PROPUNERE DE REZOLUȚIEreferitoare la atenuarea consecințelor cutremurelor din Croația
18.1.2021-()
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Valter Flego, Ondřej Knotek, Mauri Pekkarinen, Nicolae Ştefănuță, Stéphane Bijoux, Katalin Cseh
în numele Grupului Renew
Mislav Kolakušić, Ivan Vilibor Sinčić
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţieRC-B9-0057/2021
B9-0063/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la atenuarea consecințelor cutremurelor din Croația
()
Parlamentul European,
–având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
–având în vedere articolul 174, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
–având în vedere Regulamentul (CE) nr.2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[1], modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014[2] și Regulamentul (UE) nr. 2020/461[3],
–având în vedere Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii[4], modificată prin Regulamentul (UE) 2018/1475[5] și prin Decizia (UE) 2019/420[6],
–având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2020 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize,
–având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului[7], modificat prin Regulamentul (UE) 2015/1839[8], Regulamentul (UE) 2016/2135[9], Regulamentul (UE) 2017/825[10], Regulamentul (UE) 2017/1199[11], Regulamentul (UE) 2017/2305[12], Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046[13], Regulamentul (UE) 2018/1719[14], Regulamentul (UE) 2019/711[15], Regulamentul (UE) 2020/460[16], Regulamentul (UE) 2020/558[17], Regulamentul (UE) 2020/1041[18] și Regulamentul (UE) 2020/1542[19],
–având în vedere Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii[20], modificat prin Regulamentul (UE) 2020/521 al Consiliului[21],
–având în vedere comunicarea Comisiei din 14octombrie2020 intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (),
–având în vedere Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”)[22], corectat prin rectificarea la regulamentul din 24 aprilie 2014,
–având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar[23], modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003[24], Regulamentul (CE) 219/2009[25] și Regulamentul (UE) 2019/1243[26],
–având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, în special punctul 11[27],
–având în vedere propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a acorda asistență Croației și Poloniei după o catastrofă naturală și a face plăți în avans pentru Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență sanitară publică (),
–având în vedere Decizia Consiliului din 30 octombrie 2020 de adoptare a poziției Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 9 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020[28],
–având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2020 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr.9/2020 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar2020 care însoțește propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Croației și Poloniei în legătură cu unele dezastre naturale și a efectuării unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică[29],
–având în vedere concluziile Consiliului din 28noiembrie2008 care invită la îmbunătățirea capacităților de protecție civilă printr-un sistem de asistență reciprocă europeană bazat pe abordarea modulară a protecției civile,
–având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2007 referitoare la impactul regional al cutremurelor[30],
–având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2008 referitoare la consolidarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe[31],
–având în vedere articolul 132alineatul(2) din Regulamentul său de procedură,
A.întrucât în 2020 în Croația au avut loc cutremure devastatoare majore; întrucât unul dintre ele, cu o magnitudine de 5,5 grade, a lovit județele Zagreb și Krapina-Zagorje la 22 martie 2020, iar alte trei au lovit județul Sisak-Moslavina la 28 și 29 decembrie 2020, cu magnitudini de 5,2 și 6,4 grade, și la 6 ianuarie 2021, cu o magnitudine de 5 grade; întrucât, din cauză că au fost puternice, aceste cutremure au provocat daune la mare distanță de epicentrul lor;
B.întrucât cutremurul din martie a fost cel mai puternic înregistrat în zona Zagreb din 1880 încoace, avariind peste 26000 de clădiri, dintre care 1900 au fost declarate inutilizabile, și provocând daune de peste 11,5 miliarde EUR; întrucât zona mai largă din jurul epicentrului a fost lovită de peste 145 de replici și vibrații seismice în luna care a urmat;
