Politica externă: obiective, instrumente și realizări
Politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii Europene a fost creată în1993, iar de atunci a fost întărită prin tratatele care au urmat. Î prezent, Parlamentul contribuie în mod regulat la dezvoltarea PESC, în special prin controlul activităților actorilor și organismelor sale instituționale: Îaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este totodată vicepreședinte al Comisiei Europene; Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE); reprezentanții speciali ai UE (RSUE) și delegațiile UE. Competențele bugetare ale Parlamentului îi permit și să modeleze amploarea și domeniul de aplicare al PESC.
PESC: evoluția prin tratate
Politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii Europene a fost instituită în1993, prin Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu scopul de a menține pacea, de a consolida securitatea internațională, de a promova cooperarea internațională și de a dezvolta și consolida democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
TUE a introdus sistemul cu „trei piloni”, PESC fiind aldoilea pilon. Tratatul de la Amsterdam, din 1997, a instituit un proces decizional mai eficient care include abținerea constructivă și votul cu majoritate calificată. Î decembrie1999, Consiliul European a creat rolul de Îalt Reprezentant pentru PESC. Tratatul de la Nisa, din2003, a introdus o altă serie de schimbări vizând raționalizarea procesului decizional și a însărcinat Comitetul Politic și de Securitate, înființat în ianuarie2001 printr-o decizie a Consiliului, să exercite controlul politic și să ofere direcția strategică a operațiunilor de gestionare a crizelor.
Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1decembrie2009, a conferit Uniunii personalitate juridică și o structură instituțională pentru serviciul său de acțiune externă. Î plus, acesta a eliminat structura bazată pe piloni introdusă de TUE în1993. Tratatul a creat o serie de noi actori în domeniul PESC, inclusiv Îaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (care îndeplinește, de asemenea, funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene) și noul Președinte permanent al Consiliului European. Pe lângă crearea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), tratatul a modernizat Politica de securitate și apărare comună (PSAC), care face parte integrantă din PESC (pentru alte detalii, a se vedea 5.1.2).
Temeiul juridic pentru PESC a fost stabilit în TUE și revizuit în Tratatul de la Lisabona. Articolele21-46 titlulV din TUE stabilesc „dispozițiile generale privind acțiunea externă a Uniunii și dispozițiile speciale privind politica externă și de securitate comună (PESC)”. Articolele205-222, partea5 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) cuprind acțiunea externă a Uniunii. Se mai aplică, de asemenea, și articolele346 și 347, partea7.
Î ceea ce privește viitorul, raportul final al Conferinței UE privind viitorul Europei, prezentat președinților celor trei instituții ale UE, Parlamentul, Consiliul și Comisia, la 9mai2022, a propus „ca UE să își îmbunătățească capacitatea de a lua decizii rapide și eficace, în special în domeniul PESC, prezentând o poziție unică și acționând ca un actor cu adevărat global, proiectând un rol pozitiv la nivel mondial și făcându-și simțită prezența ca răspuns la orice criză”.
Atribuțiile și instrumentele Parlamentului European în materie de politică externă
Deși Parlamentul are un rol formal limitat în procesul decizional de politică externă, el a susținut de la început conceptul PESC și a urmărit extinderea aplicării sale.
Articolul36 din TUE cere Îaltului Reprezentant să consulte periodic Parlamentul cu privire la principalele aspecte ale PESC și la opțiunile fundamentale în acest domeniu, precum și să îl informeze cu privire la evoluția acesteia. Parlamentul organizează, de două ori pe an, dezbateri privind progresele realizate în domeniul PESC și adresează întrebări și recomandări Consiliului și Îaltului Reprezentant.
Dreptul Parlamentului de a fi informat și consultat cu privire la PESC/PSAC a fost întărit și mai mult în urma Declarației privind responsabilitatea politică făcută în2010 de Îaltul Reprezentant, anexată la DZț Parlamentului referitoare la crearea SEAE. Î declarație se prevede, printre altele:
- consolidarea statutului „reuniunilor comune de consultare”, care permit unui grup desemnat de deputați din Parlamentul European să se întâlnească cu omologi din Comitetul Politic și de Securitate al Consiliului, din SEAE și Comisie pentru a discuta misiunile civile ale PSAC, planificate și în desfășurare;
- afirmarea dreptului „comitetului special” al Parlamentului de a avea acces la informații confidențiale referitoare la PESC și PSAC, în temeiul unui acord interinstituțional din2002.
- Organizarea de schimburi de vederi cu șefii de misiune, șefii de delegații și alți înalți funcționari ai UE în timpul reuniunilor comisiilor și al audierilor comisiilor Parlamentului, inclusiv schimburi de opinii în cadrul Comisiei pentru afaceri externe (AFET) cu șefii de delegații ale UE sau Reprezentanții speciali ai UE (RSUE) nou-numiți pe care Parlamentul îi consideră importanți din punct de vedere strategic, înainte de a-și prelua funcțiile;
- mandatarea Îaltului Reprezentant să apară în fața Parlamentului, cel puțin de două ori pe an, pentru a informa despre situația actuală a PESC/PSAC și pentru a răspunde la întrebări.
