Protec葲ia datelor cu caracter personal
Protec葲ia datelor cu caracter personal 葯i respectarea vie葲ii private constituie drepturi fundamentale europene. Parlamentul European a insistat 卯ntotdeauna asupra necesit膬葲ii de a men葲ine un echilibru 卯ntre 卯mbun膬t膬葲irea securit膬葲ii 葯i protejarea drepturilor omului, inclusiv 卯n ceea ce prive葯te protec葲ia datelor 葯i via葲a privat膬. 脦n mai听2018 au intrat 卯n vigoare noi norme ale UE 卯n materie de protec葲ie a datelor, care consolideaz膬 drepturile cet膬葲enilor 葯i simplific膬 normele aplicabile 卯ntreprinderilor 卯n era digital膬. Cercet膬rile preg膬tite pentru Parlamentul European indic膬 faptul c膬 legisla葲ia UE referitoare la reglementarea fluxurilor de date contribuie anual cu 51,6听miliarde听EUR la PIB-ul Uniunii Europene. Cercet膬rile preg膬tite pentru Comisia de anchet膬 a Parlamentului European 卯n vederea investig膬rii utiliz膬rii Pegasus 葯i a unor programe spion de supraveghere echivalente (Comisia PEGA) confirm膬 importan葲a protec葲iei datelor pentru ap膬rarea democra葲iei 葯i a libert膬葲ilor individuale 卯n UE.
Temei juridic
Articolul听16 din Tratatul privind func葲ionarea Uniunii Europene (TFUE)
Articolele听7 葯i听8 din Carta drepturilor fundamentale a UE.
Obiective
Uniunea trebuie s膬 asigure aplicarea consecvent膬 a dreptului fundamental la protec葲ia datelor, care este consacrat 卯n Carta drepturilor fundamentale a UE. Av芒nd 卯n vedere cre葯terea exponen葲ial膬 a volumului transferurilor de date 鈥� UE, SUA 葯i Canada reprezent芒nd cea mai mare parte a acestei cre葯teri 鈥� pozi葲ia UE privind protec葲ia datelor cu caracter personal trebuie consolidat膬 卯n contextul tuturor politicilor UE.
搁别补濒颈锄膬谤颈
A. Cadrul institu葲ional
1. Tratatul de la Lisabona
脦nainte de intrarea 卯n vigoare a Tratatului de la Lisabona, legisla葲ia privind protec葲ia datelor 卯n spa葲iul de libertate, securitate 葯i justi葲ie (SLSJ) a fost 卯mp膬r葲it膬 卯ntre primul pilon (protec葲ia datelor 卯n scopuri private 葯i comerciale, pentru care era utilizat膬 metoda comunitar膬) 葯i cel de al treilea pilon (protec葲ia datelor 卯n scopul aplic膬rii legii, la nivel interguvernamental). 脦n consecin葲膬, procesele decizionale din cele dou膬 domenii au urmat reguli diferite. Structura pe baz膬 de piloni a disp膬rut odat膬 cu Tratatul de la Lisabona, care consolideaz膬 temeiul juridic necesar pentru dezvoltarea unui sistem mai clar 葯i mai eficace de protec葲ie a datelor 葯i prevede totodat膬 noi competen葲e pentru Parlament, care devine colegiuitor. Articolul听16 din TFUE prevede c膬 Parlamentul 葯i Consiliul stabilesc normele privind protec葲ia persoanelor fizice 卯n ceea ce prive葯te prelucrarea datelor cu caracter personal de c膬tre institu葲iile, organismele, oficiile 葯i agen葲iile Uniunii, precum 葯i de c膬tre statele membre, 卯n exercitarea activit膬葲ilor care fac parte din domeniul de aplicare al dreptului Uniunii.
2. Orient膬rile strategice pentru spa葲iul de libertate, securitate 葯i justi葲ie
脦n urma programelor de la Tampere 葯i Haga (din听octombrie听1999 葯i, respectiv, noiembrie听2004), Consiliul European a aprobat, 卯n decembrie听2009, programul multianual privind spa葲iul de libertate, securitate 葯i justi葲ie (SLSJ) pentru perioada听2010-2014, cunoscut sub numele de 鈥濸rogramul de la Stockholm鈥�. 脦n concluziile sale din iunie听2014, Consiliul European a definit orient膬rile strategice pentru planificarea legislativ膬 葯i opera葲ional膬 pentru urm膬torii ani 卯n cadrul SLSJ 卯n conformitate cu articolul听68 din TFUE. Unul dintre obiectivele esen葲iale este o mai bun膬 protec葲ie a datelor personale 卯n UE.