C.întrucât orașul Zagreb, județul Zagreb și județul Krapina-Zagorje nu și-au revenit complet de pe urma cutremurului, care a avut consecințe devastatoare, socioeconomice și asupra infrastructurii, s-a soldat cu un deces și 26 de răniți și a afectat pe termen lung psihicul locuitorilor; întrucât cutremurul a deteriorat clădiri foarte prețioase, de o importanță culturală și istorică majoră;
D.întrucât în noiembrie 2020 Parlamentul European a aprobat alocarea a 683,7 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a-i ajuta pe croați să facă față urmărilor cutremurului din Zagreb din luna martie;
E.întrucât cel mai recent cutremur din centrul Croației a distrus practic orașul Petrinja și a afectat puternic orașele din apropiere, Glina, Sisak, Hrvatska Kostajnica, Majske Poljane, și alte sate din județul Sisak-Moslavina, aducând daune financiare, materiale și socioeconomice nemaivăzute de la războiul croat de independență încoace; întrucât și alte orașe și sate din județele Zagreb și Karlovac au fost afectate, cetățenii fiind obligați să își evacueze locuințele;
F.întrucât vibrațiile seismice au provocat șapte decese, au dus la rănirea a 26 de persoane, au avariat peste 30000 de clădiri și s-au simțit și în Slovenia, Austria, Italia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia și, într-o anumită măsură, în Germania, Slovacia și Republica Cehă;
G.întrucât replicile cutremurului au continuat în zilele următoare și sunt încă resimțite în zona afectată, iar oamenii trăiesc într-o stare constantă de tensiune din cauza incertitudinii și a fricii de noi posibile vibrații seismice, care continuă să se producă zilnic; întrucât, în zona afectată, clădirile riscă în continuare să se prăbușească din cauza replicilor;
H.întrucât, potrivit Serviciului seismologic croat, începând cu 28 decembrie 2020, s-au înregistrat 574 de cutremure cu magnitudinea de peste 2 grade în zona afectată;
I.întrucât persoanele care locuiesc în zonele afectate se află într-o stare de stres profund ca urmare a cutremurelor care au survenit în plină pandemie de COVID-19, ceea ce ar putea provoca tulburări mentale și tulburări de stres posttraumatic în perioada următoare;
J.întrucât regiunea și orașele au suferit daune materiale și financiare uriașe și au nevoie urgent de reconstrucție rapidă; întrucât seismele au adus mulți locuitori din zonele afectate în pragul disperării și au provocat diverse pagube indirecte în zonele din jur; întrucât zona era deja extrem de defavorizată din punct de vedere social și săracă și întrucât seismul recent va avea și mai multe consecințe financiare și sociopsihologice negative pentru locuitorii săi și pentru întreaga regiune;
K.întrucât, potrivit estimărilor, aproximativ 90% din locuințele din Petrinja trebuie demolate; întrucât așezări și sate mai mici din jurul orașului Glina (cum ar fi, de exemplu, Majske Poljane) nu aveau parțial acces la energie electrică și apă nici înainte de cutremur, iar acest incident a izolat și mai mult locuitorii de infrastructura și serviciile de bază;
L.întrucât, la 22 martie și 29 decembrie 2020, Croația a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii și a solicitat corturi pentru iarnă, sisteme de iluminat și turnuri de iluminat, radiatoare electrice, paturi pliante, saci de dormit și containere pentru locuit;
M.întrucât există indicii că seismele au afectat diguri și sisteme de protecție împotriva inundațiilor, ceea ce, în acest anotimp cu ploi abundente și inundații, poate provoca pagube și mai mari în zonele deja devastate;
N.întrucât infrastructura locală și regională a fost grav afectată, patrimoniul istoric și cultural a fost distrus, iar activitățile economice au fost afectate, în special agricultura și creșterea animalelor, care asigură principalele mijloace de trai pentru populația locală; întrucât persoanele afectate au nevoie de tot sprijinul și de un program de redresare de lungă durată;
O.întrucât structurile agricole locale, cum ar fi clădirile, utilajele, echipamentele și câmpurile, au fost grav deteriorate și foarte multe bovine au trebuit mutate sau sacrificate de urgență;
P.întrucât cutremurul a îngreunat considerabil funcționarea serviciilor și instituțiilor publice; întrucât un număr semnificativ de școli trebuie să fie complet demolate, iar unele clădiri universitare, cum ar fi Facultatea de metalurgie și Facultatea de pedagogie din Sisak, nu mai pot fi folosite pentru desfășurarea activităților lor de bază;