Pe lângă acest dialog politic, Parlamentul își exercită autoritatea prin procedura bugetară. Fiind una dintre componentele autorității bugetare a UE, Parlamentul trebuie să aprobe bugetul anual al PESC. Un acord interinstituțional din decembrie2020 privind disciplina bugetară stabilește cadrul pentru aprobarea anuală și structura de bază a bugetului PESC, precum și mecanismele de informare. Parlamentul și Consiliul adoptă acte legislative care stabilesc cadrul pentru finanțarea cooperării internaționale și a ajutorului UE, pe baza unei propuneri a Comisiei.
Parlamentul examinează periodic operațiunile SEAE și îi oferă sugestii privind chestiunile structurale, acoperind aspecte precum echilibrul geografic și de gen la nivelul personalului său, dar și interacțiunea sa cu alte instituții ale UE și cu serviciile diplomatice ale statelor membre. Parlamentul poartă, de asemenea, discuții periodice cu Îaltul Reprezentant și cu RSUE numiți pentru anumite regiuni sau chestiuni.
Parlamentul are, de asemenea, un rol în monitorizarea negocierii și a implementării acordurilor internaționale. Pentru a putea încheia astfel de acorduri, Consiliul are nevoie de aprobarea Parlamentului (pentru detalii, a se vedea 5.2.1, 5.2.3).
Structurile interne ale Parlamentului implicate în PESC
O mare parte a activității Parlamentului în domeniul PESC se desfășoară în comisii de specialitate, îndeosebi în Comisia AFET și în cele două subcomisii ale sale (pentru Securitate și apărare/SEDE și pentru Drepturile omului/DROI). Activitatea lor este completată de Comisia pentru comerț internațional (INTA) și de Comisia pentru dezvoltare (DEVE). Aceste comisii influențează PESC prin rapoartele și avizele pe care le emit, prin furnizarea de recomandări, prin schimbul de opinii cu omologii din țările terțe în timpul misiunilor și prin intermediul democrației parlamentare. Ele fac periodic schimb de opinii cu reprezentanți ai organizațiilor multilaterale globale și regionale (inclusiv ai Organizației Națiunilor Unite), ai altor instituții ale UE, ai președințiilor Consiliului și ai parlamentelor naționale ale statelor membre.
Activitățile legate de PESC se desfășoară, de asemenea, în delegațiile parlamentare, care au rolul de a menține și dezvolta contactele internaționale ale Parlamentului (în special prin cooperarea interparlamentară), de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, inclusiv libertatea, democrația, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept. Î prezent, există 45de delegații interparlamentare permanente, inclusiv comisii parlamentare mixte, comisii parlamentare de cooperare, alte delegații parlamentare, adunări parlamentare paritare și delegații la adunări multilaterale.
Impactul Parlamentului European asupra PESC
Implicarea Parlamentului în PESC contribuie la consolidarea responsabilității democratice a acestei politici. Parlamentul a sprijinit în mod ferm peisajul instituțional post-Lisabona, promovând un rol mai mare pentru Îaltul Reprezentant, SEAE, pentru delegațiile UE și pentru RSUE, precum și o politică mai coerentă și o PESC mai eficace, inclusiv sancțiuni. Parlamentul a insistat pentru o mai mare coerență între instrumentele politice și financiare ale UE pentru politicile externe, în scopul de a evita dublarea eforturilor și ineficacitatea.
Parlamentul este consultat cu privire la PESC, exercită controlul asupra acesteia și oferă contribuții strategice în materie de politici. Implicarea sa se axează pe dezbateri periodice pe teme esențiale de politică externă cu Îaltul Reprezentant în sesiunea plenară sau în cadrul Comisiei AFET, în special pe raportul anual privind punerea în aplicare a PESC.