B. Principalele instrumente legislative 卯n materie de protec葲ie a datelor
1. Carta drepturilor fundamentale a UE
Articolele听7 葯i听8 din Carta drepturilor fundamentale a UE recunosc c膬 respectarea vie葲ii private 葯i protec葲ia datelor cu caracter personal sunt drepturi fundamentale str芒ns legate, dar separate.
2. Consiliul Europei
a. Conven葲ia听108 din听1981
Conven葲ia听108 din 28听ianuarie听1981 a Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor fa葲膬 de prelucrarea automatizat膬 a datelor cu caracter personal a fost primul instrument interna葲ional cu for葲膬 juridic膬 obligatorie adoptat 卯n domeniul protec葲iei datelor. Scopul s膬u este de a garanta tuturor persoanelor fizice respectarea drepturilor 葯i libert膬葲ilor lor fundamentale, 葯i, 卯n special, a dreptului la via葲a privat膬, 卯n leg膬tur膬 cu prelucrarea automatizat膬 a datelor cu caracter personal. Protocolul de modificare a conven葲iei urm膬re葯te s膬 extind膬 domeniul s膬u de aplicare, s膬 creasc膬 nivelul de protec葲ie a datelor 葯i s膬-i 卯mbun膬t膬葲easc膬 eficacitatea.
b. Conven葲ia european膬 a drepturilor omului (CEDO)
Articolul听8 din Conven葲ia pentru ap膬rarea drepturilor omului 葯i a libert膬葲ilor fundamentale din 4听noiembrie听1950 stabile葯te dreptul la respectarea vie葲ii private 葯i a vie葲ii de familie, a c膬minului 葯i a coresponden葲ei tuturor persoanelor.
3. Actualele instrumente legislative ale UE 卯n vigoare 卯n materie de protec葲ie a datelor
a. Regulamentul general privind protec葲ia datelor (RGPD)
Regulamentul听(UE)听2016/679 al Parlamentului European 葯i al Consiliului din 27听aprilie听2016 privind protec葲ia persoanelor fizice 卯n ceea ce prive葯te prelucrarea datelor cu caracter personal 葯i privind libera circula葲ie a acestor date 葯i de abrogare a Directivei听95/46/CE (Regulamentul general privind protec葲ia datelor) a devenit aplicabil 卯n mai听2018. Normele au scopul de a proteja to葲i cet膬葲enii Uniunii de 卯nc膬lcarea vie葲ii private 葯i a datelor 卯ntr-o lume care se bazeaz膬 din ce 卯n ce mai mult pe date, cre芒nd 卯n acela葯i timp un cadru mai clar 葯i mai coerent pentru 卯ntreprinderi. Noile drepturi de care se bucur膬 cet膬葲enii includ consim葲膬m芒ntul clar 葯i afirmativ ca datele lor s膬 fie prelucrate, precum 葯i dreptul de a primi informa葲ii clare 葯i u葯or de 卯n葲eles cu privire la aceasta; dreptul de a fi uitat: un cet膬葲ean poate solicita ca datele sale s膬 fie 葯terse; dreptul de a transfera date c膬tre un alt furnizor de servicii (de exemplu atunci c芒nd se mut膬 de la o re葲ea social膬 la alta); precum 葯i dreptul de a fi 卯n葯tiin葲at c芒nd datele au fost piratate. Noile norme se aplic膬 tuturor 卯ntreprinderilor care 卯葯i desf膬葯oar膬 activitatea 卯n UE, chiar dac膬 卯葯i au sediul 卯n afara ei. 脦n plus, se pot impune m膬suri de remediere, cum ar fi avertismente 葯i ordine, precum 葯i amenzi operatorilor care 卯ncalc膬 normele. La 24听iunie听2020, Comisia European膬 a prezentat un [1].