Q.întrucât centrul medical din Sisak a trebuit evacuat rapid la câteva momente de la cutremur, expunând pacienții care sufereau de COVID-19 și de alte boli la riscuri mai mari pentru sănătate; întrucât centrele medicale din Glina și Petrinja, inclusiv farmaciile, au suferit pagube majore; întrucât cutremurele au împovărat și mai mult sistemul medical din Croația și este posibil să fi accelerat răspândirea bolii, în special în zonele afectate;
R.întrucât unele teritorii din Uniunea Europeană sunt mai vulnerabile decât altele și sunt expuse unui risc seismic ridicat; întrucât mii de oameni au murit și sute de mii au rămas fără locuințe în ultimii 20 de ani în urma cutremurelor devastatoare care au afectat Europa;
S.întrucât eforturile de reconstrucție sustenabilă trebuie să fie coordonate și monitorizate corespunzător, pentru a remedia pierderile economice și sociale, asigurând totodată transparența, urmând bunele practici și respectând normele privind achizițiile publice;
T.întrucât la 5 ianuarie 2021 guvernul croat a declarat „starea de catastrofă” în județele cel mai grav afectate, mai exact în județul Sisak-Moslavina și în unele zone din județele Zagreb și Karlovac;
U.întrucât reacția rapidă și profesionistă a autorităților naționale și locale, a unităților de protecție civilă și a serviciilor de salvare, a forțelor armate croate și a diverselor organizații umanitare a atenuat în mare măsură consecințele imediate ale cutremurului;
V.întrucât solidaritatea fără precedent a poporului croat s-a materializat în eforturi masive și spontane de sprijinire a autorităților locale și naționale în perioada care a urmat cutremurului și a avut drept rezultat concret donații private în valoare de aproape 100 de milioane HRK;
W.întrucât procesul de reconstrucție trebuie să țină seama de experiențele anterioare și ar trebui să se desfășoare rapid, în mod transparent și cu asigurarea monitorizării de specialitate; întrucât siguranța, securitatea, stabilitatea și perspectivele de viitor pentru persoanele afectate trebuie să fie garantate, pentru a asigura faptul că acestea vor putea locui în continuare în regiune, precum și că regiunea în cauză nu va fi dezavantajată și mai mult ca urmare a efectelor negative ale declinului demografic și ale perspectivelor demografice;
X.întrucât trebuie să se pună un accent deosebit pe asigurarea funcționării infrastructurii care lipsea înainte de cutremur și trebuie identificate rapid nevoile și serviciile de bază pentru toate părțile regiunii afectate;
Y.întrucât teritoriile afectate se confruntau deja cu o creștere economică lentă și cu depopularea, printre altele și ca urmare a războiului de independență din anii ᾽90, care le-a afectat grav redresarea și dezvoltarea; întrucât cutremurele ar putea avea consecințe nefaste pentru vitalitatea rurală, reînnoirea generațiilor în agricultură, ocuparea forței de muncă și infrastructură, având astfel un impact negativ asupra coeziunii economice și sociale;
Z.întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 și răspândirea în continuare a virusului complică și mai mult desfășurarea activităților de salvare și de redresare; întrucât pandemia de COVID-19 reprezintă o povară pentru economia croată și necesită resurse financiare suplimentare; întrucât daunele provocate de cutremur spitalelor și altor instituții din domeniul sănătății publice din zona afectată au un impact negativ asupra situației legate de COVID-19,
1.își exprimă profunda solidaritate și empatie cu toate persoanele afectate de cutremure și cu familiile acestora, precum și cu autoritățile naționale, regionale și locale croate implicate în eforturile de acordare de asistență în urma dezastrului;
2.elogiază eforturile neîntrerupte și depuse cu promptitudine în zonele afectate de dezastru de serviciile de salvare, forțele de protecție civilă, forțele armate croate, voluntari, organizațiile societății civile, organizațiile internaționale și autoritățile locale, regionale și naționale în încercarea de a salva vieți, a limita daunele și a garanta continuitatea unor activități comune de bază în scopul menținerii unui nivel de trai decent; își exprimă recunoștința față de toate persoanele, organizațiile și inițiativele care au contribuit la accelerarea eforturilor și care au acordat sprijin și asistență;
3.salută solidaritatea statelor membre ale UE și a altor țări care își oferă sprijinul în această situație de urgență sub forma asistenței reciproce, inclusiv venind în întâmpinarea nevoilor de bază, acordând ajutor financiar, mobilizând voluntari și adoptând alte măsuri de asistență, prin care contribuie la reducerea sarcinii pe care o implică intervențiile; salută solidaritatea exprimată de instituțiile UE și de comunitatea internațională prin intermediul asistenței reciproce în situații de urgență;
