Salima Ghezali 鈥� 1997, Algeria
Redactor-葯ef al ziarului critic La Nation 葯i pre葯edint膬 a Asocia葲iei pentru emanciparea femeilor, Salima Ghezali militeaz膬 pentru drepturile femeilor, democra葲ie 葯i dialog politic 卯n Algeria.
Profesoar膬 devenit膬 jurnalist膬, 卯n 1994, Salima Ghezali a devenit redactor-葯ef al versiunii 卯n limba englez膬 a s膬pt膬m芒nalului francofon La Nation, cea mai citit膬 publica葲ie hebdomadar膬 din Algeria. P芒n膬 la 卯nchiderea sa 卯n 1996, La Nation a fost singura publica葲ie care critica at芒t guvernul, c芒t 葯i grup膬rile islamiste 葯i care promova dialogul politic, drepturile omului 葯i libertatea de exprimare pentru toate p膬r葲ile implicate 卯n r膬zboiul civil de 11 ani. R膬zboiul a 卯nceput 卯n 1991, c芒nd primele alegeri pluraliste dup膬 ob葲inerea independen葲ei Algeriei au fost anulate din cauza temerilor legate de o victorie islamist膬, 葯i a costat via葲a a zeci de mii de persoane.
脦n prezent, Salima Ghezali este pre葯edinta Asocia葲iei pentru Autonomizarea Femeilor; ea s-a implicat 卯n mi葯carea femeilor algeriene 卯n anii '80, ca membr膬 fondatoare a grup膬rii 鈥濬emei din Europa 葯i Maghreb", 葯i ca redactor-葯ef al NYSSA, publica葲ie destinat膬 femeilor pe care ea 卯ns膬葯i a creat-o.
Salima Ghezali f膬cea parte dintr-o comunitate pentru ap膬rarea drepturilor omului 鈥瀋are p膬rea mic膬 葯i lipsit膬 de putere" 卯n momentul 卯n care ac葲iunea sa curajoas膬 de ap膬rare a libert膬葲ii de exprimare 葯i activitatea sa pentru drepturile femeii au fost recunoscute de Parlamentul European 卯n 1997. Ghezali a adus 卯n prim-plan situa葲ia dramatic膬 din Algeria dup膬 ani de r膬zboi, 卯n care milioane de b膬rba葲i, femei 葯i copii tr膬iau cu fric膬 din cauza 鈥瀠nei terori 卯ndoite care le refuza cea mai important膬 libertate, libertatea de a tr膬i".
Salima Ghezali a reluat publicarea La Nation online 卯n 2011, c芒nd suflul de 卯nnoire al Prim膬verii arabe zdruncina 葲膬rile 卯nvecinate, declar芒nd c膬 鈥瀗u putem r膬m芒ne indiferen葲i la dinamica tinerilor din lumea arab膬 care lupt膬 pentru demnitate 葯i libertate. Nu putem fi indiferen葲i fa葲膬 de evenimentele care au loc 卯n 葲ara noastr膬. Ne dorim ca poporul algerian s膬 fie fericit pentru c膬 merit膬 acest lucru. Ne dorim institu葲ii puternice 葯i 卯mbun膬t膬葲irea resurselor umane 卯ntr-o democra葲ie real膬, cu un real stat de drept."
Din 2000, Salima Ghezali s-a angajat politic ca membr膬 a Front des Forces Socialistes [Frontul For葲elor Socialiste (FFS)] 葯i consilier膬 a liderului istoric al acestei mi葯c膬ri, Hocine a茂t Ahmed. 脦n 2017, a fost aleas膬 卯n Adunarea Popular膬 Na葲ional膬, Camera inferioar膬 din Algeria, ca reprezentant膬 a Algerului. 脦n octombrie 2018, 卯n urma unui articol pe care l-a publicat pe site-ul Tout Sur l'Alg茅rie, denun葲芒nd ingerin葲a armatei 卯n via葲a politic膬, a fost exclus膬 din partid.. 脦n septembrie 2019, 葯i-a depus mandatul de membr膬 a Adun膬rii Populare Na葲ionale.
脦mpreun膬 cu alte dou膬 laureate ale Premiului Saharov, Nurit Peled 葯i Taslima Nasreen, a publicat o declara葲ie 卯n care face apel la 鈥瀕iderii 葯i reprezentan葲ii UE s膬 卯ncurajeze activ 葯i deschis Autoritatea Palestinian膬 s膬 devin膬 membr膬 a CPI [Curtea Penal膬 Interna葲ional膬]".
