Ϸվ

Propunere de rezoluţie - B9-0281/2023Propunere de rezoluţie
B9-0281/2023

PROPUNERE DE REZOLUȚIEreferitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică

12.6.2023-()

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Anna Fotyga, Angel Dzhambazki, Jadwiga Wiśniewska, Witold Jan Waszczykowski, Roberts Zīle, Zbigniew Kuźmiuk, Veronika Vrecionová, Alexandr Vondra, Tomasz Piotr Poręba, Adam Bielan, Jacek Saryusz‑Wolski, Patryk Jaki, Waldemar Tomaszewski, Bogdan Rzońca, Elżbieta Rafalska, Ryszard Czarnecki, Elżbieta Kruk, Joachim Stanisław Brudziński, Dominik Tarczyński
în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţieRC-B9-0270/2023

ʰdzܰă:
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului:
B9-0281/2023
Texte depuse :
B9-0281/2023
Dezbateri :
Texte adoptate :

9‑0281/2023

Rezoluția Parlamentului European referitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică

()

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia, în special începând cu escaladarea războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, mai ales rezoluția sa din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului[1],

având în vedere Declarația NATO de la București din 3 aprilie 2008,

având în vedere Conceptul strategic pentru 2022 al NATO,

având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte[2], semnat în 2014 și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare care îl însoțește,

având în vedere cererea Ucrainei de aderare la UE din 28 februarie 2022 și acordarea ulterioară a statutului de țară candidată de către Consiliul European la 23 iunie 2022, pe baza unei evaluări pozitive din partea Comisiei și în concordanță cu opiniile exprimate de Parlamentul European,

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, în cursul summitului de la București din 2008, NATO a salutat aspirațiile Ucrainei de a adera la alianță și a convenit că această țară va deveni membră a alianței, dar nu a inițiat până în prezent în mod oficial procesul de aderare, deși a reafirmat decizia din 2008 în documentele sale strategice recente; întrucât Ucrainei i s-a acordat statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022;

B.întrucât Federația Rusă, cu sprijinul activ al dictatorului belarus Aliaksandr Lukașenka, își continuă războiul ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei, care a început încă din 2014 odată cu ocuparea Crimeei și a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk, dar care a escaladat la 24 februarie 2022, devenind cel mai mare conflict militar de pe continentul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

C.întrucât războiul de agresiune al Rusiei a avut drept consecință directă faptul că Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO, Ucraina, Moldova și Georgia au solicitat aderarea la UE, pachete masive de asistență pentru securitate au fost furnizate Ucrainei de către peste 50 de state și, în cadrul ONU, s-a exprimat un sprijin politic puternic pentru Ucraina, astfel că Rusia nu a reușit să-și atingă obiectivul de a reimpune sferele de influență, de a șantaja Occidentul și de a distruge ordinea internațională bazată pe norme;

D.întrucât, deși UE aduce o contribuție fără precedent la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, Statele Unite rămân de departe cel mai mare furnizor de fonduri militare și de securitate din lume, în timp ce unele state membre, cum ar fi Polonia și statele baltice, și-au majorat în mod semnificativ cheltuielile pentru apărare, deși unele țări continuă să nu îndeplinească obiectivul NATO de a aloca 2% din PIB cheltuielilor militare;

E.întrucât amenințările la adresa stabilității, a prosperității și a păcii mondiale ar deveni mult mai grave dacă Ucraina nu ar reuși să reziste invaziei, deoarece ar încuraja Federația Rusă și alte autocrații să comită agresiuni împotriva altor state;

F.întrucât politicile anterioare față de Federația Rusă nu au reușit să oprească imperialismul său și au dus doar la războaie de agresiune din ce în ce mai devastatoare, astfel încât terminarea războiului fără o victorie a Ucrainei ar fi un rezultat intolerabil pentru pacea internațională, drepturile omului și democrație;