b. Directiva听privind protec葲ia datelor 卯n materie de asigurare a respect膬rii legii
Directiva听(UE)听2016/680 a Parlamentului European 葯i a Consiliului din 27听aprilie听2016 privind protec葲ia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de c膬tre autorit膬葲ile competente 卯n scopul prevenirii, depist膬rii, investig膬rii sau urm膬ririi penale a infrac葲iunilor sau al execut膬rii pedepselor 葯i privind libera circula葲ie a acestor date 葯i de abrogare a Deciziei-cadru听2008/977/JAI a Consiliului a devenit aplicabil膬 卯n mai听2018. Directiva听protejeaz膬 dreptul fundamental al cet膬葲enilor la protec葲ia datelor 卯n toate cazurile 卯n care autorit膬葲ile de aplicare a legii folosesc date cu caracter personal. Directiva听garanteaz膬 c膬 datele cu caracter personal ale victimelor, ale martorilor 葯i ale suspec葲ilor sunt protejate 卯n mod corespunz膬tor 葯i faciliteaz膬 cooperarea transfrontalier膬 卯n domeniul combaterii criminalit膬葲ii 葯i a terorismului. La 25听iulie听2022, Comisia European膬 葯i-a publicat cu 卯nt芒rziere . Aceasta a fost urmat膬 de un studiu de evaluare comandat de Comisia pentru libert膬葲i civile, justi葲ie 葯i afaceri interne (LIBE) con葲in芒nd o evaluare critic膬 a punerii 卯n aplicare a Directivei privind protec葲ia datelor 卯n materie de asigurare a respect膬rii legii[2].
c. Directiva asupra confiden葲ialit膬葲ii 葯i comunica葲iilor electronice
a Parlamentului European 葯i a Consiliului din 12听iulie听2002 privind prelucrarea datelor personale 葯i protejarea confiden葲ialit膬葲ii 卯n sectorul comunica葲iilor publice (Directiva听asupra confiden葲ialit膬葲ii 葯i comunica葲iilor electronice) a fost modificat膬 prin din 25听noiembrie听2009. Aceasta ridic膬 problema delicat膬 a p膬str膬rii datelor, care a fost adus膬 卯n mod repetat 卯n fa葲a Cur葲ii de Justi葲ie a UE (CJUE) 葯i care a condus la o serie de hot膬r芒ri, cel mai recent 卯n听, 卯n care se afirm膬 c膬 dreptul UE se opune p膬str膬rii generale 葯i nediferen葲iate a datelor de transfer 葯i de localizare.
Noua din听2017 al Parlamentului European 葯i al Consiliului privind respectarea vie葲ii private 葯i protec葲ia datelor cu caracter personal 卯n comunica葲iile electronice 葯i de abrogare a Directivei听2002/58/CE (Regulamentul privind via葲a privat膬 葯i comunica葲iile electronice) se afl膬 de mult膬 vreme 卯n discu葲ii. Exper葲ii Parlamentului European au indicat c膬 Parlamentul ar trebui s膬 se opun膬 卯ncerc膬rilor Consiliului de a exclude aplicabilitatea principiilor europene de protec葲ie a datelor[3].
d. Regulamentul privind prelucrarea datelor cu caracter personal de c膬tre institu葲iile 葯i organele Uniunii
al Parlamentului European 葯i al Consiliului din 23听octombrie听2018 privind protec葲ia persoanelor fizice 卯n ceea ce prive葯te prelucrarea datelor cu caracter personal de c膬tre institu葲iile, organele, oficiile 葯i agen葲iile Uniunii 葯i privind libera circula葲ie a acestor date 葯i de abrogare a Regulamentului (CE) nr.听45/2001 葯i a Deciziei听nr.听1247/2002/CE a intrat 卯n vigoare la 11听decembrie听2018.