Profesoar膬 devenit膬 jurnalist膬, 卯n 1994, Salima Ghezali a devenit redactor-葯ef al versiunii 卯n limba englez膬 a s膬pt膬m芒nalului francofon La Nation, cea mai citit膬 publica葲ie hebdomadar膬 din Algeria. P芒n膬 la 卯nchiderea sa 卯n 1996, La Nation a fost singura publica葲ie care critica at芒t guvernul, c芒t 葯i grup膬rile islamiste 葯i care promova dialogul politic, drepturile omului 葯i libertatea de exprimare pentru toate p膬r葲ile implicate 卯n r膬zboiul civil de 11 ani. R膬zboiul a 卯nceput 卯n 1991, c芒nd primele alegeri pluraliste dup膬 ob葲inerea independen葲ei Algeriei au fost anulate din cauza temerilor legate de o victorie islamist膬, 葯i a costat via葲a a zeci de mii de persoane.
脦n prezent, Salima Ghezali este pre葯edinta Asocia葲iei pentru Autonomizarea Femeilor; ea s-a implicat 卯n mi葯carea femeilor algeriene 卯n anii '80, ca membr膬 fondatoare a grup膬rii 鈥濬emei din Europa 葯i Maghreb", 葯i ca redactor-葯ef al NYSSA, publica葲ie destinat膬 femeilor pe care ea 卯ns膬葯i a creat-o.
Salima Ghezali f膬cea parte dintr-o comunitate pentru ap膬rarea drepturilor omului 鈥瀋are p膬rea mic膬 葯i lipsit膬 de putere" 卯n momentul 卯n care ac葲iunea sa curajoas膬 de ap膬rare a libert膬葲ii de exprimare 葯i activitatea sa pentru drepturile femeii au fost recunoscute de Parlamentul European 卯n 1997. Ghezali a adus 卯n prim-plan situa葲ia dramatic膬 din Algeria dup膬 ani de r膬zboi, 卯n care milioane de b膬rba葲i, femei 葯i copii tr膬iau cu fric膬 din cauza 鈥瀠nei terori 卯ndoite care le refuza cea mai important膬 libertate, libertatea de a tr膬i".
Salima Ghezali a reluat publicarea La Nation online 卯n 2011, c芒nd suflul de 卯nnoire al Prim膬verii arabe zdruncina 葲膬rile 卯nvecinate, declar芒nd c膬 鈥瀗u putem r膬m芒ne indiferen葲i la dinamica tinerilor din lumea arab膬 care lupt膬 pentru demnitate 葯i libertate. Nu putem fi indiferen葲i fa葲膬 de evenimentele care au loc 卯n 葲ara noastr膬. Ne dorim ca poporul algerian s膬 fie fericit pentru c膬 merit膬 acest lucru. Ne dorim institu葲ii puternice 葯i 卯mbun膬t膬葲irea resurselor umane 卯ntr-o democra葲ie real膬, cu un real stat de drept."
Din 2000, Salima Ghezali s-a angajat politic ca membr膬 a Front des Forces Socialistes [Frontul For葲elor Socialiste (FFS)] 葯i consilier膬 a liderului istoric al acestei mi葯c膬ri, Hocine a茂t Ahmed. 脦n 2017, a fost aleas膬 卯n Adunarea Popular膬 Na葲ional膬, Camera inferioar膬 din Algeria, ca reprezentant膬 a Algerului. 脦n octombrie 2018, 卯n urma unui articol pe care l-a publicat pe site-ul Tout Sur l'Alg茅rie, denun葲芒nd ingerin葲a armatei 卯n via葲a politic膬, a fost exclus膬 din partid.. 脦n septembrie 2019, 葯i-a depus mandatul de membr膬 a Adun膬rii Populare Na葲ionale.
脦mpreun膬 cu alte dou膬 laureate ale Premiului Saharov, Nurit Peled 葯i Taslima Nasreen, a publicat o declara葲ie 卯n care face apel la 鈥瀕iderii 葯i reprezentan葲ii UE s膬 卯ncurajeze activ 葯i deschis Autoritatea Palestinian膬 s膬 devin膬 membr膬 a CPI [Curtea Penal膬 Interna葲ional膬]".