4.salută reacția rapidă și promptă a Comisiei Europene și prezența la fața locului a comisarului pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčić, și a vicepreședintei Comisiei, Dubravka Šuica, prin care s-a transmis un mesaj clar și necesar referitor la sprijinul din partea Uniunii și la solidaritatea europeană față de Croația;
5.își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile meteorologice aspre anunțate în lunile următoare; solicită Comisiei să identifice toate modalitățile posibile de a acorda fără întârziere ajutor și sprijin autorităților croate în efortul de a garanta condiții de viață decente și sigure persoanelor care și-au pierdut locuințele;
6.atrage atenția asupra gravității situației de pe teren, care exercită o presiune financiară considerabilă și intensă asupra autorităților publice naționale, regionale și locale din Croația și care ar putea conduce la un declin ireversibil al populației în zonele afectate, având consecințe sociale și economice devastatoare și cauzând o presiune psihologică și socială extremă asupra persoanelor afectate;
7.încurajează autoritățile din Croația să evalueze rapid și în detaliu, împreună cu experții Comisiei, daunele globale din județul Sisak-Moslavina, pentru a începe lucrările de renovare și de reconstrucție, de îndată ce condițiile o permit; subliniază că trebuie acordată o importanță deosebită stimulării revitalizării economice și a mijloacelor de trai ale populației atunci când este inițiat procesul de redresare și reconstrucție a regiunii;
8.subliniază problemele de predicție asociate cu sistemele de protecție împotriva seismelor din regiunile situate în sud-estul Europei, caracterizate de un grad ridicat de seismicitate; solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să consolideze cercetarea cu scopul de a institui un sistem care să asigure o mai bună pregătire pentru prevenirea și gestionarea unor astfel de crize și să reducă la minimum impactul unor dezastre similare;
9.solicită o mai bună coordonare și cooperare între instituțiile de cercetare și dezvoltare din statele membre, în special din cele care se confruntă cu riscuri asemănătoare; solicită sisteme de alertă timpurie consolidate în statele membre, precum și crearea și consolidarea legăturilor între diferitele sisteme de alertă timpurie;
10.invită Republica Croația să dea prioritate renovării în cadrul planului său de redresare și reziliență, acordând o atenție deosebită măsurilor preventive și cuprinzătoare de renovare a locuințelor și clădirilor celor mai expuse riscurilor în regiunile sale cele mai predispuse la seisme;
11.încurajează autoritățile naționale, regionale și locale din Croația să acționeze cu fermitate pentru ca toate activitățile de reconstrucție să respecte cerințele pentru clădiri și infrastructuri rezistente la cutremur și pentru a garanta că se vor aplica cele mai bune practici și cunoștințe de specialitate din alte state membre;
12.invită autoritățile croate să monitorizeze îndeaproape reconstrucția în urma cutremurului, pentru a se asigura că în procesul de construcție și reconstrucție se respectă cele mai înalte standarde antiseismice prevăzute pentru toate clădirile și infrastructurile;
13.subliniază că atenuarea consecințelor unui cutremur major poate necesita mult mai mult timp decât în cazul altor tipuri de dezastre naturale; solicită Comisiei să recunoască această diferență în contextul punerii în aplicare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, în special în ceea ce privește termenul de 18 luni prevăzut pentru absorbția acestor fonduri; subliniază necesitatea de a prelungi termenul de absorbție a fondurilor în caz de cutremure majore;
14.îndeamnă Comisia să includă măsuri specifice pentru a răspunde dezastrelor provocate de cutremure și consecințelor acestora în planificarea și în legislația referitoare la renovări; încurajează autoritățile croate să includă astfel de măsuri și programe în planificarea și programarea alocărilor de la bugetul UE aferente perioadei 2021-2027; invită, de asemenea, Comisia să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește programarea și modificarea programelor operaționale naționale atunci când este vorba despre gestionarea dezastrelor naturale;
