Ϸվ

2021 - 2030

María Corina Machado, lidera forțelor democratice din Venezuela și președintele ales, Edmundo González Urrutia – laureații Premiului Saharov 2024

Maria-Corina-Machado-2024 Sakharov Prize
María Corina Machado and Edmundo González Urrutia, from Venezuela, win the 2024 Sakharov Prize © Miguel Gutierrez / EFE
Premiul Saharov, care poartă numele disidentului sovietic Andrei Saharov, este acordat în fiecare an unor persoane sau grupuri care au dat dovadă de un curaj remarcabil în apărarea drepturilor omului și a libertății de gândire. Prin decernarea premiului Maríei Corina Machado și lui Edmundo González Urrutia, Parlamentul European recunoaște nu numai munca lor, ci și dificultățile enorme cu care se confruntă instituțiile democratice din Venezuela.

Parlamentul European a decernat prestigiosul său Premiu Saharov pentru libertatea de gândire 2024 Maríei Corina Machado, lidera forțelor democratice din Venezuela, și președintelui ales Edmundo González Urrutia, deoarece îi reprezintă pe toți venezuelenii din interiorul și din afara țării care luptă pentru reinstaurarea libertății și democrației. Prin urmare, UE recunoaște angajamentul lor ferm față de libertate, drepturile omului și principiile democratice și sprijină lupta lor pentru un viitor democratic în Venezuela.

María Corina Machado, fost parlamentar al opoziției și lideră a forțelor democratice, a devenit o figură centrală a mișcării prodemocrație din Venezuela. Cunoscută pentru criticile sale vehemente la adresa regimului Maduro, ea a pledat pentru reforma democratică, transparență și guvernare responsabilă în Venezuela. Din cauza poziției luate împotriva corupției și a abuzului de putere, a intrat în conflict cu autoritățile în mai multe rânduri.

Edmundo González Urrutia, președinte ales și diplomat, s-a dedicat și el cauzei democrației și libertății în Venezuela, reprezentând venezuelenii atât în interiorul, cât și în afara țării. În calitate de lider respectat al societății civile, González Urrutia s-a implicat activ pentru a uni societatea venezueleană și pentru a promova solidaritatea între cetățeni, în special în fața represiunii guvernamentale. S-a implicat pentru a atrage sprijin internațional și a crea alianțe care ar putea deschide calea către o tranziție democratică în Venezuela. Comportamentul de lider al lui González Urrutia, mai ales în momentele de tulburări civile generalizate, a avut un rol esențial în unificarea poporului venezuelean în jurul unui obiectiv comun.

Decizia de a onora aceste două personalități prin decernarea Premiului Saharov 2024 evidențiază angajamentul Parlamentului European de a promova valorile democratice la nivel mondial. Președinta Metsola a recunoscut curajul lui Machado și al lui González, declarând: „În încercarea lor de a realiza un transfer al puterii corect, liber și pașnic, ei au apărat cu curaj valorile atât de dragi milioanelor de venezueleni și Parlamentului European: justiție, democrație și statul de drept. Parlamentul European este alături de poporul venezuelean, de María Corina Machado și de președintele ales Edmundo González Urrutia în lupta lor pentru viitorul democratic al țării lor. Acest premiu este pentru ei." Este o rază de speranță pentru venezuelenii care suferă greutăți economice grave, încălcări ale drepturilor omului și represiune politică, arătându-le că eforturile lor sunt sprijinite de comunitatea internațională.

Jina Mahsa Amini și mișcarea „Femeile, viața, libertatea”, Iran - laureații Premiului Saharov 2023

Parlamentul European este mândru să îi susțină pe cei care, cu curaj și îndrăzneală, continuă să lupte pentru egalitate, demnitate și libertate în Iran.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2023 a fost decernat lui Jina Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate" din Iran. Povestea tragică a lui Jina Mahsa Amini, o femeie iraniană kurdă în vârstă de 22 de ani, amintește în mod tulburător de lupta în curs pentru drepturile omului și libertatea femeilor în Iran.

La 13 septembrie 2022, Amini a fost arestată de poliția iraniană din Teheran pentru presupusa încălcare a legilor stricte ale țării privind purtarea vălului, iar trei zile mai târziu a decedat în închisoare. Moartea lui Amini a declanșat o avalanșă de proteste peste tot în Iran, conduse în special de femei, sub puternicul slogan „Femeie, Viață, Libertate". Demonstrațiile lor au încercat să conteste legea opresivă privind hijabul și să solicite drepturi civile, punând capăt opresiunii, discriminării, tiraniei și dictaturii care le sunt impuse de regim.