G.întrucât, în iulie 2023, membrii NATO se vor reuni pentru un summit la Vilnius, în cadrul căruia ei vor trebui să discute modul în care să dea curs cererii Ucrainei de aderare prezentată în timpul summitului de la București din 2008, ținând seama de agresiunea în curs a Rusiei și de aspirațiile clare ale poporului ucrainean, care se reflectă în consensul puternic în rândul conducerii ucrainene;

H.întrucât revoluția portocalie din 2004 și revoluția demnității din 2014 au demonstrat angajamentul ucrainenilor față de idealurile comune ale democrației și libertății și dorința lor de integrare euro-atlantică; întrucât această hotărâre a fost demonstrată de poporul ucrainean începând din 2014 în lupta sa de a-și păstra suveranitatea și independența;

I.întrucât, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Republican Internațional, 82% dintre ucraineni sprijină aderarea la NATO;

J.întrucât, la 22 februarie 2023, costul estimat al daunelor directe provocate infrastructurii ucrainene, inclusiv locuințelor, transporturilor, energiei, industriei și comerțului, ajunsese la 135 de miliarde USD, iar costul reconstrucției și redresării era estimat la 411 miliarde USD;

K.întrucât, într-un act de terorism recent, forțele ruse au aruncat în aer în Nova Kahovka un baraj pe râul Nipru, în zona controlată de Rusia a regiuni Herson, ceea ce s-a soldat cu evacuarea a mii de civili din zonă și o catastrofă ecologică enormă, inclusiv distrugerea infrastructurii și a aproximativ 10000 de hectare de teren arabil, precum și contaminarea apei potabile; întrucât există relatări potrivit cărora mine terestre au fost deplasate în masă de torenții de apă, ceea ce reprezintă o amenințare în plus pentru civili și mediu; întrucât barajul crea un vast lac de acumulare care alimenta comunitățile din amonte și furniza, de asemenea, apa de răcire pentru centrala nucleară din Zaporijia;

L.întrucât armata ucraineană este în prezent una dintre cele mai încercate în bătălii și mai experimentate armate din lume și așadar pe lângă oprirea cu succes a agresiunii Rusiei, ar contribui în mod semnificativ la securitatea europeană și la reziliența sa în fața amenințărilor și provocărilor din viitor;

M.întrucât principalii aliați din NATO, cum ar fi Statele Unite, Regatul Unit, Polonia, Cehia și, de asemenea, statele baltice au jucat un rol esențial în coordonarea și conducerea eforturilor de sprijinire militară a Ucrainei, nu numai cu arme, muniție și echipamente, ci și cu informații și date; întrucât războiul de agresiune în curs confirmă și mai mult faptul că cea mai importantă țară pentru securitatea europeană rămâne SUA, deoarece războiul continuă să dezvăluie slăbiciuni structurale profunde în arhitectura de securitate și apărare a UE și deficiențe inacceptabile în ceea ce privește capabilitățile europene; întrucât aceste evenimente au subliniat rolul Poloniei ca partener respectat al UE și NATO și ca principalul centru de sprijin pentru Ucraina;

N.întrucât Platforma multiinstituțională de coordonare a donatorilor pentru Ucraina a fost lansată la 26 ianuarie 2023, reunind înalți funcționari din Ucraina, UE, țările G7 și instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială; întrucât se preconizează că vor fi propuse noi soluții constructive în cadrul celei de-a doua Conferințe privind redresarea Ucrainei, care urmează să aibă loc la Londra în luna iunie a acestui an;

O.întrucât se estimează că UE a înghețat 300 de miliarde EUR din rezervele băncii centrale a Rusiei și 19 miliarde EUR din banii oligarhilor ruși, în timp ce SUA și alți aliați occidentali au blocat sau au confiscat active în valoare de peste 58 de miliarde USD deținute sau controlate de ruși sancționați;

P.întrucât, ca reacție la actul de agresiune, deși multe companii internaționale au decis să părăsească piața rusă, un număr semnificativ de firme cu sediul în UE și în țările G7, în special în Germania, continuă totuși să își desfășoare activitatea și să investească în Rusia, sprijinind astfel economia de război a Rusiei; întrucât companiile occidentale au plătit 288 de miliarde de ruble (3,5 miliarde USD) sub formă de impozit pe profit în Rusia;