e. Articole privind protec葲ia datelor 卯n acte legislative sectoriale
Pe l芒ng膬 principalele acte legislative privind protec葲ia datelor men葲ionate mai sus, se stabilesc dispozi葲ii specifice privind protec葲ia datelor 葯i 卯n acte legislative sectoriale, cum ar fi:
- articolul听13 (referitor la protec葲ia datelor personale) din Directiva听(UE) 2016/681 a Parlamentului European 葯i a Consiliului din 27听aprilie听2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea 葯i urm膬rirea penal膬 a infrac葲iunilor de terorism 葯i a infrac葲iunilor grave;
- Articolul听6 (privind prelucrarea datelor) din a Consiliului din 29听aprilie听2004 privind obliga葲ia operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (API). Aceast膬 directiv膬 va fi abrogat膬 prin dou膬 noi regulamente votate 卯n plenul Parlamentului la 24听aprilie听2024, privind , precum 葯i [4];
- capitolul听VI (referitor la garan葲iile privind protec葲ia datelor) din Regulamentul听(UE)听2016/794 al Parlamentului European 葯i al Consiliului din 11听mai听2016 privind Agen葲ia Uniunii Europene pentru Cooperare 卯n Materie de Aplicare a Legii (Europol);
- capitolul听VIII (referitor la protec葲ia datelor) din Regulamentul听(UE)听2017/1939 al Consiliului din 12听octombrie听2017 de punere 卯n aplicare a unei forme de cooperare consolidat膬 卯n ceea ce prive葯te instituirea Parchetului听European (EPPO).
4. Principalele acorduri interna葲ionale ale UE privind transferurile de date
a. Transferuri de date comerciale: decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protec葲ie
脦n temeiul articolului听45 din RGPD, Comisia are competen葲a de a stabili dac膬 o 葲ar膬 din afara UE ofer膬 un nivel adecvat de protec葲ie a datelor, fie pe baza legisla葲iei sale na葲ionale, fie pe baza angajamentelor interna葲ionale pe care 葯i le-a asumat.
脦n timp ce transferurile de date 卯ntre UE 葯i America de Nord au crescut exponen葲ial, SUA domin芒nd publicitatea 葯i supravegherea privat膬 online[5], Parlamentul a adoptat numeroase rezolu葲ii care ridic膬 semne de 卯ntrebare cu privire la fluxurile transatlantice de date. 脦n special, acesta a considerat c膬 Scutul de confiden葲ialitate UE-SUA nu ofer膬 nivelul adecvat de protec葲ie impus de legisla葲ia UE, 卯n timp ce CJUE a anulat 卯n mod repetat deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protec葲ie 卯n ceea ce prive葯te SUA (a se vedea hot膬r芒rile sale din听2015 privind sfera de siguran葲膬 卯n cauza 葯i din听2020 privind Scutul de confiden葲ialitate UE-SUA 卯n cauza ).
脦n pofida lipsei unei reforme a regimului de protec葲ie a datelor 卯n SUA, Comisia European膬 a ajuns la un alt acord cu SUA 葯i a prezentat pentru 卯nc膬 un cadru UE-SUA privind confiden葲ialitatea datelor. 脦n urma prezent膬rii unei propuneri a Comisiei LIBE la 11听mai听2023, Parlamentul a adoptat o rezolu葲ie referitoare la caracterul adecvat al protec葲iei oferite de Cadrul UE-SUA privind confiden葲ialitatea datelor, concluzion芒nd c膬 cadrul UE-SUA privind confiden葲ialitatea datelor nu creeaz膬 echivalen葲a esen葲ial膬 a nivelului de protec葲ie 葯i solicit芒nd Comisiei s膬 continue negocierile cu omologii s膬i din SUA, dar s膬 se ab葲in膬 de la adoptarea constat膬rii caracterului adecvat p芒n膬 la punerea 卯n aplicare deplin膬 a tuturor recomand膬rilor formulate 卯n rezolu葲ia Parlamentului 葯i 卯n avizul Comitetului european pentru protec葲ia datelor (CEPD).
Comisia a adoptat cel de al treilea la 10听iulie听2023.
b. Acordul-cadru UE-SUA
脦n cadrul procedurii de aprobare, Parlamentul a fost implicat 卯n aprobarea acordului dintre SUA 葯i UE privind protec葲ia informa葲iilor cu caracter personal 卯n ceea ce prive葯te prevenirea, investigarea, depistarea 葯i urm膬rirea penal膬 a infrac葲iunilor, cunoscut 葯i sub denumirea de 鈥瀉cordul-cadru鈥�. Obiectivul acordului 卯l constituie asigurarea unui 卯nalt nivel de protec葲ie a informa葲iilor personale transferate 卯n cadrul cooper膬rii transatlantice 卯n scopul aplic膬rii legii, 葯i anume pentru combaterea terorismului 葯i a criminalit膬葲ii organizate.
c. Acordurile UE-SUA, UE-Australia 葯i UE-Canada privind registrul cu numele pasagerilor (PNR)
Uniunea European膬 a semnat acorduri bilaterale privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu Statele Unite ale Americii, Australia 葯i Canada. Datele PNR includ informa葲ii furnizate de pasageri 卯n momentul rezerv膬rii biletelor sau al 卯nregistr膬rii pasagerilor 葯i a bagajelor pentru zbor, precum 葯i datele colectate de transportatorii aerieni 卯n scopuri comerciale proprii. Datele PNR pot fi utilizate de autorit膬葲ile de aplicare a legii pentru combaterea formelor grave de criminalitate 葯i a terorismului.