La un an după moartea lui Amini, care a declanșat un val de demonstrații împotriva regimului, grupurile de apărare a drepturilor omului au raportat că peste 500 de protestatari și-au pierdut viața în mâinile forțelor de securitate și peste 19 700 au fost arestați. Deși guvernul a reprimat în mare măsură protestele, moartea lui Amini a avut un impact profund și de durată asupra iranienilor obișnuiți.

Protestele numeroase, de o amploare care nu a mai fost observată de la Revoluția Verde din 2009, au demonstrat incredibila reziliență și hotărâre a femeilor iraniene. Curajul lor remarcabil a făcut să vibreze milioane de persoane și a atras atenția internațională asupra situației dezastruoase a drepturilor omului din Iran.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este o recunoaștere puternică a sacrificiilor făcute de nenumărate persoane și mișcări în lupta lor pentru justiției și drepturile omului. Președinta Metsola, atunci când a anunțat premiul, a subliniat importanța sa, declarând:

„La 16 septembrie, am comemorat un an de la asasinarea lui Jina Mahsa Amini în Iran. Parlamentul European este mândru să îi susțină pe cei care, cu curaj și îndrăzneală, continuă să lupte pentru egalitate, demnitate și libertate în Iran. Suntem alături de cei care, chiar din închisoare, continuă să mențină vie mișcarea „Femeie, Viață, Libertate". Prin alegerea lor ca laureați ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire 2023, Parlamentul își amintește de lupta lor și continuă să îi onoreze pe toți cei care au plătit prețul suprem pentru libertate."

Premiul Saharov reprezintă un simbol al sprijinului de neclintit al Parlamentului European pentru cei care susțin neobosit drepturile omului și libertatea în fața adversității. În cazul lui Jina Mahsa Amini și al mișcării „Femeie, Viață, Libertate", hotărârea și curajul lor au inspirat o națiune și au adus în atenția comunității internaționale lupta în curs pentru egalitate și libertate din Iran. Acțiunile lor ne reamintesc că, chiar și în circumstanțele cele mai dificile, spiritul uman se poate ridica deasupra opresiunii și poate lupta pentru un viitor mai bun.

Curajosul popor ucrainean, reprezentat de președintele său, de liderii săi aleși și de societatea civilă

Din 24 februarie 2022, poporul ucrainean răspunde cu curaj războiului de agresiune neprovocat și nelegitim al Rusiei.

Agresiunea din prezent este o nouă escaladare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2014, în urma Revoluției Demnității Ucrainene, în cursul căreia poporul ucrainean a cerut ca țara să urmeze o cale proeuropeană. Războiul de agresiune neprovocat purtat de Rusia împotriva Ucrainei generează costuri enorme pentru poporul ucrainean. Acesta luptă nu doar pentru a-și proteja locuințele, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, ci și pentru a apăra pe câmpul de luptă libertatea, democrația, statul de drept și valorile europene, „împotriva unui regim brutal care urmărește să ne submineze democrația, să slăbească și să dezbine Uniunea noastră".

În fiecare zi, poporul ucrainean este expus atrocităților, devastărilor, distrugerilor, pierderilor de vieți omenești, declinului social și economic și altor dificultăți generate de invazia Rusiei. Peste 10 milioane de ucraineni trăiesc ca persoane strămutate în interiorul țării, iar peste șase milioane, în principal femei cu copii și persoane în vârstă, au fost obligate să își părăsească țara.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire decernat de Parlamentul European, ediția 2022, se acordă poporului ucrainean. Distincția scoate în evidență eforturile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, alături de rolul oamenilor obișnuiți, al reprezentanților societății civile și al instituțiilor de stat și publice, printre care se numără serviciile de urgență de stat din Ucraina, Yulia Pajevska, fondatoarea unității medicale de evacuare „Îngerii Tairei", Oleksandra Matviciuk, avocată în domeniul drepturilor omului și președintă a Centrului pentru libertăți civile din Ucraina, Mișcarea de rezistență civilă „Panglica galbenă" și Ivan Fedorov, primarul orașului ucrainean Melitopol, aflat în prezent sub ocupație rusă.

Președintele Zelenski - întruchiparea curajului poporului ucrainean, primește acest premiu pentru curajul, rezistența și devotamentul față de poporul său și față de valorile europene.

Serviciile de urgență de stat (SES) din Ucraina - salvează oameni, curăță dărâmături, înlătură muniții neexplodate și evacuează locuitorii către zone mai sigure. La sfârșitul lunii iunie 2022, SES stinsese 10 078 de incendii, evacuase 1 861 000 de persoane, salvase 1 487 de persoane și curățase 620 de kilometri pătrați de zone minate.