Q.întrucât războiul de agresiune al Rusiei demonstrează în mod clar caracterul esențial al cooperării transatlantice și faptul că statele membre trebuie să renunțe la convingerea eronată potrivit căreia puterea necoercitivă și declarațiile politice pot înlocui puterea coercitivă și deciziile strategice îndrăznețe,

1.își reiterează sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și afirmă că politica UE urmărește ca Ucraina să izbândească împotriva invaziei și să revină în granițele din 1991 recunoscute la nivel internațional; condamnă din nou, în termenii cei mai fermi posibili, războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat purtat de Rusia împotriva Ucrainei;

2.solicită Rusiei și forțelor sale aliate să înceteze toate acțiunile militare, în special atacurile genocidare împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, și ca Rusia să-și retragă, în mod complet și necondiționat, toate forțele militare, forțele terțe care o susțin și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei;

3.subliniază că obiectivul final al comunității internaționale democratice ar trebui să fie prăbușirea militară a forțelor ruse și a aliaților săi în Ucraina, ceea ce îi va permite Kievului să își refacă pe deplin integritatea teritorială și să îi aducă în fața justiției pe cei responsabili de războiul de agresiune împotriva Ucrainei și de crimele comise, inclusiv pe Vladimir Putin și Aliaksandr Lukașenka, precum și pe criminali de război din eșaloanele inferioare din guvernul rus, forțele armate ruse și aliații acestora;

4.își exprimă poziția fermă potrivit căreia pacea adusă de victoria Ucrainei trebuie garantată prin integrarea Ucrainei în NATO și în UE;

5.salută faptul că Regatul Unit, Statele Unite și alți aliați au transferat recent echipamente militare moderne; reiterează că trebuie mărită și mai mult asistența financiară și militară acordată Ucrainei, în special în ceea ce privește muniția, și că trebuie să fie trimise imediat echipamente moderne suplimentare, inclusiv avioane de luptă, rachete și elicoptere occidentale; evidențiază că, în conformitate cu articolul51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, care permite statelor să sprijine țările care își exercită dreptul la autoapărare, ar trebui eliminate toate restricțiile artificiale care limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra însăși existența;

6.remarcă importanța istorică a deciziilor care urmează să fie luate în cadrul summitului NATO de la Vilnius; solicită un plan de acțiune accelerat pentru aderarea la NATO, în temeiul articolului10 din Tratatul Atlanticului de Nord, pentru a începe aderarea rapidă a Ucrainei la alianță ca obiectiv final și o decizie clară că Ucraina va deveni membră a NATO atunci când sunt îndeplinite condițiile specifice în materie de securitate și ca aliații NATO să acorde sprijin tehnic și politic deplin pentru a le pune în aplicare;

7.solicită instituirea unui parteneriat de descurajare și apărare NATO-Ucraina ca etapă de tranziție, în care aliații Ucrainei să se angajeze să consolideze capacitățile Ucrainei la un nivel suficient pentru a descuraja și a învinge orice agresiune externă și care să servească drept garanție de securitate provizorie până când membrii NATO sunt pregătiți să acorde Ucrainei protecția prevăzută la articolul5;

8.consideră că orice strategie de încetare a războiului trebuie să fie în concordanță cu planul de pace în 10 puncte al președintelui Zelenskîi și să se bazeze pe următoarele șase principii:

(a)Occidentul ar trebui să sprijine pe deplin Ucraina din punct de vedere militar și financiar atât timp cât este necesar;

(b)Rusia trebuie să plătească despăgubiri pentru numărul îngrozitor de morți și de daune provocate Ucrainei;

(c)nu poate exista un drept de veto de facto din partea Rusiei cu privire la deciziile UE sau NATO și nu poate exista nicio înțelegere secretă cu Moscova;

(d)nu se poate reveni la o politică de statu-quo;

