarea, transportul, conversia, utilizarea 葯i eliminarea resurselor; subliniaz膬 c膬 sunt posibile economii semnificative 卯n toate etapele lan葲ului de gestionare a resurselor; subliniaz膬 c膬, prin urmare, cre葯terea productivit膬葲ii resurselor prin 卯mbun膬t膬葲irea eficien葲ei 葯i reducerea risipei de resurse prin m膬suri precum reutilizarea, reciclarea 葯i refabricarea pot diminua semnificativ at芒t consumul de resurse, c芒t 葯i emisiile de GES, 卯mbun膬t膬葲ind, 卯n acela葯i timp, competitivitatea 葯i cre芒nd oportunit膬葲i de afaceri 葯i locuri de munc膬; eviden葲iaz膬 eficien葲a din punctul de vedere al costurilor a m膬surilor pentru economia circular膬; subliniaz膬 c膬 abord膬rile 卯mbun膬t膬葲ite 卯n materie de utilizare eficient膬 a resurselor 葯i de economie circular膬, precum 葯i proiectarea circular膬 a produselor vor contribui la realizarea unei schimb膬ri a modelelor de produc葲ie 葯i consum 葯i la reducerea cantit膬葲ii de de葯euri;

41.听听subliniaz膬 importan葲a politicilor privind produsele, cum ar fi achizi葲iile publice ecologice 葯i proiectarea ecologic膬, care pot avea o contribu葲ie semnificativ膬 la economiile de energie 葯i la reducerea amprentei de carbon a produselor, 卯mbun膬t膬葲ind totodat膬 amprenta materialelor acestora 葯i impactul lor global asupra mediului; subliniaz膬 nevoia de a stabili cerin葲ele economiei circulare ca parte a standardelor UE privind proiectarea ecologic膬 葯i de a extinde metodologia actual膬 privind proiectarea ecologic膬 la alte categorii de produse, pe l芒ng膬 produsele cu impact energetic;

42.听听observ膬 c膬 succesul tranzi葲iei c膬tre o Europ膬 neutr膬 din punctul de vedere al impactului asupra climei va depinde de participarea 葯i angajamentul cet膬葲enilor, care pot fi facilitate prin eficien葲a energetic膬 葯i prin energia din surse regenerabile produs膬 la fa葲a locului sau prin tehnologii regenerabile din apropiere;

43.听听consider膬 c膬 ar trebui continuate lucr膬rile privind un model fiabil de m膬surare a impactului climatic pe baza consumului; ia act de faptul c膬, pe baza modelelor existente, analiza aprofundat膬 arat膬 c膬 eforturile Uniunii de reducere a emisiilor generate de produc葲ia proprie sunt anulate 卯ntr-o oarecare m膬sur膬 prin importurile de bunuri cu o amprent膬 de carbon mai mare;

UE 葯i combaterea schimb膬rilor climatice la nivel mondial

44.听听subliniaz膬 importan葲a multiplic膬rii ini葲iativelor 葯i a unui dialog sus葲inut 卯n cadrul forurilor interna葲ionale pertinente, precum 葯i importan葲a unei diploma葲ii eficace 卯n domeniul climei pentru a promova luarea unor decizii politice similare, care s膬 duc膬 la politici mai ambi葲ioase de combatere a schimb膬rilor climatice 卯n alte regiuni 葯i 卯n 葲膬rile ter葲e, deoarece numai ac葲iunile la nivel mondial pot avea o influen葲膬 semnificativ膬 卯n sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser膬 la nivel global;

45.听听regret膬 faptul c膬 multe dintre celelalte economii majore nu elaboreaz膬 卯nc膬 strategii pe termen lung 葯i c膬 nu exist膬 aproape nicio dezbatere 卯n alte economii majore cu privire la sporirea CSN 卯n vederea alinierii acestora la obiectivul mondial stabilit 卯n Acordul de la Paris; solicit膬, prin urmare, Consiliului 葯i Comisiei s膬 intensifice eforturile diplomatice 卯n domeniul climei 葯i s膬 ia 葯i alte m膬suri adecvate pentru a 卯ncuraja 葯i celelalte economii majore, astfel 卯nc芒t s膬 putem 卯ndeplini 卯mpreun膬 obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

46.听听subliniaz膬 utilitatea consolid膬rii interoperabilit膬葲ii dintre instrumentele de politic膬 ale UE 葯i echivalentele lor din statele ter葲e, 卯n special 卯n ceea ce prive葯te mecanismele de stabilire a pre葲ului carbonului; invit膬 Comisia s膬 continue 葯i s膬 intensifice cooperarea 葯i sprijinul pentru dezvoltarea unor mecanisme de stabilire a pre葲ului carbonului 卯n afara Europei, urm膬rind reducerea emisiilor 卯ntr-o m膬sur膬 葯i mai mare 葯i 卯mbun膬t膬葲irea echit膬葲ii condi葲iilor 卯n materie de concuren葲膬 la nivel mondial; subliniaz膬 importan葲a introducerii unor garan葲ii de mediu pentru a asigura o reducere real膬 葯i suplimentar膬 a emisiilor de GES; invit膬 Comisia, prin urmare, s膬 pledeze pentru norme interna葲ionale solide 葯i stricte, legate de articolul 6 din Acordul de la Paris, pentru a evita deficien葲ele 卯n materie de contabilizare 葯i dubla contabilizare a reducerilor emisiilor;

掳

掳听听掳

47.听听卯ncredin葲eaz膬 Pre葯edintelui sarcina de a transmite prezenta rezolu葲ie Consiliului 葯i Comisiei, precum 葯i guvernelor 葯i parlamentelor statelor membre.

听