Î DZț sa anuală referitoare la punerea în aplicare a PESC, adoptată la 28 februarie 2024 cu privire la anul 2023, Parlamentul a dat îndrumări următorului executiv al UE cu privire la stabilirea priorităților de politică externă pentru următorul mandat, subliniind „mediul internațional din ce în ce mai volatil”. UE a existența mai multor situații dificile în materie de politică externă, cum ar fi continuarea agresiunii Rusiei în Ucraina; escaladarea concurenței între marile puteri, eventual cu redefinirea echilibrului de putere la nivel mondial; eforturile continue de destabilizare a ordinii multilaterale consacrate, bazată pe norme; și suprapunerea tot mai mare a crizelor externe și interne. Ca răspuns la acestea, Parlamentul a subliniat necesitatea ca UE să mobilizeze voința politică colectivă, să colaboreze cu aliații și să ofere beneficii tangibile sudului global, subliniind necesitatea unei abordări proactive și îndrăznețe. Pentru a orienta mai bine PESC, au fost propuse patru obiective:
- abordarea consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
- adaptarea treptată a structurilor, instrumentelor, capacităților, fondurilor și procedurilor decizionale ale UE;
- consolidarea și apărarea unui multilateralism bazat pe norme; și
- afirmarea intereselor UE prin dezvoltarea unor alianțe strategice solide și a unor parteneriate cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune;
De asemenea, în cea mai recentă rezoluție anuală a Parlamentului din 2023 referitoare la punerea în aplicare a PSAC (pentru detalii 5.1.2) și DZț anuală referitoare la drepturile omului și democrația în lume (pentru detalii5.4.1) se prezintă poziții suplimentare în respectivele domenii.
Î cea mai recentă exprimare de îndrumări politice cu privire la cadrul instituțional al UE pentru acțiune externă, Parlamentul a propus, în recomandarea sa din 15martie2023 referitoare la funcționarea SEAE și consolidarea rolului UE în lume, ca Consiliul, Comisia și Îaltul Reprezentant „să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți coordonarea și integrarea politicii externe a UE și a dimensiunii externe a politicilor interne ale UE”. A solicitat, de asemenea, „să consolideze structura de coordonare strategică alcătuită din toți comisarii relevanți, Îaltul Reprezentant și serviciile Comisiei și ale SEAE pentru a asigura coerența, sinergia, transparența și responsabilitatea acțiunii externe a UE”. Totodată, Parlamentul a pledat pentru revizuiri importante atât ale , cât și ale . Parlamentul a recomandat în mod repetat utilizarea deplină a votului cu majoritate calificată pentru anumite domenii de politică externă, cum ar fi regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, cu excepția creării de misiuni sau operații militare cu mandat executiv, și a pledat între timp pentru recurgerea la abținerea constructivă în conformitate cu articolul31 alineatul(1) din TUE.
Î plus, a solicitat furnizarea efectivă de asistență străină sub marca . „Team Europe” a fost instituită ca răspuns la consecințele globale ale pandemiei de COVID-19, compusă din instituțiile UE și agențiile și băncile de finanțare externă ale statelor membre și europene.
Cadrul strategic al politicii externe a UE și Parlamentul European
Îalta Reprezentantă a prezentat Consiliului European la 28iunie2016. Punând accentul pe securitate, pe ambiția sa de autonomie strategică și pe abordarea principială, dar pragmatică, a mediului european, Strategia globală a UE indică o schimbare importantă de filozofie comparativ cu Strategia europeană de securitate din2003. Împreună cu statele membre, parlamentele naționale, experți și publicul larg, Parlamentul European a fost implicat în procesul de consultare pentru strategia globală.
Aspectele de securitate și apărare ale Strategiei globale a UE au fost completate în mod substanțial de aprobată de Consiliul European la 24-25martie2022. Ca urmare a provocării strategice la adresa securității europene și a stabilității globale pe care o reprezintă invadarea Ucrainei de către Rusia, UE trecut recent printr-o schimbare de paradigmă și a lansat o serie de noi inițiative privind PSAC și industria apărării (pentru detalii5.1.2).
Î plus, pentru a oferi o opțiune sustenabilă pentru investițiile în infrastructură la nivel mondial și pentru a răspunde provocării geopolitice reprezentate de modelul de investiții și de guvernanță al Chinei, UE a elaborat în2021 o . Această inițiativă urmărește să mobilizeze până la 300miliardeEUR sub formă de investiții publice și private în diferite sectoare ale conectivității din întreaga lume, promovând în același timp valorile UE și un cadru de reglementare la nivel mondial. Parlamentul a subliniat și că „Global Gateway” este un instrument menit să îmbunătățească „prezența și vizibilitatea Uniunii la nivel mondial” în recenta sa rezoluție referitoare la punerea în aplicare a PESC în2023. Această inițiativă se bazează parțial pe fonduri din instrumentul „Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - Europa globală” (IVCDCI-Europa globală), finanțat din bugetul european, în valoare de aproximativ 80de miliardeEUR în perioada2021-2027. Î DZț sa din 12decembrie 2023 referitoare la punerea în aplicare a IVCDCI – Europa globală, Parlamentul a salutat consolidarea majorității acțiunii externe a UE într-un instrument unic. Dar, chiar dacă acum acțiunea externă este mai simplă, mai flexibilă și mai eficientă, Parlamentul și-a exprimat regretul cu privire la faptul că procesul nu a fost dublat de mecanisme suficient de stricte de tragere la răspundere și transparență.
Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru afaceri externe (AFET).
Michal Malovec