15.încurajează statele membre să investească mai mult în măsurile de pregătire și prevenire și să promoveze cooperarea dintre autoritățile naționale de protecție civilă; ia act de faptul că, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), Comisia sprijină și cofinanțează proiecte care sprijină eforturile statelor membre și ale statelor participante în domeniul pregătirii pentru potențiale dezastre și al prevenirii acestora;
16.invită Comisia și statele membre să investească în continuare în cercetare și dezvoltare și în noile tehnologii în domeniul riscurilor seismice, precum și în strategii de răspuns la dezastre;
17.invită Comisia ca, atunci când va aproba asistența financiară, să ia în considerare faptul că Croația luptă simultan cu o pandemie și cu o serie de mișcări seismice devastatoare; încurajează Comisia să promoveze simplificarea birocratică pentru a permite acordarea unei asistențe eficace și rapide ca răspuns la nevoile imediate ale cetățenilor;
18.invită Comisia, în cooperare cu instituțiile UE și cu cele croate, să conceapă o modalitate rapidă de distribuire a ajutorului financiar necesar și să ofere alte tipuri de asistență pentru a asigura redresarea rapidă a zonelor afectate;
19.îndeamnă Comisia să pună la dispoziție toate mijloacele financiare existente pentru a ajuta Croația să realizeze o redresare rapidă și să ofere asistență tuturor persoanelor aflate în dificultate, precum și să reducă la minimum sarcinile administrative legate de accesul la ajutoare și sprijin pentru persoane pe teren; invită Comisia să pună la dispoziție instrumentele din cadrul fondurilor de coeziune și al fondurilor regionale pentru activitățile de reconstrucție; evidențiază că este important să se creeze sinergii între toate instrumentele disponibile ale Uniunii, ca să se asigure folosirea eficientă a resurselor pentru activitățile de reconstrucție și pentru orice alte intervenții necesare;
20.subliniază importanța optimizării utilizării fondurilor existente ale UE pentru a investi în prevenirea dezastrelor naturale;
21.subliniază că este important să se acorde prioritate locuitorilor zonelor afectate în cadrul procesului de vaccinare împotriva COVID-19; încurajează guvernul croat să pună în aplicare decizia pe care a anunțat-o, de a redirecționa o parte semnificativă a vaccinurilor primite către județul Sisak-Moslavina, pentru a proteja imediat sănătatea tuturor locuitorilor, a persoanelor care acordă ajutor și a lucrătorilor de pe teren;
22.accentuează că este important să se acorde în continuare asistență medicală prioritară și sprijin psihologic persoanelor afectate de cutremur, în circumstanțele imprevizibile care vor urma;
23.solicită o vigilență sporită în ceea ce privește cazurile izolate de „catfishing” (înșelătorie prin identitate falsă) pe internet și alte acte de exploatare a situației pentru obținerea de câștiguri personale;
24.atrage atenția Comisiei că noile daune cauzate de cutremurele recente clădirilor deteriorate de cutremurul din martie 2020 vor trebui evaluate din nou și vor necesita inițierea proiectelor de renovare necesare; subliniază că toate resursele umane și utilajele de construcție disponibile au fost redirecționate către județul Sisak-Moslavina și că, din cauza pandemiei de COVID-19, toate procesele de pregătire a proiectelor de reconstrucție au fost îngreunate și încetinite;
25.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Croației și autorităților regionale și locale din zonele afectate.
- [1] JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
- [2] JO L 189, 27.6.2014, p. 143.
- [3] JO L 99, 31.3.2020, p. 9.
- [4] JO L 347, 20.12.2013, p. 924.
- [5] JO L 250, 4.10.2018, p. 1.
- [6] JO L 77 I, 20.3.2019, p. 1.
- [7] JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
- [8] JO L 270, 15.10.2015, p. 1.
- [9] JO L 338, 13.12.2016, p. 34.
- [10] JO L 129, 19.5.2017, p. 1.
- [11] JO L 176, 7.7.2017, p. 1.
- [12] JO L 335, 15.12.2017, p. 1.
- [13] JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
- [14] JO L 291, 16.11.2018, p. 5.
- [15] JO L 123, 10.5.2019, p. 3.
- [16] JO L 99, 31.3.2020, p. 5.
- [17] JO L 130, 24.4.2020, p. 1.
- [18] JO L 231, 17.7.2020, p. 4.
- [19] JO L 356, 26.10.2020, p. 1.
- [20] JO L 70, 16.3.2016, p. 1.
- [21] JO L 117, 15.4.2020, p. 3.
- [22] JO L 122, 24.4.2014, p. 1.
- [23] JO L 163, 2.7.1996, p. 1.
- [24] JO L 284, 31.10.2003, p. 1.
- [25] JO L 87, 31.3.2009, p. 109.
- [26] JO L 198, 25.7.2019, p. 241.
- [27] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [28] JO C 372 I, 4.11.2020, p. 1.
- [29] Texte adoptate, P9_TA(2020)0313.
- [30] JO C 282 E, 6.11.2008, p. 269.
- [31] JO C 286 E, 27.11.2009, p. 15.