脦n ceea ce prive葯te Canada, 卯n Avizul 1/15 din 26听iulie听2017, CJUE a declarat c膬 acordul preconizat 卯ntre UE 葯i Canada semnat la 25听iunie听2014 nu poate fi 卯ncheiat 卯n forma sa actual膬. 脦n urma acestui aviz, 卯n iunie 2018 au fost lansate noi negocieri privind PNR cu Canada, care sunt 卯n curs.
La 18听februarie听2020, Consiliul a adoptat o decizie de autorizare a 卯nceperii negocierilor 卯ntre UE 葯i Japonia pentru un acord privind transferul 葯i utilizarea de date PNR, care se afl膬 葯i ele 卯n curs.
d. Programul UE-SUA de urm膬rire a finan葲膬rilor 卯n scopuri teroriste (TFTP)
Uniunea European膬 a semnat un acord bilateral cu SUA privind prelucrarea 葯i transferul datelor de mesagerie financiar膬 din UE c膬tre SUA 卯n scopul programului de urm膬rire a finan葲膬rilor 卯n scopuri teroriste.
5. Abordarea aspectelor legate de protec葲ia datelor 卯n rezolu葲ii sectoriale specifice
Mai multe rezolu葲ii ale Parlamentului referitoare la diferite domenii de politic膬 abordeaz膬, de asemenea, protec葲ia datelor cu caracter personal, pentru a se asigura coeren葲a cu legisla葲ia general膬 a UE privind protec葲ia datelor 葯i protec葲ia vie葲ii private 卯n aceste sectoare specifice.
6. Autorit膬葲ile Uniunii de supraveghere 卯n materie de protec葲ie a datelor
este o autoritate de supraveghere independent膬 care garanteaz膬 c膬 institu葲iile 葯i organele UE 卯葯i respect膬 obliga葲iile 卯n materie de protec葲ie a datelor. Principalele atribu葲ii ale AEPD sunt supravegherea, consultarea 葯i cooperarea.
, fostul Grup de lucru 鈥濧rticolul听29鈥�, are statutul unui organism al Uniunii Europene cu personalitate juridic膬 葯i dispune de un secretariat independent. CEPD reune葯te autorit膬葲ile na葲ionale de supraveghere ale Uniunii, AEPD 葯i Comisia. CEPD are competen葲e extinse de a solu葲iona litigiile dintre autorit膬葲ile na葲ionale de supraveghere 葯i de a oferi recomand膬ri 葯i 卯ndrum膬ri cu privire la conceptele cheie din RGPD 葯i din Directiva听privind protec葲ia datelor 卯n materie de aplicare a legii.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul a jucat un rol-cheie 卯n elaborarea legisla葲iei Uniunii 卯n domeniul protec葲iei datelor cu caracter personal, introduc芒nd protec葲ia vie葲ii private ca o nou膬 prioritate politic膬. De asemenea, 卯n cadrul procedurii legislative ordinare, continu膬 s膬 lucreze la reforma protec葲iei datelor, pe picior de egalitate cu Consiliul. Parlamentul 葯i-a 卯ncheiat, 卯n听2017, activitatea legat膬 de ultima pies膬 important膬 din puzzle, 葯i anume noul regulament privind via葲a privat膬 葯i comunica葲iile electronice, 葯i a葯teapt膬 cu interes ca Consiliul s膬 卯葯i 卯ncheie 卯n sf芒r葯it lucr膬rile pentru a putea 卯ncepe negocierile.