(e)ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei poate surveni doar dacă Rusia își încetează agresiunea și respectă suveranitatea Ucrainei și numai în mod treptat;

(f)Rusia trebuie să facă schimbări profunde și să renunțe la politicile sale imperiale și coloniale;

9.condamnă Federația Rusă pentru atacurile teroriste deliberate asupra țintelor civile, în special asupra infrastructurii critice, cel mai grav caz de distrugere fiind cel al barajului de la Nova Kahovka, care a provocat o catastrofă umanitară și ecologică și reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional și constituie o crimă de război; în plus, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibilul impact asupra operațiunilor centralei nucleare de la Zaporijia;

10.își reafirmă angajamentul față de aderarea Ucrainei la UE și importanța începerii negocierilor de aderare ca mod de orientare a Ucrainei și ca garanție a menținerii constante pe drumul cel bun a procesului său de apropiere de UE, precum și ca cea mai bună modalitate de a corela reconstrucția țării cu reformele necesare pentru aderarea deplină la UE;

11.își reiterează convingerea fermă că reconstrucția Ucrainei ar trebui să fie finanțată de Rusia, deoarece autorul agresiunii ar trebui să plătească pentru crimele sale de război; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a prelua inițiativa în pregătirea unui mecanism multilateral pentru supravegherea, executarea și plata despăgubirilor acordate Ucrainei de către Rusia și pentru a permite utilizarea în acest scop a fondurilor și activelor înghețate ca urmare a invaziei ruse;

12.solicită, de asemenea, să se lanseze pregătirea unui plan masiv de tip Marshall pentru reconstrucția Ucrainei de îndată ce se încheie conflictul, folosind activele rusești confiscate de Occident, condus de UE, instituțiile financiare internaționale și partenerii care împărtășesc aceeași viziune, cu implicarea substanțială a G7; salută instituirea Platformei multiinstituționale de coordonare a donatorilor pentru Ucraina, ca instrument de cooperare și coordonare internațională pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție;

13.regretă decizia multor companii occidentale de a continua să facă afaceri cu Federația Rusă, ceea ce pune sub semnul întrebării voința guvernelor lor de a se decupla de economia regimului dictatorial agresor; îi invită pe cei care, până acum, au ales profitul în detrimentul responsabilității sociale a întreprinderilor și al decenței publice normale să părăsească piața rusă și să profite de oportunitatea de a se implica în planul de redresare și reconstrucție al Ucrainei, care va fi cel mai mare proiect de investiții din Europa;

14.reliefează importanța unor programe de deminare adecvate și bine finanțate, deoarece, în prezent, o treime din teritoriul Ucrainei este contaminat cu mine și muniții neexplodate;

15.solicită pregătirea și punerea în aplicare rapidă a unui nou pachet de sancțiuni care să consolideze măsurile restrictive aflate deja în vigoare și să le facă mai eficiente pentru a împiedica încercările Rusiei și ale țărilor terțe de a eluda aceste măsuri; solicită, de asemenea, introducerea unor măsuri suplimentare care să vizeze principalele întreprinderi ruse, inclusiv întreprinderile ruse care sunt încă prezente pe piețele UE, cum ar fi Lukoil, și măsuri de reducere a cooperării UE în materie de combustibili nucleari cu Moscova și să includă Corporația rusă de stat pentru energie atomică Rosatom în regimul de sancțiuni; solicită, de asemenea, interzicerea importului de diamante rusești, scăderea plafonului prețului pentru petrolul rus și consolidarea măsurilor restrictive împotriva Belarusului, care, în ciuda numeroaselor apeluri în acest sens, nu reflectă sancțiunile impuse Moscovei, în ciuda violențelor inacceptabile pe care regimul le provoacă poporului belarus, a cooperării sale cu Rusia în agresiunea împotriva Ucrainei și a folosirii, după modelul rus, a migrației în scopuri politice și a desfășurării de acțiuni hibride împotriva UE;

16.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Curții Penale Internaționale, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei.

Ultima actualizare: 14 iunie 2023
Aviz juridic-Politica de confidențialitate