Yulia Pajevska („Taira") - voluntară ucraineană, paramedic. Fondatoarea unității medicale de evacuare „Îngerii Tairei". Din 2014, salvează viețile militarilor și civililor din Donbas. În martie 2022, în timpul evacuării civililor din Mariupol, a fost capturată de ruși și a petrecut trei luni în captivitate.

Oleksandra Matviciuk - avocată specializată în drepturile omului, președinta ONG-ului Centrul pentru Libertăți Civile. Documentează crime de război și crime împotriva umanității comise de armata rusă în Ucraina.

Mișcarea de rezistență civilă „Panglica galbenă" - originară din orașul Herson, ocupat temporar, joacă un rol important în apărarea libertății de exprimare și în rezistența în fața intențiilor Rusiei privind zonele ocupate.

Ivan Fedorov - a fost primarul ales al orașului Melitopol până în 11 martie 2022, când a fost răpit de forțele ruse și înlocuit cu un primar interimar pro-rus. În rândul ucrainenilor, Fedorov a devenit un simbol al opresiunii și al rezistenței și un exemplu de curaj în fața invaziei.

Alexei Navalny - 2021 Sakharov Prize laureate

Portrait of Alexei Navalny being arrested
Alexei Navalny © Grigory Dukor-Reuters
Russian opposition leader, lawyer, anti-corruption activist and political prisoner Alexei Navalny became well known for organising anti-government demonstrations and establishing himself as the strongest opposition candidate to the ruling party in Russia.

Navalny was a member of the Russian Opposition Coordination Council, leader of the Russia of the Future party and founder of the Anti-Corruption Foundation. The Foundation published investigations into alleged corruption by high-ranking Russian officials, including two documentaries seen by millions: "He Is Not Dimon to You" (2017), about former Prime Minister and President Dmitry Medvedev, and "Putin's Palace (2021)", about a palace allegedly built for the Russian president, allegations the latter denied.

Russian authorities arrested Navalny many times. He received suspended sentences for alleged embezzlement in July 2013 and in December 2014. The European Court of Human Rights ruled that the cases violated Navalny's right to a fair trial. In 2013, Memorial, the 2009 Sakharov Prize laureate, recognised Navalny as a political prisoner.

In 2013, Navalny ran for mayor of Moscow and came in second. He tried to run for President of Russia during the 2018 election but was barred by the Central Election Commission. The Supreme Court of Russia upheld the ban. Navalny urged boycotting the elections. Mass demonstrations took place across Russia, with authorities detaining over 1600 protesters.

In 2020, Navalny campaigned against the vote on constitutional amendments that allowed President Putin, after having served two terms, to run for president again two more times, effectively making him ruler for life.

On 20 August 2020, Navalny was hospitalised in a serious condition after being poisoned by a Novichok nerve agent. Two days later, he was transported to Berlin on a medical evacuation flight. An investigation into his poisoning implicated agents from the Russian Federal Security Service. The EU, UK and US responded by imposing sanctions on senior Russian officials. Navalny recovered from a coma five months later.

He returned to Moscow on 17 January 2021 and was immediately arrested at the airport. On 2 February 2021, a Moscow court sentenced him to two and a half years' imprisonment for the alleged violation of his probation for a previous sentence - he had failed to report to Russia's Federal Prison Service twice per month while he was recovering in Germany. In February 2021, the European Court of Human Rights ruled that the Russian government should release Navalny immediately. The ruling was never implemented. In March 2021, after prison authorities failed to provide him with adequate medical care or allow doctors to visit him, Navalny carried out a 23-day hunger strike.

At the award ceremony that took place on the 15th December 2021 in Strasbourg, Daria Navalnaya, Navalny's daughter, and Leonid Volkov, friend and political advisor, represented the laureate and received the prize on his behalf. Daria Navalnaya addressed the audience with a message from Navalny himself: "no one can dare to equate Russia to Putin's regime. Russia is a part of Europe and we strive to become a part of it".

Ϸվ repeatedly asked for Navalny's immediate and unconditional release and called on the EU Member States to significantly strengthen sanctions against 'individuals and legal entities' involved in the decision to arrest and imprison him.

In March 2022 Navalny was sentenced to nine more years in prison for alleged fraud in a case observers called fabricated. In August 2023, he was sentenced again to further 19 years in prison on charges of extremism. While in prison, Alexey Navalny was denied rights he has under Russian legislation and was systematically sent to isolation cells, in imprisonment conditions amounting to torture.

Navalny died on 16 February 2024. The exact causes of his death are not known at this time. Reacting to this news, Ϸվ President Roberta Metsola stated that the world has lost a fighter whose courage will echo through generations and whose struggle for democracy will live on.

Date de contact

DG COMM
Parlamentul European
60 rue Wiertz / Wiertzstraat 60
B-1047 - Bruxelles/Brussels
Belgia

ăٳܰ