脦n numeroase rezolu葲ii, Parlamentul 葯i-a exprimat 卯ndoielile cu privire la caracterul adecvat al protec葲iei acordate cet膬葲enilor UE 卯n contextul Cadrului privind sfera de siguran葲膬 UE-SUA 葯i, ulterior, al 鈥濻cutului de confiden葲ialitate鈥� UE-SUA. Dup膬 ce cauza Schrems II a condus la invalidarea a Comisiei Europene privind caracterul adecvat al protec葲iei oferite de 鈥濻cutul de confiden葲ialitate鈥� UE-SUA, pe baza preocup膬rilor legate de faptul c膬 competen葲ele de supraveghere ale guvernului SUA nu sunt limitate, astfel cum prevede legisla葲ia UE, 葯i de faptul c膬 cet膬葲enii UE nu dispun de c膬i de atac efective, Parlamentul European a adoptat o rezolu葲ie 卯n care a depl芒ns faptul c膬 Comisia a plasat rela葲iile cu SUA 卯naintea intereselor cet膬葲enilor UE[6].
脦n urma prezent膬rii propunerii Comisiei LIBE la 11听mai听2023, Parlamentul o rezolu葲ie referitoare la caracterul adecvat al protec葲iei oferite de Cadrul UE-SUA privind confiden葲ialitatea datelor, concluzion芒nd c膬 cadrul UE-SUA privind confiden葲ialitatea datelor nu creeaz膬 echivalen葲a esen葲ial膬 a nivelului de protec葲ie 葯i solicit芒nd Comisiei s膬 continue negocierile cu omologii s膬i din SUA, dar s膬 se ab葲in膬 de la adoptarea constat膬rii caracterului adecvat p芒n膬 la punerea 卯n aplicare deplin膬 a tuturor recomand膬rilor formulate 卯n rezolu葲ie 葯i 卯n avizul CEPD. Comisia 葯i-a adoptat decizia privind la 10听iulie听2023.
Parlamentul a 卯nfiin葲at o comisie de anchet膬 pentru a investiga utilizarea Pegasus 葯i a programelor spion de supraveghere echivalente 卯n statele membre ale UE (PEGA). Prezidat膬 de Jeroen Lenaers, deputat 卯n Parlamentul European, Comisia PEGA a investigat 卯n detaliu practicile de utilizare a programelor spion pentru a investiga membrii opozi葲iei, jurnali葯tii, avoca葲ii 葯i activi葯tii societ膬葲ii civile, precum 葯i modul 卯n care astfel de practici afecteaz膬 procesele democratice 葯i drepturile individuale 卯n UE. 脦n cursul anchetei sale, Comisia PEGA a consultat cadre universitare de prim rang, practicieni 葯i autorit膬葲i din UE 葯i din 卯ntreaga lume. Departamentul tematic al Parlamentului a preg膬tit rapoarte pentru misiunile PEGA 卯n Polonia, Grecia 葯i Cipru. La 8听mai听2023, Comisia PEGA a votat aprobarea raportului s膬u final (Raportoare: deputata 卯n PE Sophia in鈥榯 Veld) privind investigarea presupuselor 卯nc膬lc膬ri 葯i cazuri de administrare defectuoas膬 卯n aplicarea dreptului UE 卯n ceea ce prive葯te utilizarea Pegasus 葯i a programelor spion de supraveghere echivalente, 葯i incluz芒nd, printre multe alte puncte, o recomandare de 卯nfiin葲are a unui laborator tehnologic al UE pentru cercetarea 葯i monitorizarea utiliz膬rii programelor spion 卯mpotriva cet膬葲enilor UE. Recomandarea Parlamentului adresat膬 Consiliului 葯i Comisiei 卯n urma raportului PEGA a fost adoptat膬 卯n plen la 15听iunie听2023. Cu toate acestea, Comisia nu a oferit un r膬spuns 卯n timp util la recomandare 葯i a blocat proiectul-pilot de laborator tehnologic al UE, propus de deputa葲ii 卯n Parlamentul European.
Parlamentul a comandat o serie de studii, pentru a dispune de o baz膬 葯tiin葲ific膬 pentru activit膬葲ile sale legislative 卯n prima linie a evolu葲iilor tehnologice 葯i a protec葲iei datelor, inclusiv un studiu privind impactul Regulamentului general privind protec葲ia datelor (RGPD) asupra inteligen葲ei artificiale, un studiu privind recunoa葯terea biometric膬 葯i detectarea comportamental膬,,un studiu privindMetaverse 葯i, recent, un studiu privind dreptul 葯i TIC[7].
听
Pablo Abril Marti / Mariusz Maciejewski